KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și a creșterii nivelurilor serice ale enzimei CK-MB. ̨ n caz de instabilitate hemodinamică examenul ecocardiografic poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă, spasmul arterelor coronare native distal de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de anastomoză sau al grefoanelor arteriale folosite, embolii ateromatoase sau aeriene, tromboza vaselor native sau a grefoanelor (111, 114, 115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei bune protecții miocardice pe durata clampării aortei am introdus în 1995 în practică la noi în țară administrarea antero- și retrogradă a cardioplegiei cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
115), leziuni coronariene distale, durata lungă a circulației extracorporeale, vârsta avansată și disfuncția ventriculului stâng (106, 107). Endarteriectomia și severitatea ischemiei miocardice în perioada preoperatorie au fost semnalate ca factori importanți de risc (108, 109). În ceea ce privește asigurarea unei bune protecții miocardice pe durata clampării aortei am introdus în 1995 în practică la noi în țară administrarea antero- și retrogradă a cardioplegiei cu sânge cu ajutorul unei pompe roller atașate aparatului de circulație extracorporeală (inclusiv hot shot și reperfuzie caldă controlată), comunicând totodată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
2000, echipa chirurgicală: Dr. Grigore Tinică, Dr. Eugen Săndică, As. Alina Șovan, As. Dorina Baston; echipa anestezică: Dr. Victor Diaconescu, Dr. Sânziana Patrulea, Dr. Dan Dăscălescu, As. Irina Ciudin; perfuzioniști: As. Adrian Bujor, As. Marius Ciudin, As. Dan Eșanu) protecția miocardică se realizează pe durata clampării aortei prin administrarea de soluție cardioplegică cu sânge (soluție St. Thomas II, raport 1:1) cu pompa roller, monitorizându-se temperatura de administrare, debitul de perfuzie și presiunile în bulbul aortic și sinusul coronarian. De rutină

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
complicații care țin de latura tehnică a operației și care pot impune utilizarea unor tehnici de cardiologie intervențională sau reintervenția chirurgicală pentru eliminarea acestora (116, 117, 118, 119, 120). Bolnavii la care evoluția postoperatorie este complicată de apariția unui infarct miocardic au un risc de mortalitate și de apariție a altor stări morbide de 2,5 ori mai mare comparativ cu pacienții a căror convalescență decurge normal (108). Sindromul de debit cardiac scăzut De regulă, după revascularizarea chirurgicală a miocardului, performanța

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
hemodinamici care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație mai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație mai avansată, leziunile tricoronariene și de left

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație mai avansată, leziunile tricoronariene și de left main mai severe și mai des întâlnite (121). Prezența leziunilor coronariene distale face de multe ori dificilă, dacă nu imposibilă, realizarea unei revascularizări miocardice complete și persistența în consecință a unor zone de miocard ischemic, fapt recunoscut ca factor etiologic în apariția sindromului de debit cardiac scăzut (122). Disfuncția ventriculului stâng și, în special, disfuncția diastolică pun deseori probleme serioase în perioada postoperatorie în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
reducerea nivelului de anestezie, creșterea titrului catecolaminelor endogene, activarea sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după sine o serie de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după sine o serie de consecințe. Expunerea la presiunea arterială duce la destinderea venei safene

