3,556 matches
-
în sesizarea grupului de deputați, ca prin Carta se ignoră valori intangibile consacrate prin Constituția României, "respectiv caracterul de stat unitar, național, independent al statului român, independența justiției, autonomia administrativă și principiile de nediscriminare a majorității cetățenilor români în raport cu cetățenii minoritari, deoarece instituie pentru minoritari un regim peste cadrul constituțional", pe care l-a limitat doar la "păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase". De asemenea, se consideră de către autorii obiecției de neconstituționalitate că unele dispoziții ale
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase". De asemenea, se consideră de către autorii obiecției de neconstituționalitate că unele dispoziții ale Cartei impun revizuirea Constituției României, deoarece "prevăd, pe lângă limba oficială a statului român, si limbile regionale sau minoritare, recunoașterea de elemente proprii statelor federative, precum organizarea populației în cadrul statului român pe criterii etnice, cu ignorarea raportului dintre majoritate/minoritate; folosirea în administrație și justiție a limbilor materne fără obligativitatea folosirii și a limbii oficiale". În sfârșit, un alt
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
dintre majoritate/minoritate; folosirea în administrație și justiție a limbilor materne fără obligativitatea folosirii și a limbii oficiale". În sfârșit, un alt argument invocat de autorii obiecției de neconstituționalitate se referă la conflictul dintre Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare și dispozițiile Tratatului româno-ungar de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, "în care cele două părți precizează în mod expres acordul lor asupra faptului că Recomandarea 1201 a Consiliului Europei nu obligă părțile să acorde persoanelor care fac parte din minorități
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
presupune, în prealabil, revizuirea Constituției, susținere care reprezintă esență motivării obiecției de neconstituționalitate formulate de grupul de deputați, Curtea Constituțională observa că în această argumentare nu sunt avute în vedere unele prevederi exprese ale Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare și care sunt esențiale pentru clarificarea implicațiilor ratificării Cartei asupra legislației interne. Astfel, în legătură cu susținerea autorilor sesizării că ratificarea Cartei ar aduce atingere conceptului de "stat național, independent, unitar și indivizibil", consacrat de art. 1 din Constituție, este de remarcat
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
autorilor sesizării că ratificarea Cartei ar aduce atingere conceptului de "stat național, independent, unitar și indivizibil", consacrat de art. 1 din Constituție, este de remarcat că în preambulul convenției (alin. 7) se precizează că "protecția și promovarea limbilor regionale sau minoritare în diferite țări și regiuni ale Europei reprezintă o contribuție importantă la construirea unei Europe bazate pe principiile democrației și ale diversității culturale, în cadrul suveranității naționale și al integrității teritoriale". În același timp Carta prevede expres în art. 5, intitulat
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
a statelor". În legătură cu afirmația cuprinsă în sesizarea grupului de deputați, conform căreia ratificarea Cartei ar impune revizuirea Constituției în ceea ce privește limba oficială (art. 13), Curtea remarcă prevederile alin. 6 din preambulul convenției, text conform căruia "protecția și încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale și al necesității de a le însuși". Totodată, art. 8 alin. 1 consacră în mod expres, în materie de învățământ, posibilitatea luării unor măsuri în zonele în care sunt folosite limbi regionale
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale și al necesității de a le însuși". Totodată, art. 8 alin. 1 consacră în mod expres, în materie de învățământ, posibilitatea luării unor măsuri în zonele în care sunt folosite limbi regionale sau minoritare, "fără a aduce atingere limbii oficiale a statului". Referitor la argumentul invocat în obiecția de neconstituționalitate în sensul că prin ratificarea Cartei s-ar înfrânge principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români, consacrate de art. 6 alin
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români, consacrate de art. 6 alin. (2) din Constituție, Curtea observa că în art. 7 al Cartei, la paragraful 2 teza a doua, se face precizarea că "Adoptarea de măsuri speciale în favoarea limbilor regionale sau minoritare, destinate să promoveze egalitatea între vorbitorii acestor limbi și restul populației sau urmărind să țină seama de situațiile lor specifice, nu este considerată ca un act de discriminare față de vorbitorii limbilor mai răspândite". Această prevedere trebuie corelata și cu posibilitatea
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
