1,659 matches
-
mic podium la o lectură publică (cucerit de felul în care Georg Aescht citea în germană din Kleine Finger), m-am crucit de rudimentarismul Ministerului Culturii din România și mi-a fost dor, cumplit de dor să culeg ciuperci. Ciobănescul mioritic și sondele de petrol Bogdan-Alexandru Stănescu A scrie despre Târgul de Carte de la Frankfurt este, cred, o misiune aproape imposibilă pentru cel care merge acolo pentru a cumpăra drepturi. Asta pentru că aventura începe miercuri dimineața, la prima oră, când deschizi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
cu familia (nepoței etc.) Primul contact cu standul României: uimitor. Cel mai SF stand din tot târgul. Nu-l pot descrie... Niște tuburi de un portocaliu Fanta Thailanda, purtătoare de imagini din patria mumă. Surpriza emisiunii a fost însă ciobănescul mioritic așezat în coadă, afișat cu mândrie de una dintre țevi. Mă privește duios și mai că dau în plâns gândindu-mă la Biscuite, care mă așteaptă acasă. De sub câine, se înalță glorios niște sonde de petrol. Un LCD rulează imagini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
societatea românească și standardul european e într-adevăr imensă). Doar că un drăcușor al contradicției mă face să ricanez ori de câte ori modelul european e invocat obsesiv, în cele mai mărunte pricini, ajungând un fel de reproș masochist, rudă bună cu resemnarea mioritică. „Așa n-o să-i ajungem niciodată din urmă pe europeni! N-o să fim niciodată o țară civilizată, europeană!“ Vai de capul nostru! Vai de Balcanii noștri! Standardul european e oricum greu de atins - tocmai pentru că e un standard, un model
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
de actualitate, acum, în 2009. Până atunci, dilema rămâne: este sau nu pelerinajul un Woodstock al ortodoxiei românești ? Halloween, între mitologia celtică și superdistracția românească În plină campanie electorală, marcată de profunde crize, România sărbătorește Halloween-ul. Evident, într-o manieră mioritică, originală. Este un Halloween sărbătorit cu dansuri, distracție, muzică, excursii și inedite spectacole. Publicațiile străine (The Telegraph, de exemplu) scriu în 2009 despre ingredientele absolut necesare unei călătorii inițiatice în ținutul Contelui Dracula: usturoi, apă sfințită, cruce de argint și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cele mai antiromânești decizii și de unde se și pornise un soi de "ajutor tovărășesc", materializat prin activități de infiltrare în țara noastră, încă din luna decembrie 1989, a unor forțe militare mascate în turiști pasionați de farmecul, de pitorescul spațiului mioritic. Cu colegii din minister abordam destul de frecvent temele vieții cotidiene, exprimând cel puțin nedumeriri față de anumite decizii ale celor din guvernul ad-hoc, care, voit sau nu, participau la înstrăinarea anumitor surse de venituri ale țării. Așa au fost chipurile "vândute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
comunicări directe între transcendent și imanent. în vechea spiritualitate dacică, zeii „expresie individualizată a transcendenței" (Zoe D.-Bușulenga) coborau în lume, „în domeniul imanenței", comunicau cu acesta idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu în filozofia spațiului mioritic. Această „coborâre" e întruchipată în poezia lui Eminescu în simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bușulenga) ce se concretizează în descrierea unor spații nelimitate, cum ar fi muntele imens unde își aveau sălaș zeii: (Memento mori) Două
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
Avram Iancu, într-un destul de spațios apartament de tip vechi, mobilat cu stil (piese și obiecte aduse în parte din peregrinările lui occidentale, mărturii ale tradițiilor de acolo: nu cred să fi văzut ceva românesc folcloric în casa autorului Spațiului mioritic!). Biblioteca lui n-a fost niciodată foarte bogată (câtă era la vedere) - vorbesc bazându-mă și pe vizitele ulterioare, la Sibiu și apoi iar la Cluj, cărți aproape exclusiv germane, filosofie, poezie, spiritualitate orientală (de pildă, diversele serii de poezie
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
simboluri au compoziții de ansamblu: epopei, narațiuni, geneze, cosmogonii, teogonii. Pentru Mircea Eliade el este povestirea unei istorii sacre despre „un eveniment care a avut loc în timpul primordial, timpul fabulos al începuturilor”, adică mitul este „povestea unei faceri”. Mitul mioritic, tipic românesc, apare în balada Miorița, creație folclorică românească, unanim recunoscută în spațiul cultural românesc, precum și de numeroși cărturari străini, între aceștia Jules Michelet. Mitul dezvăluie în baladă, sub o formă fantastică, ori simbolic-metaforică, o întreagă filosofie, ținând de concepția