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
colagen cu mare potențial trombogenic și afectează în același timp producerea de factori ce reglează tonusul vascular și proliferarea celulelor musculare netede, agregarea plachetară, aderarea și migrarea leucocitelor. Toate acestea duc la ocluzia grafturilor venoase și reinstalarea ischemiei în teritoriul miocardic revascularizat. Deși reprezintă doar unul din factorii incriminați în scăderea patenței grafturilor venoase, prin agresivitatea și multiplele mecanisme pe care le declanșează, hipertensiunea arterială postoperatorie se impune a fi susținut combătută. Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale postoperatorii au fost folosite o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141). Este cunoscut faptul că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat de regulă în teritoriul anterior și care dezvoltă anomalii de motilitate parietală au un risc crescut pentru apariția unui tromb parietal urmată de embolizarea unui fragment (142). Akinezia apicală la 10 zile de la infarct este un predictor puternic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sunt supuși bolnavii operați pentru stenozele sau ocluziile carotidiene îl reprezintă leziunile coronariene asociate (158, 159, 160, 161). Disputa privind abordul chirurgical al acestor leziuni asociate nu este încheiată. Cu toate acestea, endarteriectomia carotidiană realizată anterior sau concomitent cu revascularizarea miocardică are o rată scăzută a mortalității (3,5%) și o incidență acceptabilă a accidentului vascular cerebral postoperator (< 4%) (162, 163, 164). Acesta din urmă pare să aibă o frecvență crescută (14%, p = 0,05) (165) atunci când revascularizarea miocardică precede endarteriectomia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu revascularizarea miocardică are o rată scăzută a mortalității (3,5%) și o incidență acceptabilă a accidentului vascular cerebral postoperator (< 4%) (162, 163, 164). Acesta din urmă pare să aibă o frecvență crescută (14%, p = 0,05) (165) atunci când revascularizarea miocardică precede endarteriectomia carotidiană cu o zi în cursul aceleiași spitalizări. În general, se acceptă faptul că este bine ca revascularizarea cerebrală să preceadă by-pass-ul aortocoronarian când există stenoze semnificative ale arterelor carotidiene, excepție făcând situațiile de urgență în care endarteriectomia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cursul aceleiași spitalizări. În general, se acceptă faptul că este bine ca revascularizarea cerebrală să preceadă by-pass-ul aortocoronarian când există stenoze semnificative ale arterelor carotidiene, excepție făcând situațiile de urgență în care endarteriectomia carotidiană se va realiza imediat după revascularizarea miocardică. În instituțiile în care chirurgul cardiac nu abordează leziunea carotidiană, literatura insistă asupra colaborării între echipa vasculară și echipa cardiacă pe durata intervenției și pe faptul că rezultatele nefavorabile sunt invers proporționale cu numărul intervențiilor (166, 167). În ceea ce privește bolnavii care

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și 18 luni. Ventilația mecanică prelungită Cei mai mulți bolnavi sunt detubați în primele 24 de ore postoperator, o mică parte dintre ei necesitând suport ventilator prelungit pentru cauze diverse, unele dintre acestea fiind determinate de complicații survenite în perioada perioperatorie: infarctul miocardic perioperator, accidentul cerebral vascular, insuficiența renală. Ventilația mecanică prelungită supune bolnavul la riscul de apariție al infecțiilor nosocomiale, afecțiuni ale căilor aeriene, ulcerații de stres, reacții adverse cardiace. Îngrijirea acestor pacienți este dificilă și ea necesită o bună colaborare în cadrul

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
toaleta pulmonară. Trombembolismul pulmonar Incidența trombembolismului pulmonar după operațiile de by-pass aortocoronarian este de circa 3,2%. Factorii de risc includ convalescența prelungită, istoric de tromembolism, obezitate și hiperlipidemie (207). Aproape jumătate din pacienți au tromboze venoase profunde după revascularizarea miocardică (dar aproape toți sunt asimptomatici) și sunt egal distribuite între piciorul de la care s-a recoltat vena safenă și celălalt. Mortalitatea spitalicească variază între 19% și 34% (208). Complicații laringo-traheale Manevrarea cu atenție a laringoscopului și a sondei de intubație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
În Statele Unite ale Americii incidența bolilor cardiovasculare la pacienții aflați în dializă este de 41%, cu un risc de mortalitate cu 22% mai mare decât la cei fără afectarea funcției renale (234). Principala cauză de deces este reprezentată de infarctul miocardic. Bolile cardiovasculare reprezintă cel mai bun predictor al mortalității la bolnavii aflați în dializă cronică fiind răspunzătoare de 54% din decese (235). Această frecvență crescută a mortalității și morbidității cardiace apărea într-o perioadă în care se constată o scădere

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
facă dializă. În prezent mai mult de o treime dintre aceștia au diabet zaharat, vârsta medie depășește 60 de ani și majoritatea dintre aceștia au o serie de factori de risc importanți pentru mortalitatea cardiovasculară printre care hipertensiune arterială, disfuncție miocardică, hipertrofie ventriculară, tulburări ale metabolismului lipidic, anemie și creșterea nivelului plasmatic al homocisteinei. Indicațiile pentru revascularizarea chirurgicală a miocardului la această categorie de pacienți sunt similare celor pentru bolnavii fără disfuncție renală: disfuncție moderată a ventriculului stâng, leziune semnificativă de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicală a miocardului este asociată și la această categorie de pacienți cu o ameliorare semnificativă a simptomatologiei și creșterea calității vieții (238). Principala întrebare care își așteaptă răspuns este dacă se evită apariția evenimentelor nefavorabile de natură cardiacă prin revascularizarea miocardică chirurgicală la bolnavii aflați în dializă. ̨ n condițiile în care mulți dintre aceștia au o simptomatologie refractară la tratamentul medicamentos maximal, iar rezultatele pe termen lung ale tehnicilor intervenționale nu sunt satisfăcătoare (239) by-pass-ul aortocoronarian poate fi realizat la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]