5,396 matches
-
moment dat, aducîndu-și aminte de mine, cum se cobora de sub crengi, mi-a arătat copilăros-ștrengărește, într-o clipă de fulger, vârful ascuțit și trandafiriu al limbii. Când s-a săturat de zbor: - Acu lasă-mă în voie.Pendularea s-a micșorat. Fustele s-au liniștit. În sfârșit, ne-am regăsit, întîlniți, alăturea. Era înaltă, rumenită în obraz, cu ochii scânteietori, cu buzele subțiri și roșii. - Ești palid. Te-ai obosit. Acum sunt mai grea decât la Vorniceni. Am crescut. Da, greutatea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
el, luând bucata de salam legată la capăt cu o sfoară și rotind-o În aerul jilav. „Va trebui totuși să faceți un pic de efort și să vă deplasați lăbuțele aici...“ Între timp, strania creatură aflată În depozit se micșorase considerabil. Dacă la Început era de dimensiunea unui cal, apoi de dimensiunea unui cangur, acum nu Întrece cu mult Înălțimea unei pisici șezând În fund. Dar Ippolit, cel puțin pentru moment, părea să ignore astfel de amănunte. Privind În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nopții, Înveseliți oarecum datorită celor câteva sticle de vin - merseră o bucată de drum pe jos. Ajunși În dreptul hotelului unde locuia Tony Pavone, se despărțiră cu cele mai bune urări de sănătate, de viață lungă, Îmbrățișindu-se prietenește... Vibrațiile electrice Își micșorase intensitatea, iar ciudatele sunete din străfundu-l creierului mic Încetese. Bolnavul Încercă să-și facă iluzii optimiste În legătura cu presupusa lui Înbolnăvire care de fapt, n-o mai intuia atât de tragică precum Îl speriase la Început. Se lungi În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
slalom depășind tot cei stătea În cale, alergînd cu mașina prin stopuri la limita dintre galben și roșu. Tony Pavone vizibil Înfricoșat de viteza exesivă a mașinei, Îi facu semn lui Nando să șofeze mai Încet, articulând. „Dragul meu prieten micșorează viteza, te rog să crezi, nu sunt un fricos dar, nu-mi face nici o plăcere să fiu adunat cu penseta din carosabil...!” Nando zâmbi, oarecum misterios. „Dacă nu te Înapoiezi la Nineta după cum i’ai promis, cum voi ieși din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
al clădirii, chiar În „Bârlogul Lupului...!”. Trase de câteva ori aer În piept făcându-și curaj, apoi ciocăni În ușă oarecum discret. Nu primi răspuns. Mai Încercă odată. După câteva alte secunde Îi auzi vocea. „Ușa e deschisă...!” Cu inima micșorată la dimensiunea unui purice Tony Pavone intră În Încăpere unde Lct.Col.Tudose Ion Îl Întâmpină jovial cu mâna Întinsă. „Bine ai venit, tovarășe inginer.Ce mai faci...?” „Mulțumesc, nu prea bine...!” „Fi-i comod, i-a loc pe scaun
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dauna Statului Român și mai mult ca sigur te va aștepta plutonul de execuție...!! În Încheiere Îmi permit să-ți dau un sfat folositor. E bine să te gândești, dacă prejudiciul se Împarte la mai multe persoane, evident, pedeapsa se micșorează. Și ca să-ți demonstrez binele ce ți-l vreau, uite, mai comit o indiscreție... Depinde de noi cum Închidem dosarul. Încadrarea În Codul Penal și pedeapsa propusă, nici un judecător nu va avea curajul s’o schimbe. Încă odată, să fi
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
din gestiunea mea materiale furate, plătindu-mi la jumătate prețul pieții...!” „Nenorocitul dracului...!” „Am refuzat, categoric...! În această situație, inchizitorul avu răbdare să-mi explice, să mă facă să Înțeleg: dacă furtul se Împarte la mai multe persoane, pedeapsa se micșorează iar În caz contrar, mă pot prezenta singur În fața plutonului de execuție...!!” Tony Pavone Îl privi, dojenindu-l. „Chiar, dumneata ai furat cele două milioane...?” „Puțină răbdare, domnule inginer, Încă n’am spus totul. Am refuzat, iar Lct.Col. Tudose Ion
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
unui săculeț de monede - și acolo se odihnea verdele banilor. Tot În același ritm, degetele scoaseră dolarii. Apoi, cu atingerea unui doctor pe burta pacientului, negrul mișcă Înapoi toboganul de piele, Întoarse Închizătoarea aurită. Sammler, care-și simțea capul mic, micșorat de tensiune, cu dinții Încleștați, Încă se uita la geanta de lac călătorind, prăduită, pe șoldul femeii, descoperind că este iritat de ea. De faptul că nu simțea nimic. Ce idioată! Umbla cu țeasta plină de un mucegai de prostie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
