10,460 matches
-
-se în astfel de biserici care poartă hramul Sfanțului. SFANȚUL NICOLAE. Sărbătoarea darurilor Sărbătoarea Sfatului Nicolae este asociată cu darurile pe care le oferim copiilor, rudelor și prietenilor. Figurinele de turtă dulce (inimioara, cloșca, măr sau rândunică), preparate cu multă miere, cu nuci și cu scorțișoară șunt dulciuri delicioase și simboluri ale longevității. Icoana Sf. Nicolae, sfințită la o biserică cu hramul Sfanțului Ierarh, dăruita persoanelor cu probleme de sănătate sau care se confruntă cu mari necazuri, face minuni în scurt
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
șporului în gospodărie, flori și mai ales busuioc. Nu trebuie să oferiți celor dragi obiecte ascuțite-truse, obiecte de menaj, obiecte de decor de culoare neagră, nici fulare, mărgele sau cravate. Copiii hărnici să le dăruim fructe, covrigi și colăcei cu miere, așa cum le oferea copiilor episcopul Nicolae. Dacă cineva v-a supărat și ați alunecat în marele păcat al blestemului, din această zi este bine să începeți un ritual cu novene, cu ajutorul duhovnicului vostru. Darurile pe care le oferiți se înășoară
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
2002), ‘Amantul mării doamne Dracula’ (2005) - serial TV , ‘Cuscrele’ (2005) - serial TV, ‘Margo’ (2006). S-a remarcat și că regizor, în spectacole precum: ‘Cineva are să vină’ (de Jon Fosse); ‘Caii la fereastra’ (de Matei Visniec), la Teatrul Nottara, sau ‘Gustul mierii’ (de Shelagh Delaney); ‘Doi pe un balansoar’ (de William Gibson), la Universitatea Spiru Haret. Și-a început cariera didactica în 1992, la Universitatea Spiru Haret și la Universitatea Ecologică, unde a predat actoria, ajungând până la gradul de conferențiar universitar. S-
A murit actrita Margareta Pogonat [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]
-
jar, salate de icre de știuca, zacusca cu pește, pește mărinat și afumat, pește la grătar, produse lactate din lapte de vacă, oaie și capră, brânză în coaja de brad de la Bran, prăjituri, muștar de Tecuci, pâine ardeleneasca și olteneasca, miere, pastrama de oaie, brânză de burduf și multe, multe soiuri de vin! Tot dumincă, va fi organizată o expoziție de flori în Târg, unde iubitorii plantelor vor putea admira și cumpără cele mai frumoase flori de sezon și nu numai
Ziua Internaţională a Copilului: Google sarbatoreste 1 IUNIE cu un doodle special [Corola-blog/BlogPost/93521_a_94813]
-
rășina de brad, acompaniat strălucit cu rachiu de fructe de pădure servit în pară scobita. N-am ratat nici mușchiul de porc uscat la vânt, sub streașina, nici celebra “tigaie tiroleza” în care țăranul austriac amestecă legume, piept de porc, miere și, după ce le călește, aprinde cu rom țigaia, care arde pe dinăuntru și pe dinafară. Trebuie gustate toate acestea și promit să revin cu o descriere mai amplă într-un număr viitor. Deocamdată, ca să vă faceți o imagine de ansamblu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
ia. Când vorbesc nemțește mă cam dor mâinile (Andrei Bacalu). • "Raportul poliției a precizat că victima s-a sinucis singură" (extras). UMBRELA ÎNȚELEPTULUI • Proștii au nevoie de câteva promisiuni. Deștepții au nevoie de câțiva proști. • Nu poți convinge maimuța că mierea e mai dulce decât banana. Adevărul are o mască, minciuna are mai multe... • Nu te băga pe o stradă unde nu poți să întorci. Umorul este umbrela înțelepților (Erich Kastner). • Legea-i dură dar se poate negocia. • Dușmanii nu sunt
ZICERI (199/200) – OPINIA PUBLICĂ & UMBRELA ÎNŢELEPTULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383150_a_384479]
-
notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele italiene, luându-se de aici grâu, miere, ceară, vin, sare, sclavi. Așezarea de la Chilia, spun aceleași acte ale notarului Predenzzolo, avea o măcelărie a unui armean, o croitorie, o moară cu tracțiune animală,un cuptor de fierear, locuitorii ei fiind români, greci, armeni, italieni, ruși, bulgari, tătari
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din păcate, în documentele vremii, nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel mai probabil, prin intermediari italieni sau greci, care navigau, ei înșiși, pe Dunăre, până în punctele unde puteau întâlni caravanele din
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
