1,516 matches
-
de tăcere. Nu este vorba de o imposibilitate logică, umană, ci de profunzimea insondabilă a ființei dumnezeiești; întunericul inerent credinței protejează taina de nepătruns a proximității lui Dumnezeu. Teoria palamită este elocventă în privința decelării cu acuitate a misticii ortodoxe. Este mistica paradoxală a întunericului dumnezeiesc, rază a luminii sale. De la stadiul cunoașterii umane, Sfântul Duh trece ființa, prin participare, la stadiul cunoașterii divine. În plus, aceasta este Teognozia Sfântului Apostol Ioan prin inhabitarea Cuvântului și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască din perspectiva materialistă, idealistă și criticistă, ci numai din cea real-dogmatică. Exceptând mistica care constituie realiter "sediul grației și al revelației, nu se poate înțelege materialitatea globală a lumii, straturile ei și interdependența lor"6. Asemenea lui Maurice Blondel, Petre Țuțea consideră că omul funcționează ca obiect și nu ca subiect în știința
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
carte: este vorba de prezența a două atitudini aparent divergente, sub raportul formei, însă convergente, sub raportul ideatic: poziția metafizică a lui Nae Ionescu referitoare la sensul Predaniei, a fenomenologiei religiei și poziția teologică a lui Nichifor Crainic, referitoare la mistica ortodoxă și la sensul teologic al frumosului, toate aceste două poziții subzistând în interiorul tradiției patristice. Metodei hegeliene de interpretare dinamică a istoriei, Nae Ionescu îi opune perspectiva statică, cea din care se pot desprinde anumite tipuri, în sensul unei morfologii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
conciliară a Bisericii, pe acea Predanie ca unitate sigură de măsură a învățăturii christice. Epistemologic, estetica Ortodoxiei reconfigurează teoriile despre frumos din liturgică și simbolică: frumusețea divină arhetipală, frumusețea umană, frumusețea artei; relațiile dintre contemplația sensibilă, contemplația estetică și cea mistică; de asemenea autorul distinge relațiile dintre artist și opera sa, mai ales chestiunea kenozei auctoriale, ipostazele compozite ale artei: arta ca rugăciune, diaconie, catehizare, ca ansamblu de simboluri și spiritualizare. Metodologic, estetica Ortodoxiei se subsumează unui permanent exercițiu puridisciplinar, conferind
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică raportul sui-generis dintre existența activă, caracterizată de esența actului în sine și existența pasivă, contemplativă, definită de trăirea în mistica contemplației, raport ce justifică ancorarea dimensiunii ontologice în actul transcendenței. În plan soteriologic, "ieșirea la liman" este corelată de simbolistica purtării Crucii, percepută diferit, în funcție de capacitatea harică sau de râvna aspirantului la înduhovnicire. În cadrul acestui Epistolar creștin există o propensiune
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simplitate, București, Editura Vremea, 2006. Bernea, Ernest, Dialectica spiritului modern, București, Editura Vremea, 2007. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note pentru o filosofie inactuală, București, Editura Predania, 2010. Bernea, Ernest, Criza lumii moderne, București, Editura Predania, 2011. Crainic, Nichifor, Cursurile de mistică, Sibiu, Editura Deisis, 2010. Deleanu, Paul Costin, Ideea Românească, București, Editura Criterion Publishing, 2007. Eliade, Mircea, Images et symboles. Essai sur le symbolisme magico- religieux, Paris, Gallimard, 1952. Eliade, Mircea, Oceanografie, București, Humanitas, 1991. Eliade, Mircea, Solilocvii, București, Humanitas, 1991
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
2005. Marion, Jean-Luc, Le croire pour le voir, Communio, Parole et Silence, 2010. Meslin, Michel, Palanque, Jean-Rémy, Le Christianisme antique, Paris, Armand Colin, 1967. Meyendorff, John, Saint Grégoire Palamas et la mystique orthodoxe, Paris, Seuil, 2002. Mladin, Nicolae, Asceza și mistica paulină, Sibiu, Deisis, 1996. Moreau, Jacques, La Persécution du christianisme dans l'Empire romain, Paris, PUF, 1956. Nellas, Panayotis, Omul animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Sibiu, Editura Deisis, 2002. Nicolescu, Costion, Spre o cultură liturgică, București, Editura Anastasia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul, katzenjammer-ul filosofic, care mai mult creau nostalgii decât delimitau poziții. Astăzi, tinerii se îndreaptă prin disciplina cuvântului scris, care e cea mai bună garanție împotriva visării bolnăvicioase. Iată de ce, noua mistica ortodoxă, care se creează văzând cu ochii, nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în sânul ei omul de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Berlinul și se instalează la Clamart, lângă Paris. Participă la întâlnirile grupului "Esprit" (Emmanuel Mounier, Gabriel Marcel); la decadele de