am idee. — Ăsta a fost un mic experiment rusesc, cred eu, spusese părintele Newell. Acum au aflat. În soare fețele se Înmuiau, se Înnegreau, se topeau și se prelingeau. Carnea se lăsa pe țeastă, cartilagiul nasului se deforma, buzele se micșorau, ochii se dizolvau, fluide umplând golurile și strălucind pe piele. O aromă stranie de unsoare umană. De pulpă udă de hârtie. Domnul Sammler se lupta cu greața. În timp ce mergea Împreună cu părintele Newell, fuseseră preveniți să nu calce În afara drumului din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Creek încolo, dar dealurile erau deja așezate în formație, aplecate peste râu. Ca niște vulturi care-așteaptă răbdători. Au plutit în continuare și-au pătruns în tărâmul umbrelor. N-aveau să mai vadă soarele decât după ce pereții canionului aveau să se micșoreze, aproape de Barth. După încă aproape doi kilometri, au ajuns la Arctic Creek. Casa familiei Smith era sus, pe stânga, iar Salmon Falls mugea la mică distanță, dincolo de ea. Spuma albă a râului era proiectată mult în sus, apoi dispărea dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
se învârtă cu tine și ai să vomiți! Pot să te privesc? Sigur, sigur, răspunse ea stingherită. Poate din cauza băuturii sau poate de la parfumul ei care mă învăluia, vedeam cum i schimbă culoarea ochilor. Punctele verzi ca de iarbă se micșorau și altele gri ieșite din spatele celorlalte se tot măreau până ce întregi irișii au căpătat o altă nuanță. -Ce faaaașinan... ce fașșștinant... ce... fasssscinanți sunt ochii tăi, măi Sini... Poți tu să-i vezi? mă întreba și mie mi se tot
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
statelor socialiste și în lume. Expunerea, fie la conferințe, fie la consfătuiri, se încheia cu mulțumiri adresate auditoriului pentru atenția acordată și pentru posibilitatea de a schimba unele impresii și păreri. Talentul oratoric al demnitarului român, exemplul vieții sale au micșorat distanța dintre vorbitor și auditoriu, dovedindu-se a avea o mare putere de convingere. Cei prezenți cunoșteau foarte bine din propria experiență ce înseamnă agresiunea economică și dominația politică ale imperialismului. Aflând de situația asemănătoare din România (expunerea era plină
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
respirând cu dificultate. Ne vedem mâine atunci. —Noapte bună. —Noapte bună. Și apoi ușa se deschise și eram liberă. Pulsul a încetat să-mi zvâcnească, am început să respir mai ușor. Mă oprisem pe trotuar și simțeam cum panica se micșorează. Apoi m-a copleșit din nou în timp ce mă gândeam: O, Doamne, cât de grav este dacă nu pot să fiu nici cu propria mea soră? Și acum trebuie să mă întorc în apartamentul meu pustiu. Ce porcărie: nu puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
maică-mea încă mai roșea de ștrengăria asta, atrăgându-mi atenția fără urmă de mândrie că, dacă Warda avea pe atunci abia șaisprezece ani, ea mergea deja pe douăzeci și unu. Datorită evenimentelor se crease între ele o anumită complicitate care le micșora rivalitatea, iar când, a doua zi, Sara cea Bălțată îi făcu Salmei vizita ei lunară, ea o pofti pe slujnică să vină pentru a fi palpată pe pântece de către negustoreasa-prezicătoare evreică, aceasta fiind la nevoie și moașă sau acordând îngrijiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
arest văduvele tuturor militarilor decedați până ce acestea vor fi livrat fiecare arsenalului o sabie încrustată cu argint, o cămașă de zale, o cască, o tolbă de săgeți, precum și doi cai sau contravaloarea lor. Pe deasupra, socotind că populația orașului Cairo se micșorase simțitor din pricina epidemiei și că avea să se micșoreze și mai mult, Kansoh decise să extragă din noua recoltă o însemnată cantitate de grâu pe care o și trimise la Damasc și la Alep, unde putea s-o vândă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
livrat fiecare arsenalului o sabie încrustată cu argint, o cămașă de zale, o cască, o tolbă de săgeți, precum și doi cai sau contravaloarea lor. Pe deasupra, socotind că populația orașului Cairo se micșorase simțitor din pricina epidemiei și că avea să se micșoreze și mai mult, Kansoh decise să extragă din noua recoltă o însemnată cantitate de grâu pe care o și trimise la Damasc și la Alep, unde putea s-o vândă de trei ori mai scump. De la o zi la alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să nu vadă flăcările care acum se ridicau, înalte, dincolo de prag. Vreme de două nopți, luna străluci puternic deasupra pădurilor. În cea de-a treia noapte, când corbii înțelepți ce au în grijă ciclul lunar începuseră, potrivit credinței populare, să micșoreze discul luminos, lovindu-i marginile cu ciocul, un om ieși pe furiș din satul batavilor. Câteva ceasuri mai târziu se afla într-o tavernă, în fața unei siluete masive înfășurate într-o mantie. În localul luminat de strălucirea câtorva lămpi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
