1,869 matches
-
de specializare inginerești. A obținut rezultate științifice excepționale, dincolo de obligațiile sale didactice. Prof. Papaghiuc a dezvoltat un calcul diferențial pe spații local convexe, aplicat la geometria diferențiala, a studiat geometria diferențiala a unor clase de subvarietăți în varietăți aproape contac metrice, în varietăți Sasaki, Kenmotsu și Lagrange. A găsit clase de structuri Kähler, Einstein-Kähler, anti-hermitiene, Einstein-anti-Kähler, Ricci și structuri local simetrice pe fibratele tangent și cotangent ale varietăților (pseudo-)Riemanniene. Profesorul Papaghiuc a fost membru al unui grup care a stabilit
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Italia, vol. LVII, fasc. 1, 1987, 35-49. 36. N. Papaghiuc: On normal hypersurfaces în Sasakian space forms. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXXIII(XXXVII), s. I, f. 1-4, 1987, 21-26. 37. N. Papaghiuc: Submanifolds în Lagrange spaces with a pseudo-Riemannian metric. Tensor, N.S., 46, 1987, 240-249. 38. V. Oproiu, N. Papaghiuc: Submanifolds în Lagrange geometry. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XXXIV, seria I a Matematică, f. 2, 1988, 153-166. 39. N. Papaghiuc: Some results on normal semi-invariant submanifolds
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
1927. 43. N. Papaghiuc: Submersions of semi-invariant submanifolds of a Sasakian manifold. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XXXV, seria I a Matematică, f. 3, 1989, 281-288. 44. V. Oproiu, N. Papaghiuc: The Legendre transformation and a pseudo-Riemannian metric. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XXXV, seria I a Matematică, f. 1, 1989, 69-76. 45. N. Papaghiuc: Some results on locally symmetric cotangent bundle. Proc. XXth Național Conf. Geometry & Topology, Timișoara, October 5-7, 1989, 181-187. 46. V.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
V. Oproiu, N. Papaghiuc: Another pseudo-Riemannian structure on the cotangent bundle. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXXVII(XLI), s. I Mec.-Maț,-Fiz., f. 1-4, 1991, 27-33. 49. V. Oproiu, N. Papaghiuc: Some examples of almost complex manifolds with Norden metric. Publicationes Mathematicae Debrecen 41, f. 3-4, 1992, 199-211. 50. N. Papaghiuc: On the geometry of leaves of a semi-invariant ξ┴ - submanifold în a Kenmotsu manifold. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XXXVIII, seria I a Matematică, f.2
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
f. 1-4, 1993, 1522. 53. N. Papaghiuc: Semi-slant submanifolds of a Kaehlerian manifold. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XL, seria I a Matematică, f.1, 1994, 55-61. 54. N. Papaghiuc: Contact generalized CR-submanifolds of an almost contact metric manifold. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XLI, seria I a Matematică, f.1, 1995, No. 1, 331348 (1997). 55. V. Oproiu, N. Papaghiuc: On the cotangent bundle of a differentiable manifold. Publicationes Mathematicae Debrecen 50, 1997, f.
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
64. N. Papaghiuc: Vector subbundles în the cotangent bundle of a differentiable manifold. An. Științifice Univ. “Al. I. Cuza” Iași, s. I a Matematică (N.S.), ț. XLV, f. 1, 1999, 141-152. 65. N. Papaghiuc: Some almost complex structures with Norden metric on the tangent bundle of a space form. An. Științifice Univ. “Al. I. Cuza” Iași, s. I Matematică (N.S.), ț. XLVI, 2000, s. I a, f. 1, 99-110. 66. V. Oproiu, N. Papaghiuc: A locally symmetric Kähler Einstein structure on
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
66. V. Oproiu, N. Papaghiuc: A locally symmetric Kähler Einstein structure on a tube în the tangent bundle of a space form. Rev. Roumaine Math. Pures Appl. 45, 2000, no. 5, 863- 871. 67. N. Papaghiuc: A Ricci flat pseudo-Riemannian metric on the tangent bundle of a Riemannian manifold. Colloquium Mathematicum (Wrocław - Polonia) 87, 2001, no. 2, 227-233. 68. N. Papaghiuc: A locally symmetric pseudo-Riemannian structure on the tangent bundle. Publ. Math. Debrecen 59, 2001, f. 3-4, 303-315. 69. N. Papaghiuc
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Math. Debrecen 59, 2001, f. 3-4, 303-315. 69. N. Papaghiuc: Some results on the tangent bundle of a Riemannian manifold. Scripta Scientiarum Mathematicarum, Chișinău, vol. ÎI, f. 1, 2002, 116-122. 70. N. Papaghiuc: A locally symmetric complex structure with Norden metric on the tangent bundle of a space form. An. Științifice Univ. “Al. I. Cuza” Iași, s. I Matematică, ț. XLVIII, f. 1, 2002, 101-112. 71. N. Papaghiuc: Some geometric structures on the tangent bundle of a Riemannian manifold. Demonstrațio Math
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
