2,739 matches
-
însă doar câteva săptămâni. În perioada 19 decembrie 1925 - 23 decembrie 1926 editează și conduce revista „Cetatea literară”, unde publică Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici - răspunzând astfel campaniei denigratoare care, instrumentată de Pamfil Șeicaru, a culminat cu retragerea piesei Mioara din programul Teatrului Național din București -, ciclul de poezii Transcendentalia, precum și câteva scrisori imaginare semnate T. - colaboratoare enigmatică pentru contemporani, întâmpinată de E. Lovinescu în numărul al doilea al revistei: „salut miracolul pururi impresionant al ecloziunii talentului”; epistolele vor deveni
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1933; Patul lui Procust, I-II, București, 1933; ed.2, I, București, 1933; Rapid-Constantinopol-Bioram. Simplu itinerar pentru uzul bucureștenilor, București, 1933; Teze și antiteze, București, 1936; ed. îngr. și pref. Aurel Petrescu, București, 1971; Modalitatea estetică a teatrului, București, 1937; Mioara sau Toată lumea e sinceră la douăzeci de ani, București, 1943; Teatru, I-III, București, 1946-1947; Bălcescu, București, 1948; Cei care plătesc cu viața, București, 1949; Turnul de fildeș, București, 1950; Nuvele, București, 1953; Un om între oameni, I-III, București
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Theodorescu, „Versuri”, ADV, 1923, 11 950; Holban, Opere, III, 173-174; Mircea Ștefănescu, Teatrul d-lui Camil Petrescu, „Îndreptarea”, 1925, 102-104; Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Holban, Opere, III, 173-174; Mircea Ștefănescu, Teatrul d-lui Camil Petrescu, „Îndreptarea”, 1925, 102-104; Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
d-lui Camil Petrescu, „Îndreptarea”, 1925, 102-104; Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928, 555; Petru Comarnescu, Un om imposibil, „Politica
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom.cont., II, 282-284, III, 407-414; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 165-173; Pamfil Șeicaru, „Mioara”, CU, 1926, 610; Romulus Seișanu, „Mioara”, U, 1926, 264; A. de Herz, „Mioara”, DMN, 1926, 7170; Emil D. Fagure, „Mioara”, LUT, 1926, 1484; Paul I. Prodan, Teatrul românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928, 555; Petru Comarnescu, Un om imposibil, „Politica”, 1928, 640; Streinu, Pagini, I, 209-215, II
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
românesc contimporan, București 1927, 195-202; Emil D. Fagure, „Mitică Popescu”, LUT, 1928, 1901; Tita Bobeș, „Mitică Popescu”, „Politica”, 1928, 555; Petru Comarnescu, Un om imposibil, „Politica”, 1928, 640; Streinu, Pagini, I, 209-215, II, 366-368, III, 132-137, IV, 144-151; Mihail Sebastian, „Mioara”, CN, 1929, 86; Șerban Cioculescu, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, ADV, 1930, 14 386; Constantinescu, Scrieri, IV, 248-274, VI, 199; Călinescu, Cronici, I, 259, 308-311, II, 188-193; Șuluțiu, Scriitori, 284-296, 369-378; Boz, Cartea, 87-99; Sebastian, Eseuri, 384-398
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Ist. lit. (1941), 658-666, Ist.lit. (1982), 743-750; Traian Vărășteanu, Camil Petrescu și teatrul substanțialist, VAA, 1942, 444; Arghezi, Scrieri, XXVII, 328-334, XXVIII, 431-435; Dan Petrașincu, Cazul Camil Petrescu sau Cum se pierde o inteligență, VAA, 1943, 660; Ion Vinea, Reluarea „Mioarei”, VAA, 1943, 733; N. Carandino, „Mioara”, „Bis”, 1943, 31; Cioculescu, Aspecte, 706-708; Al. Anestin, „Iată femeia pe care o iubesc”, „Ordinea”, 1944, 3571; Șerban Cioculescu, „Mitică Popescu”, „Semnalul”, 1945, 1106; Ion Marin Sadoveanu, „Bălcescu”, U, 1949, 90; Tudor Șoimaru, „Bălcescu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
743-750; Traian Vărășteanu, Camil Petrescu și teatrul substanțialist, VAA, 1942, 444; Arghezi, Scrieri, XXVII, 328-334, XXVIII, 431-435; Dan Petrașincu, Cazul Camil Petrescu sau Cum se pierde o inteligență, VAA, 1943, 660; Ion Vinea, Reluarea „Mioarei”, VAA, 1943, 733; N. Carandino, „Mioara”, „Bis”, 1943, 31; Cioculescu, Aspecte, 706-708; Al. Anestin, „Iată femeia pe care o iubesc”, „Ordinea”, 1944, 3571; Șerban Cioculescu, „Mitică Popescu”, „Semnalul”, 1945, 1106; Ion Marin Sadoveanu, „Bălcescu”, U, 1949, 90; Tudor Șoimaru, „Bălcescu”, ADV, 1949, 17 480; N. Tertulian
