KorAP: Find »[drukola/base=mitropolie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...197 >

4,914 matches

Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821

sub Bogdan și urmașii săi, fiind subordonați mitropolitului de Halici. Acești primi ierarhi ortodocși cunoscuți din conducerea bisericii est-carpatice rezidau la Rădăuți.39 Dar existența acestor ierarhi nu era suficientă, după întemeierea Moldovei ca stat de-sine-stătător, era necesară înființarea unei mitropolii cu o identitate proprie, care să fie recunoscută de patriarhia de Constantinopol și de împăratul Bizanțului. Numai prin înființarea unei mitropolii, identitatea noului stat putea fi deplină, conform practicii medievale, căci noul act bisericesc avea și o semnificație politică. Conform

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Rădăuți.39 Dar existența acestor ierarhi nu era suficientă, după întemeierea Moldovei ca stat de-sine-stătător, era necesară înființarea unei mitropolii cu o identitate proprie, care să fie recunoscută de patriarhia de Constantinopol și de împăratul Bizanțului. Numai prin înființarea unei mitropolii, identitatea noului stat putea fi deplină, conform practicii medievale, căci noul act bisericesc avea și o semnificație politică. Conform datelor pe care le deținem până în prezent, Mitropolia Moldovei a luat ființă înainte de septembrie 1386, când este atestată documentar pentru prima

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
recunoscută de patriarhia de Constantinopol și de împăratul Bizanțului. Numai prin înființarea unei mitropolii, identitatea noului stat putea fi deplină, conform practicii medievale, căci noul act bisericesc avea și o semnificație politică. Conform datelor pe care le deținem până în prezent, Mitropolia Moldovei a luat ființă înainte de septembrie 1386, când este atestată documentar pentru prima dată într-un Manual de cancelarie bizantin. Se poate presupune că actul bisericesc al înființarii mitropoliei a avut loc în anii 1381-1386, sub domnia lui Petru Mușat

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
o semnificație politică. Conform datelor pe care le deținem până în prezent, Mitropolia Moldovei a luat ființă înainte de septembrie 1386, când este atestată documentar pentru prima dată într-un Manual de cancelarie bizantin. Se poate presupune că actul bisericesc al înființarii mitropoliei a avut loc în anii 1381-1386, sub domnia lui Petru Mușat și a patriarhului Nil. Solicitarea venea din partea domnului țării, bun organizator și ctitor de biserici și mănăstiri, precum cea de la Neamț. În septembrie 1386, mitropolia Moldovei figura printre "provinciile

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
actul bisericesc al înființarii mitropoliei a avut loc în anii 1381-1386, sub domnia lui Petru Mușat și a patriarhului Nil. Solicitarea venea din partea domnului țării, bun organizator și ctitor de biserici și mănăstiri, precum cea de la Neamț. În septembrie 1386, mitropolia Moldovei figura printre "provinciile eclesiastice bizantine", ceea ce înseamnă că domnul obținuse anterior acordul patriarhiei pentru înființasrea ei. Însă, foarte curând, izbucnește un conflict între patriarhie și domnia Moldovei, în legătură cu titularul noii mitropolii. Conflictul s-a declanșat în 1387 sau în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
mănăstiri, precum cea de la Neamț. În septembrie 1386, mitropolia Moldovei figura printre "provinciile eclesiastice bizantine", ceea ce înseamnă că domnul obținuse anterior acordul patriarhiei pentru înființasrea ei. Însă, foarte curând, izbucnește un conflict între patriarhie și domnia Moldovei, în legătură cu titularul noii mitropolii. Conflictul s-a declanșat în 1387 sau în anii următori, în momentul în care mitropolitul Antonie al Haliciului a hirotonit doi ierarhi moldoveni, Iosif și Meletie, la cererea domnului, dar fără avizul patriarhiei. Iosif este probabil fostul episcop de Rădăuți

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
578-582. 22. N. Iorga, op. cit., p. 159-162; N. Djuvara, op. cit., p. 195-200. 23.N. Iorga, Condițiile de politică generală în care s-au întemeiat Bisericile românești în secolele XIV-XV, în AARMSI, t. XXXV, 1913, p. 387-.411; C. Marinescu, Înființarea Mitropoliilor din Țara Românească și Moldova, în AARMSI, t. II, 1924, p. 247-269; C. C. Giurescu, Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, în B.O.R., 1959, nr. 7-10, p. 673-697; Dinu C. Giurescu, Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973; V. Grecu, Bizanțul și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de politică generală în care s-au întemeiat Bisericile românești în secolele XIV-XV, în AARMSI, t. XXXV, 1913, p. 387-.411; C. Marinescu, Înființarea Mitropoliilor din Țara Românească și Moldova, în AARMSI, t. II, 1924, p. 247-269; C. C. Giurescu, Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, în B.O.R., 1959, nr. 7-10, p. 673-697; Dinu C. Giurescu, Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973; V. Grecu, Bizanțul și catolicismul în trecutul nostru îndepărtat, în S.T., 1950, nr. 9-10, p. 556-568; Ioan Ionescu, Localizarea Chiliei

