2,165 matches
-
aer liber.” Strategia educației indirecte Înainte de a fi o “mișcare”, cercetășia a fost o “metodă”. Cum cercetășia nu se face de unul singur, ci numai în grup, metoda constă, înainte de orice, în a exercita influența educativă nu direct, ci prin mijlocirea acelui mediu educativ care este grupul cercetășesc. De regulă, educatorul adresează cerințele, informațiile, propunerile sau sugestiile asociației prin contactul său cu șefii de patrulă. El nu impune și nu se substituie sfatului șefilor de patrulă, dar aduce argumente convingătoare, însoțite
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
de a interveni în favoarea Principatelor decât numai pentru păstrarea inviolabilității clauzelor prevăzute în articolul de față”; prin firmanele Porții către Moldova și Țara Românească, din 17 august/29 septembrie 1802, se preciza că Rusia “are cuvânt de dreptate a face mijlocire pentru pământurile Țării Românești și Moldovei”. în sfârșit, Tratatul de la Adrianopol precizează în mod clar, în Art. V: “Principatele Moldovei și Valahiei punându-se, în urma unei capitulații, sub suzeranitatea Sublimei Porți și Rusia garantându-le prosperitatea ...”. în aceste condiții, fără ca
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
atribuțiile capuchehaielor Moldovei și Țării Românești la Poartă, subliniindu-se că aceștia “să nu mai fie obligați să-și aducă la kalem hârtiile și senedurile lor de socoteli, ci să le predea, spre a fi socotite, la locul cuvenit prin mijlocirea celui care va fi desemnat, iar acesta, la rândul său, aranjându-le după cum e nevoie, să fie obligat să predea capuchehaielor lor rezumatul pregătit al socotelilor” (art. 14) și, mai ales, că, “Oricare ar fi havalelele privitoare la voievozii Țării Românești
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și localnici, agenți străini erau reduși la rolul modest de avocați. Grecul Furnarakis, starostele britanic la Iași, protesta împotriva acestor prevederi în ianuarie 1832, arătând că tribunalele țării nu au dreptul de a cita direct pe sudiți, ci numai prin mijlocirea consulatului de care ei depind și care are calitatea exclusivă de a-i invita să se prezinte la proces. Blutte constata și desființarea dreptului străinilor de a apela la Constantinopol, ca instanță supremă de justiție, în condițiile corupuției generalizate care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Tel.: 0730.086.676; Fax: 0332.440.730 www.pimcopy.ro ISBN: 978-606-13-1150-7 „Cartea este în primul rând, un fruct al minții omenești. Ea conține un întreg univers de idei și de sentimente, prin mijlocirea căruia cunoaștem, studiem și trăim trecutul și prezentul și putem întrezări viitorul societății umane″.(Mircea Tomescu, Istoria cărții românești. București, 1968) CUVÂNT ÎNAINTE Prezenta lucrare reprezintă o încercare ambițioasă și, sperăm noi, la înălțimea așteptărilor de natură științifică legată de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ca și forme schimbătoare care încearcă să reflecte realitatea. Caracterizarea jurnalismului literar narativ ca o parte a formei "romanești" este riscantă întrucât crește riscul de a o plasa și înțelege ca pe o altă formă de ficțiune 56. Dar orice mijlocire textuală poate fi plasată ca ficțiune datorită naturii spectrale a limbajului. Ca o consecință există și din aceia care neagă existența Holocaustului. Așa cum notează John J. Pauly, "criticii literari se bucură să demonteze realitatea poveștilor nonficționale, în speranța că pot
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
senzaționalism - cu excepția lui "mizerabil", care este în mod fundamental emotiv, nu la fel cu "răvășit" și "pe jumătate sufocat" care pot fi în aceeași măsură și descriptive - prezentându-i cititorului ceea ce acesta așteaptă să întâlnească ca fiindu-i familiar prin mijlocirea trecerii în revistă vizuale. Portretul este de o complexitate ontologică, profund și ambiguu prin contrastele vizuale, unde lumina și întunericul, binele și răul, și umbrele dintre acestea coexistă la bine și la rău, în loc să facă un portret cu iz senzațional
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
chipul vieții și al morții celui drag ci și rezultanta acesteia, apăsarea necruțătoare a spiritului nostru, suferința sufletească ce ne apropie, poate, cel mai mult de înțelegerea destinului nostru terestru ca scenariu demiurgic pe care îl tranzităm fulgurant. Suferința prin mijlocirea corporalității, suferința adusă de terifiante deficiențe ale trupului ce induc experiențe zguduitoare cum ar fi orbirea și suferințe de ordin spiritual ce doar se repercurtează asupra complexului trupesc el nefiind, într-un astfel de contex, un factor intermediar, un element
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