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
București, 1970; Cavalerii dreptății, București, 1973; Insurecție în cetate, București, 1973; Salba de aur, București, 1975; Bateria albastră, București, 1976; Colegii, București, 1978; Dan căpitan, București, 1978; Destin, București, 1981; Apele revărsate, București, 1981; Oamenii din Zorleni, București, 1983; Prietenii Mioarei, București, 1983. Repere bibliografice: I. Peltz, „Pe marginea Dunării”, CNT, 1956, 32; S. Damian, „Drum deschis”, GL, 1960, 29; Eugen Simion, „Învățătorii”, GL, 1962, 20; Laurențiu Ulici, „Moara Săracă”, CNT, 1968, 5; George Muntean, „Moara Săracă”, F, 1968, 7; Boris
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
socială românească, supuse torturii psihologice și fizice la Jilava, Mislea sau în alte închisori. În memorial sunt evocate soțiile unor foști oameni politici ca Dinu Brătianu, Ion Mihalache, Virgil Madgearu, soția compozitorului Mihail Jora, scriitoarele Sanda Stolojan și Alice Voinescu, Mioara Cantacuzino (nepoată a prințesei Maruca Cantacuzino, soția lui George Enescu). A fi întemnițat ani de zile însemna a ți se ivi tot mai des în minte, după cum notează scriitoarea, „acele spații largi în care nu mă simțeam ca o ființă
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
Mociorniță, pref. Paul Cornea, București, 1992; Le Mirage linguistique. Essai sur la modernisation intellectuelle, Paris, 1988; ed. (The Feud of Language. A History of Structuralist Thought), tr. Ed. Blackwell, Cambridge, MA, 1989; ed. (Mirajul lingvistic. Eseu asupra modernizării intelectuale), tr. Mioara Tapalagă, postfață Monica Spiridon, București, 1993; L’Art de l’éloignement. Essai sur l’imagination classique, Paris, 1996; ed. (Arta îndepărtării. Eseu despre imaginația clasică), tr. Mihaela Mancaș, București, 1999; Povestiri filosofice, București, 1998; De Barthes à Balzac. Fictions d
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
Alexandru cel Bun 6. 1254. Călinescu C-tin, 13 apartamente, București, str. Coriolan 34, str. Clopotarii Vechi 12, str. Mitr. Ghenadie Petrescu 122, str. Slatineanu 23, 28, str. Axente Uricaru, Constantă, Bd. V. I. Lenin 163, Temisana 35. 1255. Cionea Mioara, 4 apartamente, București, str. Isvor 2; Constantă, str. I. V. Stalin 39. 1256. Cercel Nae, 4 apartamente, București, str. Uranus 97. 1257. Covaci Luiza, 8 apartamente, București, str. Ceremusului 43, 41. 1258. Constantinescu Theodora, 7 apartamente, București, str. Apolodor 16
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Marcu Jean, 3 apartamente, Galați Bd. Republicii 136, Aleea Vasiliu 12 4766. Mihăilescu Ioan, 3 apartamente, București str. Bitoliei 27 Breaza, Bd. Eroilor 293 4767. Margulis Beatrice, 2 apartamente, București, str. Dr. Lister 47, str. Gogu Cantacuzino 58 4768. Mateescu Mioara, 8 apartamente, București, str. Cortului 6 4769. Marinescu Mioara, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 15, Într. Zalomit 2 și 4 Vasile Roaita, str. Negru Vodă 21 4770. Moldoveanu M. și C., 4 apartamente, București, str. Eremia Grigorescu 14 4771. Moran
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vasiliu 12 4766. Mihăilescu Ioan, 3 apartamente, București str. Bitoliei 27 Breaza, Bd. Eroilor 293 4767. Margulis Beatrice, 2 apartamente, București, str. Dr. Lister 47, str. Gogu Cantacuzino 58 4768. Mateescu Mioara, 8 apartamente, București, str. Cortului 6 4769. Marinescu Mioara, 8 apartamente, București, str. Brezoianu 15, Într. Zalomit 2 și 4 Vasile Roaita, str. Negru Vodă 21 4770. Moldoveanu M. și C., 4 apartamente, București, str. Eremia Grigorescu 14 4771. Moran Estera, 7 apartamente, București, str. Cristian Tell 31, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
