17,356 matches
-
nu o pot avea... Din când în când potcoavele unui cal gras, bine frecat și el, țăcănesc pe caldarâmul vânăt, surprinzător de clar și de ritmic, un sunet al Transilvaniei, amplificat de ziduri și de edificii vechi, ursuze, trainice însă. Mirosuri de coloniale, piper și vanilie, săpun și apă de colonie se amestecă în aer cu tăria țigărilor de foi, cu trabucele, obișnuite aici, miros intrat în acești pereți bătrâni ai Europei de mijloc. (Treceam într-o zi pe... strada Fulgerului
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
de ritmic, un sunet al Transilvaniei, amplificat de ziduri și de edificii vechi, ursuze, trainice însă. Mirosuri de coloniale, piper și vanilie, săpun și apă de colonie se amestecă în aer cu tăria țigărilor de foi, cu trabucele, obișnuite aici, miros intrat în acești pereți bătrâni ai Europei de mijloc. (Treceam într-o zi pe... strada Fulgerului, pe la margine. Stradă ce cade perpendicular pe linia cimitirului orășenesc, solid și betonat. De unde să fi știut eu, atunci, că pe ea, întocmai ca
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
înțelepciunea unui șir de cedări, anestezierea părerilor de rău pentru hălcile de carne pe care, ca în povestea cu pajura care te duce dintr-un tărîm în altul, și nu pe degeaba, le tai și le dai. Edificiul suav" e mirosul unei locuințe, mireasma unei relații construite cu precauții și greșeli. Cu spaimă, fiindcă fericirea e temătoare. Deznădejdea nu are nimic de pierdut. Însă fericirea, pe care neatenția o poate costa totul, înaintează ocolit, găsind minuni din întîmplare. Lucrul ce se
Literatura moare rîzînd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9596_a_10921]
-
Fiecare om are dreptul de a se bucura de o ambianță plăcută, într-un local public, la un suc sau la un ceai, fără să fie nevoit să inhaleze pasiv fumul de țigară și să îi fie îmbâcsite hainele cu miros de tabac. România a rămas printre puținele state europene în care se mai poate fuma în spațiile publice, țara noastră neadoptând recomandările Consiliul UE, potrivit cărora toate țările membre trebuie să pună în aplicare măsuri pentru a-și proteja pe
Atac la fumători. Primul oraș din România care ar putea interzice fumatul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80433_a_81758]
-
un impuls al detașării, cu o senzație de evanescență: "fără să vrea buna mea soție mă ține/ legat cu lanțuri./ bunii mei fii și ei/ mă țin legat cu lanțuri. altfel/ m-aș risipi precum cenușa sub adierea serii,/ precum mirosul teiului de alături" (Fotografie de grup). Bardul știe să tacă, să plutească, să se facă invizibil, adăpostind "cuvintele care așteaptă în creierul meu să le rostesc" (în fiecare zi mă încăpățînez). Gestația lirică a unui afectiv cerebral. Antologia O sută
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
cel al trăirii propriu-zise. Un adevărat poem în proză sunt paginile scrise la moartea Mariei Gavrilovna. Fragmentul este edificator pentru sensibilitatea, acuratețea observației asupra detaliilor, imaginația debordantă și forța artistică ale Iolandei Malamen: Din coșciug, trupul ei mut răspândește un miros ciudat, de lumânare, amestecat cu busuioc. Muțenia Mariei Gavrilovna este subliniată parcă și mai mult de perdeaua care foșnește ușor, bătută de adierea rece și umedă a vântului de început de aprilie, care intră prin fereastra întredeschisă. O rază firavă
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
grămăjoara aceea de carne/ și blană care a fost o pisică/ mă imaginez tot pe mine/ așa cum o să mă calce/ și-o să mă macine pe urmă/ roțile mașinăriei -/ aerul apa și pămîntul -/ cărora le voi fi o pastă propice/ cu mirosul meu de putred/ cu tot" (eu însumi călcat de o mașină cu mult mai mare). Conștient de maxima de convenționalizare a confesiunii ce-o practică, de nota de imediat arzător pe care a atins-o, poetul schițează o scuză ce
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
galop pe străzi și pe câmpul plin de zăpadă și cu cât mergeam mai departe el gonea mai lin și se ridica în zbor trecând prin locuri cu verdeață și pline de lumină. Dar de-abia atunci am simțit un miros de baltă stătută și am simțit în gură gustul apei de baltă clocită, de-abia atunci când o apă mare a început să ne înconjoare (ca și cum toată zăpada se topise) și să se apropie marea de noi și să văd că
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