fotbal; a fugi; gimnastică; greoi; greșit; greu; gri; hotărîre; important; a înainta; înaintat; început; încet, lent; încetinire; încrezut; îndoială; înger; întindere; întins; lasă; liber; libertate; lipsă; pe loc; lung; lungime; luptă; magazin; marș; de melc; mere; merg; mergere; mers înainte; metric; mic de copil; minge; mobilitate; munte; nădejde; necaz; neputință; nimic; nivel; odihnă; om; pantof damă; "cu pas"; pași; pădure; a păși; pășire; pește; pitic; plecare; pornire; potecă; primăvară; primul; puf; a refuza; repezit; reușită; ritm; samsung; săltat; sărit; secțiune; semnal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
duce; edificiu; eliberare; etajul 3; etapă; etape; a evalua; fier; folositoare; Ghirnă; grea; greu; ideal; ierarhică; imensă; de incendiu; instabilă; intri; împiedica; înalță; îngusta; întuneric; jos; lapte; din lemn; Likert; liniar; longevitate; lună; mama-soacră; managerială; masă; măreață; meditativ; merge; metal; metrică; motan; mult; nivel social; nori; obiect de măsură; obstacol; pandantiv; pară; de a parcurge; pași; pentru a urca; pierdea; piramidă; pisică; plan; plec; în pod; podea; podină; podul casei; de pompieri; pompieri; pot; realizări; rece; ridica; rupt; sănătate (sport); sărut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
credem că pentru artist, așa cum în mod facil am fi tentați să ne imaginăm, obiectele compoziției nu au fost alese și tratate accidental, într-o joacă întâmplătoare ci, dimpotrivă, au constituit pretextul unei subtile interpretări plastice, gândită în mod abstract-geo- metric și argumentată printr-un expozeu pictural de mare rafinament. Cu siguranță Stahi avea intuițiile și siguranța unui mare pictor. Dincolo de aparențe, privirea sa avea forța plonjării în lumea abstracțiilor geometrice, făcând din acestea armături solide ale unor structuri compoziționale
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pe care le dețineau au fost stabilite 3 categorii: fruntași, mijlocași, pălmași); pământul primit nu putea fi înstrăinat timp de 30 de ani; erau desființate claca și alte obligații față de stăpânii moșiilor; o legea introducerii sistemului de unități și măsuri metrice (septembrie 1864); o legea instrucțiunii publice (25 noiembrie/7 decembrie 1864), care stabilea: o învățământul primar gratuit și obligatoriu; o învățământ secundar și superior, în cele două universități: Universitatea de la Iași inaugurată la 26 octombrie/7 noiembrie 1860 ; Universitatea de la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
prin care autorul a obținut titlul de doctor în filologie magna cum laude al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Ea întrunește roadele unei cercetări de mai bine de două decenii, ajungând la o nouă metodă de analiză a versului (versificație/prozodie/metrică). Poezia folclorică nu este decât un pretext, căci rezultatele pe care le comunică pot fi aplicate la poezie în sens general. Pledând pentru superioritatea ritmului în relație cu rima, cu metrica, autorul recurge la mai multe definiții ale ritmului, începând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
nu e nevoie - de ce să traduci, de pildă, Blaue Stunde, „Ora albastră”, prin Multalbastra oră? Și să folosești prea des echivalentul „vinețiu”, care dă o cu totul altă deschidere semantică?), puteau fi corectate inutilele amputări pentru a „intra” în tiparul metric (precum „o vorb” „jumat” etc); dar ele sunt inerente începuturilor de drum. Poate că și relativa nefamiliaritate cu subtilitățile limbii române conferă o anume creativitate (traducătorii nu se feresc să insereze cuvinte precum „etude” în loc de „studii”, sau, în spiritul mixajelor
Poeme și aforisme de Gottfried Benn by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4195_a_5520]
-
de vină" (versiunile anterioare) în comparație cu "Dacă mutra ți-e pocită, nu da vina pe oglindă"(versiunea Iliescu, ce denotă simț muzical și cunoștințe de prozodie, câtă vreme cele două părți ale zicalei sunt aici făcute aproape să rimeze iar piciorul metric este egal). ...de Serghei Cerkasski la TNB În textul publicat în caietul-program al spectacolului de la TNB, intitulat Împreună, Serghei Cerkasski mărturisește: "Nu am crezut vreodată că voi monta Revizorul. Se părea că văzusem piesa în prea multe spectacole, montate în
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
aparent obligatorii, cum s-a manifestat de la începuturile născocirii acestei forme lirice de către trubadurii italieni Pier delle Vigne și Iacopo da Lentini, care au contribuit la lărgirea dificultății de a pune în pagină Poezia. Pentru a face un succint clasament metric al sonetului, îi amintesc cititorului că nu toate limbile au acest tip de elasticitate a expresiei, cum o are limba româna. Sonetul francez, de exemplu, a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că
Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
imediat schemei italienești a acestui gen liric, se exprimă în 12 silabe, din lipsa capacității limbii de a reduce cele 14 versuri ale sonetului la clasicele 11. Mergând pe aceeași proiecție creativă, sonetul francez este fiul direct și irefutabil al metricii lui Victor Hugo. Altfel spus, are 12 silabe, ca întreaga poezie a clasicului născut la Besançon. În România, în afara lui Vasile V. Voiculescu, sonetiștii de anvergură ai poeziei noastre moderne sunt Tudor George, zis „Ahoe” și Teodor Pâcă, ambii, din
