8,023 matches
-
sigur, în perioada concediului meu de odihnă... Voi discuta cu adjunctul Chintea și vom vedea... Dar trebușoara-i mai mult decât clară!.. Inspectorul are dreptate, tovarășe Feller! Trecând peste acel ordin care i-a folosit ca temei acțiunii, l-ai mirosit pe bădia Bogdan cum o scaldă numai și numai cu eficiența și calitatea învățământului. Știe, ca un Fox ce este, cum să le învârtă pe toate fețele. Omul este uns cu toate alifiile! Și-a construit succesul pas cu pas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de taur, nu alta! Cloșcă a făcut-o pe biata fată, discutau între ei părinții tinerei femei. Iepuroaica asta a umplut casa cu plozii ei, care-i rod urechile bietului Romică, nu-și mai vede capul de atâtea griji și miroase a urină de la o poștă! Anul și cârlanul! îl compătimeau mama și tata pe acesta. Rozalia noastră chiar și-a pus în gând să ajungă Mamă Eroină, o ironizau colegii de birou, nemulțumiți că, după fiecare naștere, erau nevoiți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a Natașei Semenova. În schimb, a revenit cu o oră înainte de părăsirea taberei de către copii pentru a-i însoți la Vamă, în vederea încheierii cu bine a sejurului acestora în România. Ce s-a întâmplat? A întrebat Natașa Semenova. S-a mirosit ceva? A transpirat morala proletară?... Se pare că da! Dar oficial m-au reținut la raport până târziu în noapte în legătură cu modul în care s-au desfășurat activitățile programate în perioada prezenței în tabără a pionierilor sovietici. Buni băieți, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ne aducă mai multe, că suntem două! Și eu vreau să-l văd și să vorbesc cu el!... Mai încet, Sabinuța, că doarme Simina! Vezi să n-o trezești, i-a atras atenția bunica-bica. Bunica! Să știi că mi-a mirosit a tocinei cu smântânică când ai deschis ușa de la bucătărie... Dar mănânci și un mic cârnăcior cu puțină grăsime și brânză de oi cu mămăliguță caldă ca să te căptușești pe dinăuntru și să fii rezistentă la frig... Ca o fetiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ideea de socialism. În loc să-l consolidăm, noi îl demolăm! Cât p-aci era să intrăm cu toții într-un găinaț cât el de mare și nu ne mai spălam nici cu toată apa Sucevei! Aci se impun măsuri disciplinare, că prea miroase a sabotaj în dauna intereselor clasei muncitoare. Eu îl știam suferind numai de inimă, dar ăsta precis are și ceva la mansardă! Și încă ceva cât se poate de serios, după cum se prezintă situația! Ordonați celor de la cadre să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cadavru care va prinde suflare este măcar un cadavru special. Mai târziu, când mi-a mijit mustața, o singură dată m-a mai tachinat Nineta, întrebându-mă dacă pișătorul a căpătat, în sfârșit, funcție dublă. Peste puțin timp, când a mirosit fals că m-aș fi dat la fiică-sa, posesoare de soț și copil, mi-a spus din mers, pe casa scării, blestemându-mă printre dinții ei acoperiți cu eternul ruj roșu, că n-ar fi fost rău ca pișătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
unde, invariabil, primeam aplauze ca toți ceilalți competitori, și niște petice de hârtie pe care scria diplomă sau premiu. De fiecare dată când eram premiat, niște doamne cu fețe îmbâcsite de vopseluri, de parcă erau niște apași, sau niște domni care miroseau ca butoaiele de la bodega din colț mă pupau de zor și-mi spuneau că voi ajunge ca unul Paganini, lucru care mă întrista mereu, pentru că, auzisem eu, acel Paganini se îmbolnăvise grav din cauza unui sifilis tratat cu mercur și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de familist... Nea Onuț a devenit sobru. Nu ține cu mama, dar nici cu tata. Treaba voastră, pare să zică. Sunteți vaccinați; voi hotărâți. Oricum o să vă pună ăia pielea pe băț... Tata îi dă înainte... "Căpitanul Falcă: băiat subțire, miroase a parfum ales, e miștocar, dar se vede că e mereu obosit de curve..." Cele mai multe ninetiste duc mâinile la urechi, dar se vede că o fac numai de amorul artei. Sunt curioase-foc... Tata-i dă înainte... Așaaaa... Căpitanul Falcă, ziceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că prietenul lui a intrat din nou pe fir cu sacrificiul de pasăre. Dar când Marcel îmi zice Zetule, ori sunt găinile pe cale de dispariție, ori evreii pleacă pe