străine rostit e-al tău nume! Bătrâna mea Țară cu piept de aramă, Pe umerii goi îți punem năframă Să treci și prin viscol în iernile sure, Frumosul din noi nu pot să ni-l fure! Bătrâna mea Țară cu miere în glas Aud ciocârlia când sunt în impas Și mierla-n cocerte prin crângul de dor Aici m-am născut aici vreau să mor! 2 decembrie 2015 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Bătrâna mea / Camelia Cristea : Confluențe Literare
BĂTRÂNA MEA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383196_a_384525]
-
din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Când peste Prut rusificat-au Țara, Iar alții vor enclave în Carpați, Să ducem grănicerii sus pe Nistru, Sărbătorind Unirea dintre frați. De mii de ani ne-au divizat imperii, Fost-a ca mierea plaiul strămoșesc - S-au pripășit și alții... Astăzi , frate, Nu le mai place graiul românesc. Bolnave minți ne spun cum că-n Moldova Trăiesc hibrizi, românii nu-s români, Că-n zecile de ani de plagă rusă Confrații au uitat
PĂMÂNTUL VECHII DACII VREM de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383218_a_384547]
-
s-ar fi Întâmplat dacă, Într-adevăr, o enormă cantitate de florini ar fi fost introdusă În circulație? La Început, o creștere nediferențiată a bogăției și a fericirii publice. Ștergerea datoriilor, sfârșitul taxelor comunale, eliberarea universală de necesități. Lapte și miere. Iar apoi, dezastrul, pierderea oricărei valori, atunci când aurul va fi devenit la fel de comun ca nisipul. O nouă epocă, precum aceea imaginată de Bruno Ammannati. Dar o epocă a disperării, Într-adevăr a Celor din Urmă. Vorbise cu glas tare, atrăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lucru, În ochiul fără de timp al lui Dumnezeu? zise Bruno. În mintea lui, nu e totul omniprezent? Chiar și Lucifer, În timp ce e pierdut În iad, nu continuă oare să Își Încânte urechea cu dulcile note ale lirei, pe care varsă mierea cântării? Nu este oare timpul o iluzie penibilă a noastră? Simțurile Înșelătoare nu sunt oare temnicerii noștri? Înger din cer sau diavol din măruntaiele pământului, Antilia e Învăluită În strălucirea ei... — Pentru că cele de sus sunt cum sunt cele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
tragici, din peripatetici, din satiricii latini, din presocratici, din neoplatonicieni, din Alixăndria sau din Organonul aristotelic, pe scurt o întreagă bibliotecă ambulantă din care Ianis împrumuta în țările dunărene pe grâu, orz, ovăz, rachiu de pere, icre de morun și miere de albine. Suntem deci pe mare, într-o frumoasă dimineață cu soare. O, Mare Neagră! Câți poeți, prozatori, critici nu ți-au cântat cu meșteșugite cuvinte valurile vijelioase! Pe câți mateloți cuprins-ai de-ai morții reci fiori! Câte lighioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
iar fata coborâtă temporar în spațioasa pivniță, avându-se în același timp în vedere să nu-i lipsească nimic din ceea ce ar fi putut să-i schimbe neînduplecata complacere în starea de feciorelnicie: vin roșu, fripturi în sânge, opulente smochine, miere de albine cu sâmburi de nuci, vin de coacăze și mult măcriș proaspăt. Timp de câteva zile nu se întâmplă nimic important: fata rezistă cu brio tuturor asalturilor pe care i le dădeau fără încetare globulele roșii, gândurile păcătoase, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
N-ai tribut, dar ai oaste și poți sta de vorbă. Dar dumneata în loc să strângi oaste, ai strâns cărți. După ce-a venit pe tron, Sima-Vodă ți le-a vândut și-a cumpărat stupi, pentru stupărit, izbutind să trimită atâta miere la Poartă, că sultanul s-a-ndulcit față de el pe cel puțin doi ani. N-avem ce face decât s-așteptăm să i se-aplece de-atâta miere și-atunci să sărim noi cu altceva. — Cu ce? - zise trist Barzovie-Vodă. Cu grâul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ți le-a vândut și-a cumpărat stupi, pentru stupărit, izbutind să trimită atâta miere la Poartă, că sultanul s-a-ndulcit față de el pe cel puțin doi ani. N-avem ce face decât s-așteptăm să i se-aplece de-atâta miere și-atunci să sărim noi cu altceva. — Cu ce? - zise trist Barzovie-Vodă. Cu grâul s-a obișnuit, aur n-avem, iar Cotnarul, de când și-a snopit în bătaie haremul, îl refuză. — Trebuie să-i dăm ceva nou, ceva ce n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe chip. Episodul 204 SÂNGELE APĂ NU SE FACE în această stare îl găsi cardinalul Damiani, un om mărunțel, nu tocmai slab, foarte vioi, cunoscut pentru deosebitul său fler diplomatic și pentru pasiunea nestinsă, aproape inexplicabilă, ce-o avea pentru mierea de stupi. Nu o dată, răsfoind sau numai aducând la semnat și pecetluit documente, bule papale, scrisori sosinde întru sau plecânde dintru Vatican, foile i se