la Pontigny (Martin Buber, Jean Wahl, Léon Brunschvicg). La Clamart, Berdiaev găzduiește întâlniri regulate, cu discuții pe teme de teologie și mistică, ale unor importanți gânditori, scriitori francezi și străini: Jacques și Marissa Maritain, Étienne Gilson, Lucien Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a statului, limitare care să fie punctul de plecare al unei revalorizări a contribuției in di viduale și comunitare. Notațiile lui Vasile Pogor pe marginea lui Buckley constituie unul dintre puținele texte de secol XIX care se îndepărtează de o mistică a statului: pentru Pogor, ca și pentru Carp sau Maio rescu, rădăcina au tenticei evoluții a civilizației se află în acele forțe vii ale societății, forțe pe care guvernarea le exprimă, dar nu le creează. A miza pe centralitatea statului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
toți reprezentanții Generației '60, Augustin Buzura, Ion Caraion, Marin Sorescu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Constantin Țoiu, George Bălăiță, Octavian Paler, Gabriela Adameșteanu, Teodor Mazilu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu etc., întrucât erau considerate "snoabe, mistice, descompuse, dezumanizate, degenerate, morbide, iraționale, retrograde, putrede și mai ales decadente toate creațiile simboliste, ermetice, suprarealiste, naturaliste, expresioniste, dadaiste, moderniste, neomoderniste, șaizeciste etc., precum și tot ce ține de estetism, formalism, purism, experimentalism. Însuși locul în literatură al lui Eminescu e
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
au minimalizat: Eros, o dragoste fizică senzuală între două persoane; Agape, o dragoste mai generalizată, aproape fără pasiune pentru lucrurile acestei lumi. Aceste forme de dragoste depindeau pentru interpretările lor aproape exclusiv de cei ce le practicau. De exemplu, noua mistică platonică insista că pasiunea erotică era misterioasă din fire și incapabilă de o explicație rațională în consecință, ea a format baza gnosticismului lor sau a celei mai profunde înțelepciuni. Pe de altă parte, noile secte ale creștinilor urmăreau să explice
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nu a mai intrat într-o biserică creștină, cu excepția cazului când îi admira arhitectura, și nici nu credea în dogmele creștinismului. Dacă a avut vreo religie un mare dacă aceea a fost una personală: o combinație eclectică de credințe păgâne, mistice, antice grecești și budiste Zen. Ca și Hadrian și Zenon, personajele în care a pus atât de mult din ea însăși, nu a fost niciodată o creștină tradițională. Nici nu aproba viziunile creștinătății privind sexualitatea normală, dar nici nu va
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
să-ți mai simt/ Privirea, ci numai o rouă/ Regală. S-o bem pe din două/ În scorbura timpului sfânt..." (Caligrafiile acelorași cuvinte). Nenumăratele exemple asemănătoare au putut determina includerea poeziei lui Emil Brumaru într-o categorie aparte a eroticii mistice. Analizând, bunăoară, câteva sonete din Infernala comedie, Bogdan Crețu a avansat chiar ideea că autorul acestui gen de poeme este un mistic camuflat: "Carnalul nu este aici simplă eboșă de concupiscență animalică (chiar dacă e, de bună seamă, ca la orice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cont propriu, fără să mai țină cont de vreo exigență sau vreo modă a contextului în care ne aflăm, marele miracol al zguduirii verbului în actul creării lumii" (Ștefania Mincu), un creator autentic de artă "orfică, vizionară, țintind gnoza și mistica deopotrivă", într-un cuvânt, teurgică, prin care se "depășește estetismul înspre pneumatic/ pneumatologic" (Lucia Cifor). Fiecare text semnat de Nicolae Ionel se hrănește, într-adevăr, dintr-un niciodată ostoit impuls de consacrare a Ființei, dar și de consfințire a ființei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
salvarea de sine, dar și în "izbăvirea setei telurice" care îl torturează, cum se vede, la modul cel mai serios. În totul, o detaliere în optzeci și opt de trepte în fond sinonime ale unei vita dolorosa convertită în vita mistica, scrisă și rescrisă cu "litere înnobilate-n esențe tari". O secțiune aparte în cărțile lui Emilian Marcu este erotica, la fel de tributară modelelor culturale, bine asimilate de autorul tentat să rescrie, bunăoară, poezia de dragoste a lui Vasile Voiculescu și, odată cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adunat clipe zile luni săptămâni/ de viață continuă/ cu inima pe sfoara suferinței/ suspendată într-un balans nestăpânit//...// rup/ cu lopata inimii/ din zidul cazematei/ sap în tranșeele clepsidrei// un drum către tine/ Beatrice/ îndrumătoarea prin labirint". Clipa transformată în mistică, religiozitatea clipei smulse alunecării spre moarte, accidentalul transformat în transcendental, iată, până la urmă, însuși sensul vieții în care crede, obstinat, poetul, și cu care își învestește, lucid, și discursul liric, infuzat constant cu sintagme de gen, menite a așeza totul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