edit., București, 1969, Ciudata viață a poetului, pref. edit., Timișoara, 1975; Emil Isac, 110 poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1981, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Oglinzi paralele”, CNT, 1967, 43; Victor Felea, „Prezențe poetice”, ST, 1968, 1; Mioara Apolzan, „Oglinzi paralele”, RITL, 1968, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Oglinzi paralele”, RL, 1969, 4; Ion Buzași, „Prezențe poetice”, TMS, 1969, 1; Mihai Drăgan, „Prezențe poetice”, IL, 1969, 4; Mioara Apolzan, „Prezențe poetice”, RITL, 1969, 3; Dan Cristea, „Destine și valori
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
paralele”, CNT, 1967, 43; Victor Felea, „Prezențe poetice”, ST, 1968, 1; Mioara Apolzan, „Oglinzi paralele”, RITL, 1968, 2; Ov. S. Crohmălniceanu, „Oglinzi paralele”, RL, 1969, 4; Ion Buzași, „Prezențe poetice”, TMS, 1969, 1; Mihai Drăgan, „Prezențe poetice”, IL, 1969, 4; Mioara Apolzan, „Prezențe poetice”, RITL, 1969, 3; Dan Cristea, „Destine și valori”, LCF, 1974, 21; Gabriel Dimisianu, A opta pentru clasici, RL, 1974, 22; Domițian Cesereanu, „Destine și valori”, TR, 1974, 22; Teodor Tihan, „Destine și valori”, ST, 1974, 8; Beke
OARCASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288501_a_289830]
-
izvurlu, șcretlu, / Suschiră și-nviseadză cupii picurărești...” (Bană astimtă). Și într-o transpunere liberă: „Pustiul doarme pe munții aromânilor / Și încărcate de vremi, dorm și pădurile de pini, / Prin întunecoase pripoare doar șipotul biet / suspină visând și el la turme de mioare...” (Viață stinsă). Alte poeme, cele mai multe studii politice sau cu caracter istoric, amintirile și câteva texte eseistice au fost încredințate fratelui său, Carol Papanace, care le-a publicat în țară, după 1989. SCRIERI: Mihai Eminescu, un mare precursor al legionarismului românesc
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
de cremene”, P. părăsește teritoriul prozei spre a se instala în cel al comentariului ei, din competiție ieșind biruitor ochiul exegetic. Prima și probabil cea mai mare himeră a criticului este I. L. Caragiale. Încă student fiind, alcătuise o echipă împreună cu Mioara Lujanschi, Călin Andrei Mihăilescu, Ariadna Ștefănescu și Rodica Zafiu, cu care pornise în expediția de descifrare a enigmei „Caragialiei” (o parte din cercetările lor au apărut în „Revista de istorie și teorie literară”, 1992-1993). Întâia consemnare editorială a acestor căutări
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
despre Ion Minulescu”, IL, 1968, 9; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 193-201; Piru, Varia, I, 362-368; Const. Ciopraga, Un profil modern, CRC, 1974, 28; Massoff, Teatr. rom., VII, 279-280, 422; Brădățeanu, Istoria, III, 372-373; Scarlat, Ist. poeziei, II, 352-353; Mioara Minulescu, Amintiri despre Ion Minulescu, București, 1985, 40-47, 101-102, passim; Iliescu, Poezia, 51-52, 98, 154-155, 192-193, 214; Cioculescu, Itinerar, V, 458-462; Dicț. scriit. rom., III, 220-221. C.T.
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și în bocet, de unde provine motivul, transfigurarea înmormântării are, pe lângă scopul magic, de îndepărtare a acțiunii malefice pe care ar putea-o avea mortul nelumit asupra celorlalți membri ai colectivității, și menirea de a alina durerea celor dragi. De aceea, mioara năzdrăvană trebuie să vestească numai sub formă alegorică faptul că păstorul a murit. Cadrul și personajele nunții din Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
de vânt”. În opoziție cu portretul static al ciobanului, imaginea mamei exprimă zbuciumul sufletesc al femeii care își caută zadarnic fiul: „Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Pe câmpi alergând, / Din ochi lăcrămând”. În baladă un loc deosebit îl are mioara, care este personificată, atribuindu-i-se și însușiri supranaturale. Într-o variantă culeasă din Teleroman, descrierea mioarei pune în evidență elemente ornamentale de basm: „Cu patru cornițe / Cu câte-o piatră nestemată / De-mi lumină noaptea toată”. Cadrul nupțial este
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]