oferită prin mai multe dispoziții ale Cartei, de a se opta de către fiecare stat-parte pentru măsurile cele mai potrivite dintr-o gamă diversă și graduală de măsuri. De altfel, Curtea reține, din analiza conținutului Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, ca o mare parte din măsurile prevăzute se regăsesc în legislația țării noastre, iar, conform prevederilor art. 2 al Cartei, părțile nu sunt obligate să aplice toate textele acesteia, ci numai "un minimum de treizeci și cinci de paragrafe sau alineate selecționate
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
21 din Carta, prevede că părțile pot să formuleze una sau mai multe rezerve la paragrafele 2-5 ale art. 7 din Carta, intitulat "Obiective și principii". Considerentele expuse mai sus determina concluzia că ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare nu implică revizuirea Constituției. Într-adevăr, prin utilizarea posibilității de a alege, din cele 98 de măsuri în favoarea folosirii limbilor regionale sau minoritare, prevăzute în Partea a III-a a Cartei, un numar de minim treizeci și cinci de paragrafe sau alineate
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
Obiective și principii". Considerentele expuse mai sus determina concluzia că ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare nu implică revizuirea Constituției. Într-adevăr, prin utilizarea posibilității de a alege, din cele 98 de măsuri în favoarea folosirii limbilor regionale sau minoritare, prevăzute în Partea a III-a a Cartei, un numar de minim treizeci și cinci de paragrafe sau alineate, precum și prin utilizarea posibilității de a formula una sau mai multe rezerve la paragrafele 2-5 ale art. 7 din Carta, aceasta poate fi
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
legea fundamentală, nefiind în măsura a-și întemeia cenzură pe simple eventualități". Curtea reține că invocarea de către autorii sesizării a unei recente decizii prin care Consiliul Constituțional al Franței a stabilit că în conținutul Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare există clauze contrare Constituției Franței nu are relevanță în cauză, dată fiind reglementarea cu totul diferită - la nivel constituțional -, existentă în țara noastră cu privire la minoritățile naționale. Constituția României consacră în art. 4 egalitatea între cetățeni, fără deosebire de "[...] naționalitate, de
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
a vorbi în instanță și de a pune concluzii prin interpret. Acest cadru constituțional face posibilă receptarea corespunzătoare a măsurilor prevăzute în Carta. În fine, susținerea autorilor obiecției de neconstituționalitate că, în cazul ratificării Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, s-ar încalcă unele prevederi ale Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republică Ungară, prin care cele două părți au precizat "în mod expres acordul lor asupra faptului că Recomandarea 1201 a Consiliului Europei nu obligă
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
1201 a Consiliului Europei nu obligă părțile să acorde persoanelor care fac parte din minorități dreptul la un statut special de autonomie teritorială bazată pe criterii etnice", nu poate fi primită de Curte, întrucat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare nu cuprinde referiri la autonomia teritorială, iar, pe de altă parte, eventuală neconcordanta dintre cele două documente nu intră sub incidența controlului de constituționalitate. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 144 lit. a) și ale art. 145
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin-Bucur Vasilescu, Romul Petru Vonica, judecători. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent șef, Claudia Miu OPINIE SEPARATĂ Considerăm că dispozițiile art. 1 lit. c) pct. 16 privind " Ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare" din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe contravine dispozițiilor constituționale, motiv pentru care nu putem subscrie la opinia majorității judecătorilor. Ca atare, obiecția de neconstituționalitate formulată de către cei 61 de deputati este întemeiata. Opinia separată pe care o
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
ca organ reprezentativ suprem al poporului român, conform art. 58 alin. (1) din Constituție, este investit cu unele împuterniciri, pe care trebuie să le exercite numai el, asumându-și astfel întreaga responsabilitate constituțională. 3. Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este un tratat supus rigorilor stabilite prin dispozițiile constituționale mai înainte identificate. Acest lucru rezultă din chiar formulările din conținutul său precum cele de "Statele membre ale Consiliului Europei", "stat contractant" etc. Este în afara oricărei îndoieli că exigențele integrării în
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