agățau de buricele degetelor, veșnic lipicioase și dulci. Cardinalul se opri în fața lui Grigorie al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am cam pierdut din vedere fluviul ăsta. Degeaba curge pentru noi, dacă se varsă la alții. — Am înțeles - răspunse cardinalul. Și cu vlahii ce fac? — îi primesc. Trimite-l pe Pedro încoace cu niște scaune și vezi, adă ceva, dulceață, miere, ceva ușor. — Miere - spuse Damiani. — Bine, miere - spuse papa, apoi fluieră scurt și sticleții zburară de pe umărul lui pe creanga lor din Fraxinus excelsior. Apăru părintele Pedro cu trei scaune, se înclină adânc, lăsă scaunele și se depărtă în vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din vedere fluviul ăsta. Degeaba curge pentru noi, dacă se varsă la alții. — Am înțeles - răspunse cardinalul. Și cu vlahii ce fac? — îi primesc. Trimite-l pe Pedro încoace cu niște scaune și vezi, adă ceva, dulceață, miere, ceva ușor. — Miere - spuse Damiani. — Bine, miere - spuse papa, apoi fluieră scurt și sticleții zburară de pe umărul lui pe creanga lor din Fraxinus excelsior. Apăru părintele Pedro cu trei scaune, se înclină adânc, lăsă scaunele și se depărtă în vârful picioarelor. Trecu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Degeaba curge pentru noi, dacă se varsă la alții. — Am înțeles - răspunse cardinalul. Și cu vlahii ce fac? — îi primesc. Trimite-l pe Pedro încoace cu niște scaune și vezi, adă ceva, dulceață, miere, ceva ușor. — Miere - spuse Damiani. — Bine, miere - spuse papa, apoi fluieră scurt și sticleții zburară de pe umărul lui pe creanga lor din Fraxinus excelsior. Apăru părintele Pedro cu trei scaune, se înclină adânc, lăsă scaunele și se depărtă în vârful picioarelor. Trecu un răstimp și de după unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
frații noștri de peste Danubiu, călugării Metodiu și Iovănuț. Sufletele alese fac mari micile împărății, sanctissime - spuse amabil Metodiu, înclinându-se în fața lui Damiani. Acesta roși vădit de plăcere și spuse: — Serviți-vă, vă rog, și fie ca gustul identic al mierii acestor patru cruci să șteargă, cel puțin acum, deosebirile dintre ele. Nimic mai frumos - zise Metodiu - și dacă este adevărat - și este! - că fiecare-și poartă crucea, îngăduiți-mi acum să vă iau, glumind puțin, crucea dumneavoastră simplă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
zise Metodiu - și dacă este adevărat - și este! - că fiecare-și poartă crucea, îngăduiți-mi acum să vă iau, glumind puțin, crucea dumneavoastră simplă și să v-o ofer pe-a noastră dublă, căci noi nu suntem obișnuiți cu atâta miere. Dacă așa doriți, cu plăcere - spuse Damiani, căruia-i sclipiră ochii de poftă de când văzu că-i revine un fagure dublu. Luară fiecare câte-o farfurioară și-o vreme se auzi numai clinchetul suav, cuviincios al lingurițelor. Dacă am înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
XIX - zise Iovănuț. — Ehei, frumoasă vârstă! Suspină papa. La vârsta asta eu eram... ce eram eu, cardinale Damiani? — Erați novice la abația Camposanpierro. Erați un adevărat exemplu pentru noi toți - răspunse cardinalul atacând cu lingurița ultimul braț al crucii de miere. — Nu mi-a fost nici mie ușor - își aminti papa. împrejurimile abației nu ne predispuneau deloc la evlavie și reverie, fiind literalmente înconjurat de o mulțime neverosimilă de țărănci pietroase, tinere. Mersul după apă la izvor era un veritabil chin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
va naște, ocrotiți-l!“ „El se va naște!“ le spun bărbaților duși, lui Iosif cel bătrîn și tăcut și lui Iosif cel tînăr, adormit pe vioară și lui Leon milostivul care hrănea șobolanii și lui Constantin cel cu ochii de miere „El se va naște, ocrotiți-l“, le spun. O tînără femeie se Închină În cele patru colțuri ale casei. Casa miroase a var proaspăt, bărbatul ei, fiul meu, tatăl celui care bate la ușă, doarme cu fața În sus, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Singurătate... această liniște care-mi acoperă gîndul lui. Și scena iatacului. Actul II. Tabloul V. Privighetoarea cîntă, mierla cîntă, guguștiucul cîntă. O singură dată În viață ai șansa să vezi Cometa. Într-o clipă de neatenție - ochii negri ai iubitei, mierea limbii ei catifelate - s-a și mutat pe cerul celeilalte emisfere. De-acum Înainte, pe tropicul subecuatorial al Capricornului, acolo unde mă născusem spre a-l lepăda În lumină, Îmi văd nisipurile, cochiliile goale ale subțiorilor, apa tulbure Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]