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pentru mulți scriitori români, balada populară Miorița a constituit, dacă nu un izvor de teme și simboluri, cel puțin un punct de orientare creatoare. Balada a devenit simbolul emblematic și prototipul unui spațiu generator de cultură denumit de Blaga „spațiul mioritic”. Cadrul propice îl oferă satul natal de munte, situat în zona de nord a Moldovei. Sensibilitatea de excepție a copilului-poet receptează din viața satului atât o perspectivă reală cât și una folclorică, legendară. Perspectiva reală e situată în orizontul unei
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Pe tiparul imaginii pe care i-o oferea poetului satul natal, el formulează într-un carnet de însemnări și o concepție mult mai generală despre valoarea propriei poezii. Era firesc ca pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare a lui Sadoveanu, elementul biografic propriu absorbției motivului mioritic se arată ridicat deodată în zările unei conștiințe mitologice: „Mi-au mai rămas în minte frânturi din timpuri duse? Treceam tăcut sub nouri în umbra unor oi. Ce-am mai păstrat din raza privirilor senine, din sufletul copilului vioi? Era
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
toate aceste elemente se află aici într-o formă incipientă; dar ele ni se par cu deosebire semnificative pentru procesul analogic de maturizare pe care e de presupus că l-a străbătut simbolul animalului sacru în Moartea căprioarei, unde implicațiile mioritice trebuie admise oricum, într-o adiacență de profunzime. În fapt, Moartea căprioarei, piesă reprezentativă, e moartea unui miraj; constituente imaginarului lui Labiș, munte, brazi, o simbolică „pasăre albastră”, basmul cu „fata prefăcută în căprioară” contrastează pluriform cu violența și amintirea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care privește utilizarea simbolului mamei de cioban. Poezia lui Labiș este dominată de un presentiment tragic și înglobează în sine o problematică de origine mioritică. Invocarea mamei de cioban ne-o amintește pe aceea a mamei proprii în poemul Biografie: „Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună! Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună. Trăsnete reci
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ticăloșii. în acest fel, prostia și trufia omenească au avut undă verde să distrugă ceea ce au încercat să clădească alții. Iar starea actuală a României se datorează în principal acestui fenomen. ,,Să moară capra vecinului” cuvinte care ,,caracterizează” astăzi plaiurile mioritice, își au originea tot în regimul bolșevic, atunci cînd singura modalitate a politrucului neisprăvit de a ieși în evidență era să-i atace din umbră pe cei mai buni ca el, să- i saboteze pentru ca aceștia să nu iasă în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
al acestui pământ, spre a reconstitui, fie și provizoriu sau ipotetic, ceva din gândirea și sensibilitatea omului arhaic, așa cum se răsfrâng acestea în balade, legende, povestiri etc.”. Volumul este structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
cu catolicismul, de exemplu, care este neatent la ceea ce constituie datele și particularitățile de neam. În Reflexii despre spiritualitatea poporului român, Dumitru Stăniloae caută să aprofundeze o serie de aspecte analizate de marele poet și filosof Lucian Blaga în Spațiul mioritic, punând accent pe echilibrul dintre raționalismul latin și trăirismul slav, sintetizate în mod sui-generis în spiritualitatea noastră. Unele articole din perioada interbelică rămân de actualitate prin semnalul de alarmă pe carel trag asupra pericolului pe care-l reprezintă comunismul prin
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