urle cât de curând și că, indiferent dacă voia sau nu, ar putea să urle până la naștere și poate chiar după aceea. Pântecul i se făcea tot mai mare, iar visele despre mâncare tot mai extravagante. Casa părea să se micșoreze. În jurul ei vara se întindea albă și fierbinte, până la o distanță infinită. Într-un târziu, disperată după un alt peisaj, găsi o cutie veche de creioane colorate în fundul unui dulap de bucătărie și, cu un sentiment vecin cu isteria, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
grădină, fiind apucată dintr-odată, după cea de-a douăzecea aniversare, de somnabulism. Tatăl ei în pijamale o privea pălind, iar mătușile tremurau în furouri. Lunile treceau fără vreun semn de îndreptare a comportamentului. Luna să făcuse mare, apoi se micșorase cât un fir de păr, apoi ajunsese din nou plină. Kulfi mergea senină pe lângă copaci, desculță, având aerul unei regine; era adormită, dar mânca felii de pepene, scuipând semințele care cădeau ca picăturile de ploaie pe lângă tufișuri. Dimineața găseau cotoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
O vreme, m-am simțit al naibii de minunat. Năzbâtia asta cu sinuciderea e un fleac. Am început să aștept. Apoi m-am simțit invadat de spaimă. Era ca o contracție - ca și cum lumea s-ar fi mărit și înnegrit pe măsură ce eu mă micșoram și păleam. Taticule, mi-am spus eu, am nevoie de ceva de băut sau de un tranchilizant. Dintr-o dată m-am înveselit și am început să privesc spre partea senină a lucrurilor. I-am tras una televizorului și am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nevoie să facă din asta un capăt de țară, de parcă i-aș fi cerut să vorbesc cu artistul cunoscut sub numele de Prince. În fine, după o vreme, Tom a venit la telefon. —Tom? Eu sunt. —Cine? Mi s-au micșorat ochii de furie. Î.A. - Înainte de Alice - nici unul dintre noi nu trebuia să zică mai mult decât atât și era imediat recunoscut. —Sunt Sam. Sam Jones. Îți mai aduci aminte de mine? Tipa care obișnuia să facă bancuri cu blonde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
urcat. Am ieșit din magazinul în care stătusem și m-am strecurat discret în vagonul alăturat; din nou, lângă fereastră, unde puteam să-l văd și unde nu puteam fi văzută. Euston, Camden, Chalk Farm veneau și treceau, numărul pasagerilor micșorându-se cu fiecare oprire. Iar apoi, în timp ce trenul ajungea în stația Belsize Park, Simon s-a ridicat. Inima mi-a tresărit. Cu zece minute în urmă înjuram pe oricine o fi inventat scările rulante, însă acum îmi retrăgeam cuvintele. Stația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
joasă. Aveam numai 14 ani. Tu m-ai violat. Așa o numește psihologul meu și are dreptate. Ce păcat că nu ești catolică, a adăugat Dominic. Ai putea să te duci la spovedanie. Chiar și așa, ar trebui să-ți micșorezi capul. Ai fost dintotdeauna nevrotică, Suki. Ai vrut-o la fel de mult ca mine în acel moment. Voiam ca tu să te oprești! Te-am implorat, dar nu m-ai ascultat! —Ei, haide, ai avut parte de ceva frumos. Făceai doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
m-ar fi doborât. Dar era încă amețit, probabil urechile îi țiuiau, își pierduse echilibrul, și dacă aș fi putut să mă bazez numai pe asta... A venit din nou la mine, iar acum ochii îi sticleau a nervozitate și, micșorați de furie; nu putea înțelege de ce nu mă doborâse încă. Dacă mi-ar fi dat acum un pumn, m-ar fi terminat. Era destul de puternic pentru a mă omorî. Respirația îi șuiera printre dinți, singurul zgomot din cameră în afară de soneria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
perdea de aer încă rigid, refuzând să se mlădieze după acest trup schilod în așteptarea frumuseții lui viitoare. Îmi încetinesc voit mersul, lăsând ca distanța dintre noi să se prelungească tot mai mult. O urmăresc cum în zorul ei se micșorează tot mai mult, tot mai mult, cu dimensiuni de păpușă înaltă, un fel de cupă de crin grăbit pe alee. Pare, în minciuna depărtării, cum zorește spre a se întoarce la trupu-i de pruncuță, de nou-născută, spre a se mistui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]