rupte, de nu știu eu, îmi dau seama că Marcel a mirosit afacerea, mă dau la fund și nu mai trec prin Calea Călărașilor, tresar la orice cucurigu mai acătării și nu mai mănânc multă vreme carne de pasăre. Și când l-am auzit pe Moshe zicându-i, la coada de la magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vremea, cu sufletele noastre. Astfel de plăceri sunt rare în viață, întrucât inșii liniștiți care să facă și să tacă sunt rari. Ne-am spus multe, și nimic personal. Ceea ce era personal se înțelegea, era între noi, în priviri. Se mirosea un parfum feminin de viorele, și altul masculin, un after-shave. Lângă locul lăcuit lucește luna lină, însă întunericul întunecat întunecând nu numai neauzit, neatentul nechezat al calului, dar și cununând cununa cunoscută trăiește. Peste lac se vedeau nările scoțând fum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
firea ei calmă și liniștită nu ar fi lăsat-o să se simtă niciodată grăbită. Și chiar acest fapt de a nu se grăbi îi crea sentimentul că nu se făcea nimic, că trăia un haos. În aer se putea mirosi teroarea. Casa ei îi oferea adăpost aparent, căci nu era în siguranță, dar toate lucrurile care la atingere îi erau nu străine, ci neplăcute, libidinos de neplăcute. Îi plăcea pericolul, însă un pericol inteligent, sau măcar o stare de teroare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Doru. Ochii lui albaștri sticleau în noapte, pe fața încadrată de un păr ca de smoală. A! suspină Amanda, apucându-1 de gât cu brațele. E O.K.... Vrei să vii la mine? Se înțeleseseră din priviri. Ceva lui nu-i mirosea a bine, dar orice suspiciune i se risipi când, ajunși acasă la el, o privi la lumină artificială. După ce sună la poliție să anunțe uciderea lui Dănuț, îi înmână un pahar de cacao fierbinte și luă loc lângă pe canapeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
fi fericit. Și oricâte ar suferi omul, nu există nimic mai rău ca moartea, pentru că atât cât există viață, există posibilitatea unui prezent fericit care să șteargă trecutul. Iar eu am simțit din plin viața în fiecare părticică din mine, mirosind nimic. Dar, așa cum nu poți învinge moartea, trupul moare, așa și puterea minții în ceea ce privește oboseala, nu poate fi controlată în totalitate. Însă, dacă nu te forțezi și impulsul vieții e în tine în mod natural, dacă nu opui rezistență și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
oprească brusc. Nervos, a coborât de la volan și-a întrebat pe cei care se aflau acolo al cui este câinele. În tăcerea care se lăsase, nevoind nimeni s-o demaște pe Elena, se auzea doar Lupaș care lătra la polițai, mirosindu l, că el a fost agresorul. Elena speriată ca nu cumva să sară la polițai, l-a potolit. —Lupaș, taci! Taci, Lupaș, s-a dat Elena de gol. —Al tău e deci. Cum te cheamă? —Elena Sătmăreanu. —A cui ești
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
intră cu el în curte țanțoș ca și când ar fi dus un trofeu. Atunci ne-am dat seama și eu, și copiii, că Lupaș făcuse o asemenea ispravă. —Șarlatanule! Șarlatanule! îl mângâie iar Elena, în timp ce el dă din coadă și-i miroase patul, gata de un lătrat de bucurie. —Sst! Taci! Îl amenință Silvia. Mă duc că nu am voie cu el în salon. Nici în spital. —Dar Matei l-a văzut. — Dacă-l vede directorul e de rău. Să mănânci tot
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tu mă aperi de toate relele. Vezi? De aceea te iubesc. Ridicându-se din pat și luându-și capoțelul ca să nu rămână în pijama în fața lui Matei, observă trandafirii în vaza de pe măsuță. —Ioai! Ce splendizi sunt! Se duce și miroase.Tu i-ai adus? — Ca să începi dimineața frumos. — Și tu ești frumos, îi mângâie fața, apoi își lipește obrazul ei de al lui alintându-l. Atât de mult îmi place un obraz proaspăt bărbierit cum este al tău acum. Când
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pe care ți-o dă pielea catifelată a obrazului unui bărbat proaspăt ras. La femei este mai multă finețe, fragilitate, pe când la voi este, nu știu cum să spun, un fel de duritate plăcută, îl strânge de obraji cu drag. Te doare? Miroși atât de frumos! Cu ce loțiune ți-ai dat? —Curioaso, stai puțin aici, o așeză pe genunchii lui și povestește-mi ce-ai visat azi-noapte. —Nu-mi aduc aminte, sau poate nici n-am visat nimic fiindcă am dormit buștean