cleștele în mână și strigă de topește pământul: - Arde și frige, arde și frige, arrrrrrdeee... (Domnul cititor trebuie să știe că negustorul ține cleștele ca să atragă clienții, clăpăindu-l. Că fleica o întoarce cu deștele.)" Acesta e Bucureștiul pîntecului, borta cu mirosuri îmbietoare și cu oameni care trăiesc ca să "se respecte". Celălalt, cu încurcate cărări ale spiritului, e cîntat pe altă coardă. Una care amestecă o ironie tare, dublu distilată, cu tandrețuri de peisagist. Bunăoară: "La București, nu se iubește în două
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
delir, panică) la cel tipologic (portrete, de la carismatic la grotesc) totul pe un fundal de nelămurită greață și plictiseală stupidă, cum se întâmplă de pildă, în "Duminica bolnavilor". Fiecare bolnav are o poveste a sa, un tic, o meteahnă, un miros, naratorul însuși având obsesiva reprezentare a frumuseții unei asistente, roșcata Ada. Fapt e că firea introvertită, timiditatea agresivă și starea de veșnic provizorat specifice eroului nostru, îi agravează impasul sentimental, mai ales atunci când vede că din camera Adei de la spital
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
Daniel Cristea-Enache Să pornim banda: "un soare ca un cerc/ de decor, descărcat,/ un acumulator defect// în lumina nevrotică/ se târăsc la suprafață, ies din pereți, se preling/ gemând/ Ťglycerineť// strălucirea cadaverică pătrunde/ prin piele se impregnează în corp/ ca mirosul/ ca bătrânețea// nici o umbră nici o urmă de milă.// (băiețelul întinde mâna Ťhi my name is stereo mikeť" (peisaj); "jeleuri colorate sau străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi/ și petrol negru cu miros greu/ dar
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
corp/ ca mirosul/ ca bătrânețea// nici o umbră nici o urmă de milă.// (băiețelul întinde mâna Ťhi my name is stereo mikeť" (peisaj); "jeleuri colorate sau străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi/ și petrol negru cu miros greu/ dar tu faci out// spațiile astea la limită care te scot din normal// - oare ce s-a întâmplat cu/ mâncarea de pe pereții borcanului aruncat la gunoi/ a mucegăit singură printre alte ambalaje -// jeleuri colorate și străvezii/ și cauciuc și
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
iarbă/ păstrînd evlavios/ căldura altui trup// alb in// în tine intru lent/ ca într-o moarte de apoi/ în care cred" (in). O precipitare de senzații domoale trădează starea antecontemplativă, virtualitatea sa melancolică sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
Sibiu, sala de sport a Casei de Cultură a sindicatelor este acum un spațiu, nou, de joc. Intim, cald, cu un sistem propriu de gradene construit special, un mic amfiteatru, deloc sofisticat, în care se mai simțea, cînd am fost, mirosul lemnului abia asamblat. Aici intră, natural, dintre noi cei din sală, din prezentul imediat și acaparator, doi muzicieni, cu două ghitări, în jeanși, doi artiști care ne povestesc cîntînd, jucînd cu minimum de mijloace, simplu, simplu, într-un ritm în
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
la pândă ca nu cumva să-l fi urmărit cineva și să-l dea În primire pădurarului sau, Doamne ferește! să audă miliția ori și mai grav să intre În colimatorul securității. Înaintea sa, cu urechile ciulite mergea Vizanti care amușina mirosul capcanelor pentru iepuri și din când În când Întorcea capul către stăpânul său, dădea din coadă și aștepta ordine noi. Noaptea era deplină, Întunericul transformase arborii și tufișurile În vietăți nepământene, nu se auzea nici un zgomot și liniștea Împărățea peste
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o amintire care Îl Înfioră și-l făcu să se cutemure ușor În fotoliul avionului și să se Întrebe: chiar și după mai bine de două decenii?! Era electrician de Întreținere Într-o secție cu multă mizerie și cu un miros insuportabil, acolo se prelucrau pieile de vită. Pe jos era alunecos și aburii de la acid și cloroform făceau aerul greu respirabil. La etaj, se prelucrau pieile uscate și mirosul era unul de piele finisată. După ce Își inspecta fiecare element al