augustiniană în univocitatea conceptului de „iluminare”. Binele, adevărul, frumosul predate în școli nu puteau fi valori lipsite de inspirație divină. Din punct de vedere structural, misionarismul cultural nu reprezintă decât transformarea ancestralei funcții sacerdotale, care presupune actul inițierii și al mijlocirii în numele unei comunități religioase. Profesoratul, de pildă, era la origini o licență sacră. Treptat, în contextul pluralității seculare, această origine sacrală s-a estompat. Păstrând totuși termenii analogiei, pe lângă un savant, prezența gazetarului e la fel de indispensabilă ca aceea a unui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fi, care, privit ca dar, inculcă o infinită datorie. Experiența holistică a condiției tragice a umanității, de la Adam până la ultimii fii risipitori ai veacului, este rezervată, în ascuns, doar sfinților. Liturghia sfinților cuprinde, prin definiție, rugăciunea de pocăință și de mijlocire pentru întreaga lume, alături de euharistie și doxologie. Sfinții își interiorizează soarta lumii întregi. Precum Avraam, sfinții Îl întreabă pe Dumnezeu: „Pierde-vei, oare, pe cel drept ca și pe cel păcătos, încât să se întâmple celui drept ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pustia Athosului pentru a adânci rugăciunea și pentru a intensifica luptele duhovnicești prin care sufletul său va dobândi pregustarea învierii celei de obște în darul vederii luminii necreate, precum și puterea lui Hristos peste începătoriile, domniile și stăpâniile întunericului. Rugăciunea de mijlocire pentru milioanele de victime jertfite în absurdul război mondial (1939-1945) s-a lipit zi și noapte de inima părintelui Sofronie, transformându-i mintea într-un altar sfânt pentru neîncetata jertfă către Domnul. Doar atingând prin răstignire, precum Hristos, abisul iadului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dobândesc atributul preoției universale. Spectacolul terifiant al suferinței îndurate de miliarde de oameni prin robie, foamete, boală sau din pricini de îmbuibare - toate acestea inspiră inima care L-a cunoscut pe Hristos să îndrăznească încă mai mult în rugăciunea de mijlocire, lepădând totodată pretextele cu care i-a nesocotit pe cei vrednici de compătimire. Nu întotdeauna rugăciunea va fi primi răspuns, iar părintele Sofronie vorbește chiar pe larg despre experiența retragerii harului Proniei pentru o îndelungată perioadă, în care credinciosul trece
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în mod istoric persoanele și evenimentele, căci pentru o astfel de înțelegere este nevoie de luciditatea care te face să fii în stare să receptezi și să pricepi ceea ce a avut loc, pentru sine și în forma sa reală, conform mijlocirilor sale empirice și în lumina temeiurilor, scopurilor și cauzelor sale. Năzuința lor stăruitoare de a reduce totul și orice la absolut și la divin și de a vedea în cele mai obișnuite lucruri și în tot ce este mai sensibil
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
acest domeniu al suprasensibilului în acela al celei mai palpabile realități sensibile. Cum însă identitatea nemijlocită și deci calmă a celor două laturi este suprimată, și în locul ei diferența a devenit tip fundamental înăuntrul identității, această contradicție ne împinge fără mijlocire din tot ceea ce este mai finit în ceea ce e divin și din aceasta, iarăși, înapoi în ceea ce e mai mărginit, iar noi trăim printre plăsmuiri care iau naștere din această convertire mutuală a uneia dintre laturi în cealaltă, trăim ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
este reprezentată și în lumea concretă a mitologiei, ca Siva, Mahadeva, (Maheçvara), zeul distrugerii și al schimbării. Deosebirea importantă în raport cu noi constă în faptul că al treilea principiu nu este reîntoarcerea în primul, cum pretinde spiritul, ideea, reîntoarcerea prin mijlocirea suprimării negației, reîntoarcere în sine însuși, conciliindu-se cu sine însuși. La inzi, principiul al treilea rămîne schimbare, nimicire. Aceste trei calități sînt reprezentate ca esențialitate a naturii. "Vorbim despre ele ca despre copacii unei păduri"". Dar aceasta este o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care nu conținutul, ci interlocutorul este important. De aceea, în acest proces dialogic realizat de rugăciune, scopul esențial este acela ca ambii interlocutori să ajungă la un înțeles comun. Există mai multe forme de rugăciune: de adorație, de cerere, de mijlocire, de mulțumire și de laudă. Rugăciunea de adorație oferă omului posibilitatea recunoașterii lui Dumnezeu în măreția sa. Rugăciunea de cerere, fiind convinsă de această măreție divină, conduce omul la încredere în puterea și milostivirea lui Dumnezeu. El poate să ceară