contrară Constituției abilitarea pentru domenii care fac obiectul legilor constituționale. Art. 72 din Constituție realizează de fapt o ierarhie a legilor, art. 114 respectă această ierarhie, Parlamentului fiindu-i interzis să o răstoarne. 7. Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este o problemă comună a statelor membre ale Consiliului Europei. De aceea, poate mai puțin ca un argument pur juridic pentru Curtea noastră Constituțională, este pertinenta menționarea unor documente din alte țări. În acest sens considerăm că poate fi invocată
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
că orice universitate este, prin menirea să, multiculturală, sintagma "universitate multiculturală" nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. ... b) Prevederile legale criticate sunt în contradicție și cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care recomanda să se asigure posibilitatea de instruire și de educație în limba maternă, fără a se aduce atingere învățării sau predării în limba oficială. De aceea art. 123 "excede atât prevederilor constituționale
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 este în concordanță cu prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, ratificată de România prin lege, și ale Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, cu recomandările pe plan european în materie, precum și cu prevederile legislației noastre interne. În concluzie, se apreciază că art. 123, în redactarea de la pct. 48 din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea și
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
exclude posibilitatea ca una din acestea să fie limba română. Totodată se apreciază că art. 123 din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 nu este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, care recomanda să se asigure posibilitatea de instruire și educație în limba maternă, fără a se aduce atingere învățării sau predării în limba oficială, întrucât, prin organizarea de grupe, secții, colegii și facultăți în cadrul instituțiilor de învătământ universitar de stat
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
universități multiculturale în care folosirea limbii române ar fi exclusă. b) A doua categorie de argumente avansate de autorii sesizării privind neconstituționalitatea art. 123 arată că acest text legal este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, fiind excedate recomandărilor pe plan european. În opinia Ministerului Educației Naționale, faptul că o reglementare excede unei prevederi sau unei recomandări nu atrage concluzia că aceasta este în contradicție cu respectarea prevederii sau recomandării. ... În consecință, se considera că cele
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
înființare, ceea ce exclude folosirea limbii române, respectiv nu este de natură să asigure prezenta limbii române că limba de predare. De asemenea, se arată că art. 123 excede și este în contradicție cu recomandările Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care recomanda să se asigure posibilitatea de instruire și educație în limba maternă, fără a se aduce atingere învățării sau predării în limba oficială. Examinând aceste două categorii de critici, Curtea Constituțională constată
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
de a învăța limba lor maternă și de a fi instruite în această limbă, în condițiile respectării interesului general și fără ca prin această să se încalce dispozițiile constituționale. Curtea constată în continuare că, întrucat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare (adoptată la Strasbourg la 22 iunie 1992 de Consiliul Europei) și Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (adoptată la Strasbourg la 1 februarie 1995 de Consiliul Europei), invocate în mod expres în obiecția de neconstituționalitate, nu sunt ratificate de România, rezultă
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
să-l persuadeze ("să-l aducă pe calea cea bună"). De Monchaux și Schimmin observă în 1955, în Marea Britanie, că dacă devianții își exprimă preferința consistent, ei pot ajunge liderii grupului. Acest fenomen a fost denumit de S. Moscovici "influență minoritară" și a devenit ulterior o temă favorită a psihologiei sociale europene (Moscovici, Markova, 2006). Influența minoritară este mai amplă în unele țări în care sînt valorizate dialogul social și argumentarea și mai redusă în alte țări, în care se ajunge
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1955, în Marea Britanie, că dacă devianții își exprimă preferința consistent, ei pot ajunge liderii grupului. Acest fenomen a fost denumit de S. Moscovici "influență minoritară" și a devenit ulterior o temă favorită a psihologiei sociale europene (Moscovici, Markova, 2006). Influența minoritară este mai amplă în unele țări în care sînt valorizate dialogul social și argumentarea și mai redusă în alte țări, în care se ajunge mai greu la un acord, existînd o cultură a unanimității puternic înrădăcinate. Semnificativ este cazul Franței
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]