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de Întreținere Într-o secție cu multă mizerie și cu un miros insuportabil, acolo se prelucrau pieile de vită. Pe jos era alunecos și aburii de la acid și cloroform făceau aerul greu respirabil. La etaj, se prelucrau pieile uscate și mirosul era unul de piele finisată. După ce Își inspecta fiecare element al instalțiilor electrice, atunci când maistrul și inginerul plecau la ședința operativă, În altă clădire, Rică mergea În sala fostului club, acum transformată În sală de ședințe. Descoperise o „minune” și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
un deget delicat, așa cum erau și celelalte, date cu ojă sidefată și conturate cu creion roșu, cântă În detaliu pentru a se face Înțeleasă cât mai bine. Rică Olaru nu putea recepționa mai nimic din cele arătate, era copleșit de mirosul de parfumuri și cosmetice de calitate, de fața și părul bibliotecarei și nici nu putea respira din cauza norocului care a dat peste el. Credea că visează. Încercă să cânte, nu reuși. Nu reuși nici să-și adune curajul pentru a
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
dacă să deschidă sau nu, se auzi o cheie Învârtindu-se În broască, apoi ușa se deschise fără zgomot și ... surpriză! În hol Își făcu pariția nimeni alta decât ... frumoasa contabilă de la Partizanul! Odată cu aceasta, În apartament a intrat și mirosul rafinat al unor parfumuri scumpe precum și exuberanța unei femei care avea În ochi luminițe a căror rost băiatul nici nu Îndrăznea să-l deslușească. Fata luă un aer poznaș și-l Întrebă: Gata băiete, ce ai găsit și ce mă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mâncat puțin, au băut câte o cafea dublă și apoi au plecat cu profesorul și amica acestuia la o plimbare pe muntele din apropiere. S-au bucurat de frumusețea și puritatea verdelui natural, de măreția și aerul neasemuit al muntelui, mirosul de cetină și rășină le-au cotropit sufletele iar atunci când fetele au dat semne de oboseală s-au Îndreptat către „Păstrăvărie”, acolo unde au fost serviți cu păstrăv pe grătar, păstrăv În cetină și cașcaval Împletit și afumat. Ajunși la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
o numeau, cu un respect îmbinat cu spaimă, Madame Warnier, își aranja părul - sau, mai exact, își scotea părul: șuvițe bogate de păr castaniu deschis erau desprinse din agrafe una câte una și puse lângă oglindă. În încăpere plutea un miros acru. Timp de mai bine de un an după acest incident Charlot a fost convins că părul lung este întotdeauna detașabil. Într-o noapte fără somn, refăcu în sens invers traseul clandestin al copilăriei sale pentru a se duce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
decât de partea apărării. — Nu mi-aș dori să fiu avocat, răspunse ea serios. El era avocat. —Grozav îl mai urăști! —Sunt atât de plină de ură încât nu încetez să o simt nici ziua, nici noaptea. E ca un miros urât de care nu poți scăpa când a putrezit ceva sub dușumele. Ai văzut că acum nu mă mai duc la biserică. Dar o duc pe mama până acolo și mă întorc. Ea m-a întrebat de ce și i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
în buzunarul meu decât în al lui. Era un revolver mic, de modă veche. Roti butoiul și constată pe pipăite că cinci din cele șase compartimente erau pline. Cel de al șaselea era gol, când apropie pistolul de nas, simți mirosul inconfundabil al unei împușcături recente. În pat, pe lîngă sacii cu făină, se mișcă ceva ca un șobolan: era brațul actorului. Mormăi ceva de neînțeles din care Charlot prinse doar cuvântul „destin“; probabil interpreta un rol chiar și în somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
spus tot ce poate fi mai rău: ți-am spus cine sunt. Poate că așa o fi. Bărbatul făcu un pas spre ea, pe lângă balustradă. Charlot se întreba uluit cum de nu percepe ea o prefăcătorie atât de izbitoare, ca mirosul de sulf, și totuși ea nu încerca să se ferească de el. Când el o prinse în brațe, fata se lăsă îmbrățișată, cu ochii închiși, de parcă se pregătea să se sinucidă. Privind peste umărul ei, Carosse îl văzu pe Charlot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
ziua bună ziua la televiziunea lui Vântu? Cam aceleași fantome plus altele mai sinistre își lungesc gâturile pe sticla lui Voiculescu. Au ajuns un fel de gumă de mestecat a televiziunilor care, de la atâta clefăit, nu mai au nici gust, nici miros. Starea de fantomă a sus-numiților li se trage de la alegători. Nu i-ar vota nici vecinii. Partidele lor, cu excepția PSD, sunt pure ficțiuni. și atunci, pe cine reprezintă ei? În numele cui vorbesc? Ce au să ne spună? știți deja răspunsul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]