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în măreția sa. Rugăciunea de cerere, fiind convinsă de această măreție divină, conduce omul la încredere în puterea și milostivirea lui Dumnezeu. El poate să ceară iertare, să își exprime nevoile în fața lui Dumnezeu și să implore ajutor. Rugăciunea de mijlocire introduce omul în dialog cu Dumnezeu în favoarea aproapelui, luându-și ipostaza de mijlocitor și angajându-se să vorbească Domnului despre nevoile celorlalți. Rugăciunea de mulțumire așază omul, în dialogul cu divinitatea, în ipostază de recunoștință pentru tot harul primit. Rugăciunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitență și în Tratatul despre castitate, ne ajută să cunoaștem în detaliu procesul penitențial, care conține mai multe elemente: o atitudine interioară, opere penitențiale exterioare, purtarea ciliciului, impunerea cenușii pe cap, posturi frecvente, plângerea, rugăciuni prelungite, prosternări, recurgerea la preoți, mijlocirea comunității, etc. I se cerea penitentului să se prezinte în sac de pocăință, cu cenușă pe cap în fața publicului, adică a comunității locale, și să facă o mărturisire deschisă a păcatelor sale. Apoi, primea de la aceeași comunitate o penitență publică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
distincții fiecare. Ciprian confirma ritualurile pe care le prezentase deja Tertulian, Clement îi sfătuia pe creștini să își caute un îndrumător spiritual, căruia să îi poată mărturisi propriile păcate și care să poată să recite pentru aceștia o rugăciune de mijlocire și să îi susțină prin compasiunea sa, în timp ce Origene amintea doar de anumite persoane, care au această carismă spirituală de a ierta păcatele. Tot Origene amintește și de o listă cu alte zece modalități prin care se putea obține iertarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
carismă spirituală de a ierta păcatele. Tot Origene amintește și de o listă cu alte zece modalități prin care se putea obține iertarea de păcate, astfel: caritatea, pomana, lăcrimarea, posomorârea inimii sau a corpului, declararea vinovăției proprii înaintea lui Dumnezeu, mijlocirea sfinților, credința bine exercitată, convertirea aproapelui și conducerea acestuia la mântuire, iertarea și uitarea ofenselor primite. Treptat, în secolul al III-lea, practica penitenței își conturează un ritual mai stabil, structurat în trei părți: acuzarea păcatelor, îndeplinirea penitențială și reconcilierea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Bisericii, reprezentată prin persoana confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Ea însăși îl reconciliază pe penitent cu Dumnezeu urmând ca, și după primirea iertării sacramentale, să îl însoțească și să îl ajute pe același penitent în drumul său de convertire. Această mijlocire a Bisericii conține un dublu aspect: de ofertă, pe care Dumnezeu o face omului prin darul iertării, și de răspuns, pe care omul îl dă cu încredere lui Dumnezeu. Prin aceasta, Biserica își exercită acțiunea de mijlocitoare în două sensuri
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
noțiuni conduce la iluzia unei sinonimii, fapt ce determină o renunțare la un oarecare stil de viață penitențial, ascetic, de pocăință și crearea unei iluzii că omul nu mai are nevoie de asemenea acte. Aceste cauze diminuează încrederea credincioșilor în mijlocirea Bisericii. Pentru unii, spovada devine un fel de gest mecanic, iar dacă se hrănesc și cu convingerea că promisiunea făcută lui Dumnezeu nu poate fi ținută, atunci vor ajunge treptat să afirme că „nu mai are rost spovada”. Pentru alții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
al Bisericii, va primi iertarea păcatelor tot în cadrul Bisericii. Prin aceasta, nu se neagă raportul personal și intim care există între om și Dumnezeu, ci se accentuează adevărul cu privire la însăși voința lui Dumnezeu. El vrea să se exprime și prin mijlocirea Bisericii, fapt pentru care i-a încredințat custodia sacramentului reconcilierii. Isus Cristos a întemeiat acest sacrament, numindu-i pe apostoli și, implicit, pe urmașii lor „administratori” ai reconcilierii (cf. In 20,22-23). Prin ei, în speță, prin confesori, Dumnezeu dorește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Trăind în mod concret experiența milostivirii lui Dumnezeu, alături de iertarea păcatelor, penitentul primește însăși viața lui Dumnezeu. Acest lucru se întâmplă datorită jertfei lui Cristos, la care se adaugă meritele întregului Trup Mistic al lui Isus Cristos, adică Biserica, și mijlocirea rugăciunilor și a penitențelor tuturor sfinților. Prin iertare, distanța dintre penitent și Dumnezeu s-a modificat, penitentul fiind acum în comuniune cu viața Trinitară, pentru că a primit un flux de iubire veșnică, divină, care îl face să iubească din nou
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cel Mare nu constituie decât una din-tre piesele teologiei lui, mult mai cuprinzător decât arăta la începutaceste termen. Sf. Atanasie cel Mare a caracterizat credința creștină exclusiv ca credință în mântuirea prin Dumnezeu-Omul Cel deofiin-ță (oJmoouvsio") cu Dumnezeu, și în mijlocirea Lui pentru întreagaomenire; astfel a deosebit el creștinismul de toate celelalte religii șii-a apărat prin aceasta conținutul lui propriu<footnote Ibidem, p. 24. footnote>. Mântuirea prin Dumnezeu Care S-a făcut om este ideea centrală a Sfântului Atanasie cel Mare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]