Editura Destine Literare by GEORGE ASTALOȘ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_254]
-
faptul că, după cîteva naive încercări poetice, aproape toate compuse în versuri șchioape și tărăgănate, fără urmă de fior, cum fuseseră cele ale lui Varlaam sau ale stihuitorilor „la stema țării”, s-a ivit deodată Psaltirea în versuri. Majoritatea formelor metrice adoptate de Dosoftei sunt pare (cu puține excepții); preferința lui indica o origine a versurilor predominant romanică - să reamintim că versul lui Kochanowski avusese mai ales 13 Ar fi greu de stabilit modul concret în care autorul român a intrat
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
care "reușise să făurească o cultură comună, bazată pe împrumuturi din lumea occidentală, cea latină și cea germanică, din tradițiile naționale, dar și din Balcani"); sau "momentele cotiturii de sine ale conștiinței europene", precum crearea unui calendar unic, a sistemului metric, a imaginarului comun, a conștiinței demografice... Numeroase "cuvinte și lucruri", categorii din sfera sacrului, a vieții civile sau domestice (precum, de exemplu, centura, element de vestimentație care revine la modă chiar anul acesta - știu oare mulți că ea simbolizează un
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
Iar când vine vorba de Psaltirea în versuri, Dan Buciumeanu îi caută esența poeziei și când o descoperă o ascultă și îi notează individualitatea. În acest spațiu generos acordat analizei, Dan Buciumeanu compară texte, cercetează variante, se apleacă asupre registrului metric, asupra structurii prozodice, cunoaște voluptatea descoperirii limbii lui Dosoftei și odată cu aceasta, etapele îmbogățirii lexicului. Cu Posteritatea operei poetice a lui Dosoftei. Ecourile ei în literatura română, Dan Buciumeanu pune explicit în lumină ce datorează epocile de literatură română articulării
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
corelat cu „submultiplii” proprii. În evidența clasică, consacrată a perioadei/frazei (binare) simple, simetrice, pătrate, închise/deschise tonal, autosimilitatea este determinată de construcția binară divizionară/multiplicativă a întregului corelat cu părțile sale. → Coral în Sol major (Ein Choral): 32 pași metrici - motiv, frază, perioadă, perioadă dublu expusă/dublă perioadă. Coralul conține 32 măsuri (primele 8 repetate) - o perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă (două perioade distincte prin cadențe). → Călărețul sălbatec în la minor (Wilder Reiter): 32 pași metrici
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
metrici - motiv, frază, perioadă, perioadă dublu expusă/dublă perioadă. Coralul conține 32 măsuri (primele 8 repetate) - o perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă (două perioade distincte prin cadențe). → Călărețul sălbatec în la minor (Wilder Reiter): 32 pași metrici - motiv, frază, perioadă, perioadă dublu expusă/dublă perioad. Piesa conține 32 măsuri (primele 8 repetate) - o perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă modulantă (două perioade distincte tonal, Fa major și la minor), atributivă formei bipartite cu mică
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
perioadă dublu expusă (perioadă repetată) și o dublă perioadă modulantă (două perioade distincte tonal, Fa major și la minor), atributivă formei bipartite cu mică repriză. Structura păstrează echipartiția etajată (la orice nivel segmental) cu același divizor de referință (2), măsurabil metric în formatul corpusului muzical ales, determinând similitudinea structural-dimensională cu/între oricare component. Tema de fugă ↔ Johann Sebastian Bach/Bach Numărul, semn convențional de reprezentare a „măsurii” evaluată prin rațiune și rânduială, fidel ca unicitate formală, este, în același timp, un
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
între numele și timpul viețuirii (numărul bachian), ca întreg, și tema bachiană (detaliul numeric al primei temei din W.K. I), componentul. • Repere numerice în creația bachiană deduse din tema primei fugi → 14, 33. ─ Tema-standard: 14 sunete. [→ Super-tema: 14 timpi metrici (ocupați cu sunete, fără pauze)] [→ Enunțuri tematice: 14 (singulare și grupajele în stretto - 6 simple, 7 duble, 1 triplă)] ─ Super-tema: 33 sunete. • Vremea (timpul) lui I. S. Bach: 21.03.1685 → 28.07.1750. Johann Sebastian Bach, referință-timp măsurabilă prin
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
cele douăsprezece cânturi este o lecție vie de istorie literară. Poetul postmodern își alege o serie de repere din poezia autohtonă, de la Ienăchiță Văcărescu la Nichita Stănescu, și le rulează discursurile într-o interferență căutată, mutându-se de pe un picior metric pe altul și învârtind cu grație tropii. Ion Barbu, liricul ermetic fascinat de universul "de curății și semne" al matematicii, descoperise culorile și aromele balcanismului, făcând din Isarlîk o cetate de sine stătătoare în Joc secund și din Nastratin Hogea
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]