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vă văzusem de atâta timp și-mi era atât de dor de casă, de voi și mai ales de tine. — Mergem în parcul teilor că este mai liniștit. Apropiindu-se de parc, simțeau mireasma florilor de tei. Ah! Ce frumos miroase, adulmeca Cecilia. Se simte, nu? Este sezonul teilor. —Bună alegere ai făcut, ca întotdeauna. Au parcat mașina și s-au pierdut în parc ținându-se de mijloc. S-au așezat pe o bancă mai retrasă. Și-au spus vrute și nevrute; ea
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Mâine meregem să comandăm verighetele pe care să ne scrie numele și data nunții. Nu știm precis când susțin teza. Perioada o știu dar nu și ziua cu precizie. Eventual vorbim cu bijutierul să treacă data nunții ulterior. — Ce frumos miroase în parc! Simți? îl întreabă Cecilia. —Simt, și mirosul florilor de tei mă face să simt și mai pregnant parfumul tău ca-ntr-o minunată simfonie a miresmelor. Într-adevăr parcul arăta splendid cu teii în floare. Florile de sezon
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
întregime coerent și logic? „Dumnezeule, acum am de îndreptat situația, dar cum?!”, gândi dânsul aproape cuprins de panică. „Oțet, niște oțet trebuie!”, îl fulgeră imediat prin minte. Fugi, deci, să aducă niște oțet și i-l dădu femeii să-l miroase. Vaporii aceia iuți și înțepători o făcură să mai revină un pic la viață. - Adu-mi și zahăr..., îngână ea deodată cu glasul sugrumat, totuși încă mai mult moartă decât vie, rupând tăcerea. Tânărul dădu repede fuga să aducă și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
limită și nemaicunoscând nicio stavilă, încât, la un moment dat, în timp ce țipai la mine, ai căzut din picioare așa, ca din senin, pur și simplu. Nu-ți mai amintești? - Nu... 194 Rareș Tiron - Dar momentele când ți-am dat să miroși oțet și să înghiți zahărul acela ți le mai aduci aminte? - Ce? Care momente? Nu... - Dar mai știi momentul când te-am suit în pat? Pe ăsta cu siguranță că ți-l amintești! - Șerban, oprește-te. Tu vrei să spui
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ar fi râs Noica. Îl vor trezi, cu sastiseală, doar oropsiții mei studenți din anul I, în preziua examenului... De la Calea Tămâiei la Chanel sau unde intră în joc guma de mestecat Prefer să nu miros a nimic decât să miros a parfum. Marc Aureliu Dacă vederea a fost, timp de secole, privilegiată de o întreagă tradiție estetică, acordându-i-se locul de frunte în ierarhia simțurilor, modernitatea a repus tactilul în drepturile sale, printr-o serie de teorii și practici
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de subsol găsesc de cuviință să facă autorii unui ghid de conversație japonez-român, destinat a-l pregăti pe delicatul nipon să dea piept cu matahala balcanică (evident, nota însoțește cuvântul, plus imaginea de rigoare, "parfum"): "Românilor le place mult parfumul! Miros tot timpul foarte puternic și... plăcut (!?)". Cine mai zicea că japonezul nu cunoaște ironia, ar trebui să se mai gândească (eu ziceam?). Și totuși, iată că o mare firmă producătoare de produse cosmetice și nu numai s-a gândit să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
groase, desfăcute umed și hrănite cu ulei de cocos, Orientul descoperit prin Șeherezada, dunele de nisip răsfrânte sub voal, o femeie uriașă, cu oase de mosc, care ți se târăște sub piele, otrăvindu-te, corturile din care răsare beduinul întunecat, mirosind a curmale, a sudoare de cal și a pulberi aurite, beduinul pe care l-ai chemat cândva noapte de noapte, fată slăbuță și strânsă între perne, zburătorul tău morganatic. Femeia uriașă, cu pielea exalând chemarea celeilalte Asii, conduce mașina, lângă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
viața spiritului Despre dorința dumnealui, Care viață nu are, Nicicum iubire, Dar ... există-n nemurire... Iubirea ... mintea mi-a brăzdat, Ce mai zi ... de neuitat! S-a dus Spiritul între stele Eu ... am rămas ... cu ale mele” FLOAREA-I DE MIROSIT În comuna Cristinești, a venit pe lume o fetiță năzdrăvană și tare frumoasă, așa pentru că, fiind ultima între cei șapte copii ai unei familii, părinții o iubeau ca ochii din cap. Anii au trecut și Viorela, așa o chema, a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]