altceva decât voința de a se recunoaște însemnat cu această capacitate vizionară, care-l face a trăi continuu într-o singulară Zodie a nopții. De aici, poeticitatea de substanță a scriiturii lui Cassian Maria Spiridon, ce propune, în definitiv, o mistică a existentului trăit la modul total, cu o durere vie, pătimașă, cum rareori se mai mărturisește astăzi în poezie. Referințe critice (selectiv): Cristian Livescu, în "Luceafărul", nr. 23, 1995; Emil Nicolae, în "Ateneu", nr. 2, 1996; Simion Bărbulescu, în "Luceafărul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în temporalitate. Regăsim, de la un roman la altul, același procedeu de bază: o lungă descriere a locurilor la început, reluate mai apoi pe scurt în pasajele mnemonice. L. Frappier-Mazur, p. 15 Acestea sînt romane fondate pe ideea de căutare (regăsire) "mistică" a sinelui sau a celuilalt (Natura, ființa iubită...), întemeindu-se pe credință și pe o ordine "poetică" a Lumii ale cărei simboluri pot fi interpretate doar de către cei cu har. Este ceea ce teoretizează un romantic german, Franz von Baader: Întreaga
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
inclus între subiect și obiect, care este paznicul misterului nostru ireductibil, singur fundament posibil al toleranței și demnității umane. Fără acest terț ascuns totul este cenușă. Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja citată, Geneviève Fondane scria: "Tocmai am descoperit, din întîmplare, mai multe pagini despre mistică, uimitoare și atît de creștine că aproape că devin prea creștine [...] El devine heterodox
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Poate că acesta e terțul pe care îl căuta Fondane, la frontiera dintre poezie, mistică și filosofie. Terțul ascuns este celălalt nume al afectivității. În scrisoarea deja citată, Geneviève Fondane scria: "Tocmai am descoperit, din întîmplare, mai multe pagini despre mistică, uimitoare și atît de creștine că aproape că devin prea creștine [...] El devine heterodox prin exces". Cioran căuta și el acest terț, dar postura sa, în întreaga sa operă, este cea a negatorului terțului și al lui Dumnezeu însuși. În
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
se închidea și încă se închide fără încetare ganga eurocentristă, să-și concretizeze universalitatea prin recunoașterea deplinătății calității de om oricărei ființe omenești, indiferent de rasă, continent, cultură. Cu toate acestea, dragostea de umanitate vine nu din raționalitate, ci din mistica cvasi-religioasă care a însuflețit umanismul. Universalismul european nu ține doar de raționalitate, de obiectivitate, de scientificitate, ci de asemenea de credință și de ardoare, fiind sub acest aspect moștenitorul creștinismului. Universalismul există în mod virtual în orice gîndire, în orice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de către Franța a proiectului armatei europene (Comunitatea Europeană de Apărare). 1957: Comunitatea Economică și Euratom. Prima conștiință europeană, mai ales după eșecul Comunității Europene de Apărare și rezistența franceză față de orice abandonare a suveranității, s-a repliat asupra nucleului economic. Mistica europeană nu are alți sfinți propovăduitori în afara experților parlamentarismului (Robert Schuman, Alcide de Gasperi, Paul Henri Spaak) și a unui tehnocrat vizionar (Jean Monnet). Ideea federației europene nu înflorește decît la periferia Genevei, odată cu profeția lui Denis de Rougemont. Vocabularul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cadențat, a da salutul hitlerist și a redeveni "Germania revanșardă". Mai mult, crearea unei Europe a oțelului și cărbunelui / a pieței comune nu este în ochii marxismului decît constituirea unei super-fortărețe a capitalismului, ceea ce mai curînd trădează decît maschează dulceaga mistică social-democrată și creștin-democrată. Așadar, însăși inima acestei Europe pare să fie intoxicată de nazism și capitalism. Această Europă fetidă este cu atît mai respingătoare cu cît Soarele roșu strălucește la zenit pentru mulți dintre europeni. URSS se sacrificase pentru a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
decît relaxare și gimnastică: ele sînt de asemenea metode de pacificare interioară. Firește, nu luăm din aceste practici orientale decît formele lor utilizabile și consumabile, adică degradate, căci nu sîntem în măsură să introducem în universul nostru mental filozofiile sau misticile care servesc drept bază acestor practici. Simțim însă mai mult sau mai puțin deslușit că yoga sau zazenul ne îndeamnă să medităm. Și presimțim că există mai multe forme de meditație, de la cele care golesc spiritul pînă la reflecțiile lente
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]