extras din culegerea Limbă și literatură, vol. III, Societatea de Științe, Istorie și Filosofie din R.P.R., 1957. Valeriu, Al., "Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, 1-2, 1938. Vlădică, Mircea, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. Memorialistică Aderca, Felix, Mărturia unei generații, Editura Simart, Craiova, 2007. Artzi, Itzhak, Biografia unui sionist, Editura Hasefer, București, 1999. Chelariu, Traian, Zilele și umbra mea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Paul Miron, Grigore Ilisei, Fălticeni, mon amour; o scurtă istorie aproape sentimentală, Editura Polirom, Iași, 1996, 104 p.; Eugen Dimitriu, Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002, 262 p.; Mircea Vlădică, Vatra Dornei - plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, 556 p. 9 Filaret Gh. Furtună, "Centenar Dumitru Furtună", în Hierasus, 1994, nr. 9, pp. 521-529; Stelian Mândruț, "Simeon Florea Marian", inedit, AF, 1987-1990, nr.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din România..., 113. 66 Enciclopedia României, vol. II, Imprimeria națională, București, 1938. 67 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Câmpulung Moldovenesc, dosar 45/1927. 68 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 343. 69 Mircea Vlădică, Vatra Dornei. Plai mioritic de istorie și legendă, leagăn de credință și cultură bucovineană, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, p. 239. 70 Ibidem, pp. 250-251. 71 C. Dan Pantazescu, "Provincia literară se nesocotește...", publicat în Seara, reprodus în Noua gazetă de Vest, III, nr.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
jertfe de băutură, oare fără voia bărbaților noștri îi pregătim noi turte ca s-o cinstim făcîndu-i chipul, și-i aducem jertfe de băutură?” Adică să ne dumirim mai mult de o leacă și să judecăm așezat dupre glagoria noastră mioritică: ivriții în vremea cînd nu erau turbăcioși, și nu se îmbolnăviseră săracii de rapănul revelațiilor și damblaua vedeniilor, aveau cam aceleași comportamente sociale ca ceilalți oameni din jurul lor. Iar pentru oful de la lingurea se lecuiau cu o împărăteasă a cerului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Alexandria dar a găsit destui adepți și în Iudeea, pentru că trebuia anihilată religia crucii practicată de galii și geții din Galileea care au ajuns pî-nă în marginea Iudeei, la Qumran fiind cunoscuți sub numele de eseni. După cum spune mitul solomonarilor mioritici, cei ce se făceau bute de carte în cetatea Babarului din Carpați se duceau în Orient - în taberele ce formau Frăția Celui Ales și care era subordonată Frăției din Carpați - unde se așezau la o masă de piatră și scriau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
nu numai. Dar textele arată clar că a dorit în realitate să impună mozaismul printr-o reinterpretare personală, ca unică religie a lumii și pentru că Neamurilor nu le intra pe gît, i-a ajutat cu ,,alegoriile”. Dar după mintea noastră mioritică, treaba asta cu alegoriile se cheamă ,,a bate cîmpii” și nimic mai mult, iar asemenea indivizi și-au găsit liniștea la balamuc. Ca să fie sigur pe sprijinul fariseilor din Ierusalim dar și a altor grupuri interesa-te, a făcut mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Întotdeauna Fiii Luminii au trăit acolo unde se bucură în-gerii Mamei Pămîntești, în apropierea rîurilor, în aproprierea pădurilor, în apropie- rea florilor, în apropierea muzicii păsărilor, unde Soarele și ploaia le pot îmbrățișa corpul, care este templul sufletului.” Descrierea plaiurilor mioritice este explicită iar amintirea Maicii Pămîntești elimină orice încrengătură a celor care au tot dat ta-re cu revelațiile pentru ,,misterioasele scrieri mozaice de la Qumran”. Așezările lor erau asemănătoare cu cele din Carpați, adică niște mănăstiri pentru bărbați, care trăiau din
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de la Dumnezeu, au fost salvate de Noe de la potop în arca sa, și astfel au fost transmise Neamului Omenesc, deci acestea au fost scrierile sfinte de la începutul omenirii. Ori scrierile lui Eno dar și alte texte pline ochi de înțelepciune mioritică formau scrierea canonică Biblia a religiei geți- lor sau ,,religiei lui Zamolxe” cum a mai apărut la Celsus care a fost text canonic și pentru mozaici pînă în anul 90 al erei noastre. Iar dacă acest pîrlit ivrit le considera
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cristos este de revenire sau reîntoarcere la baștina cerească -sau cetatea vieții vii cum apare pe tăblițe - după o călătorie a sufletului pe Pământ unde a fost întrupat în om. Conceputul este unic în cultura lumii și aparține numai teozofiei mioritice. Textul surprinde o realitate pe care biserica iudeo-creștină a dorit să o falsifice și să o ascundă pentru vecie, creștinismul ca religie și practică de cult nu are nimic în comun cu pretinsele revelații drăcești ale unor plăsmuitori fanatici ivriți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]