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 673-697; Dinu C. Giurescu, Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973; V. Grecu, Bizanțul și catolicismul în trecutul nostru îndepărtat, în S.T., 1950, nr. 9-10, p. 556-568; Ioan Ionescu, Localizarea Chiliei bizantine și împrejurările în care s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071; Pavel Chihaia, Cele două locașuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeș..., în M.O., 1967, nr. 7-8, p. 597-612; Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de biserici, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
catolicismul în trecutul nostru îndepărtat, în S.T., 1950, nr. 9-10, p. 556-568; Ioan Ionescu, Localizarea Chiliei bizantine și împrejurările în care s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071; Pavel Chihaia, Cele două locașuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeș..., în M.O., 1967, nr. 7-8, p. 597-612; Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de biserici, în vol. Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul sec. al XVIII-lea, București, 1970

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
de Târnave și informațiile privind pe români, în AIIAI, 1984, p. 100 și urm. 37. V. Spinei, op. cit., p. 318-320; Istoria Românilor, vol. III, p. 586-589. 38. N. Iorga, op. cit., p. 179-183; V. Spinei, op. cit., p. 320-326. 39. N. Șerbănescu, Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127; Șerban Papacostea, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
38. N. Iorga, op. cit., p. 179-183; V. Spinei, op. cit., p. 320-326. 39. N. Șerbănescu, Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127; Șerban Papacostea, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578; Răzvan Theodorescu, Implicații balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei, în același volum, p. 543-566; Ștefan S. Gorovei, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în același volum

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
documentară a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127; Șerban Papacostea, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578; Răzvan Theodorescu, Implicații balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei, în același volum, p. 543-566; Ștefan S. Gorovei, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în același volum, p. 853-879; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 274 -276. 40. Scarlat Porcescu, Iosif, cel dintâi mitropolit cunoscut al Moldovei, în MMS, 1964

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
p. 327-353. Cantacuzino G., Cetățile medievale din Țara Românească (sec. XIII-XVI), București, 1979, p. 114-120. Cantemir D., Descrierea Moldovei, București, 1973. Ceacalopol G., Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194. Chihaia Pavel, Cele două locașuri ale Mitropoliei din Curtea de Argeș..., în M.O., 1967, nr. 7-8, p. 597-612. Idem, Cine a fost Negru Vodă, întemeietor de cetăți și ctitor de de biserici, în vol. Pagini de veche artă românească. De la origini până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, București

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
XI-XIV, în AIIAI, 1979, p. 162-186. Idem, Tradiția letopisețelor și informația documentară despre lupta politică din Moldova în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, în AIIAI, 1968, p., 11 și urm. Ciobanu R. Șt., Evoluția, rolul și însemnătatea Mitropoliei din Vicina, în Peuce. Studii și cercetări de arheologie, Tulcea, VI, 1977, p. 233-243. Ciocâltan V., Mongolii și Marea Neagră în secolele XIII-XIV, București, 1998. Ciuhandu G., Bogomilismul și românii, în Revista teologică, VIII, 1914, nr. 7-9, p. 177 și urm

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în RIR, V-VI, 1935-1936, p. 333-347. Idem, Istoria pescuitului în România, București, 1964. Idem, Târguri sau orașe și cetăți moldovene din secolul X până la mijlocul secolului XVI, București, 1967. Idem, Formarea poporului român, Craiova, Scrisul Românesc, 1973. Idem, Întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, în B.O.R., 1959, nr. 7-10, p. 673-697. Idem, Localizarea Vicinei și importanța acestui oraș pentru spațiul carpato-dunărean, în Peuce, Tulcea, II, 1971, p. 257-260. Giurescu Dinu C., Țara Românească în secolele XIV-XV, București, 1973. Giuglea G., Crâmpeie

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226. Göllner C., Studii de istorie a naționalităților din România. Naționalitatea germană, București, 1976. Gonța Al., Românii și Hoarda de Aur, 1241-1502, Munchen, 1983. Idem, Afirmarea existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973. Idem, Un ctitor de țară: Bogdan I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
religioase a românilor, vol. I, București, 1928 (ed. fotocopiată Gramar, 1995). Idem, Istoria Românilor, vol. II, București, 1936. Idem, Istoria Românilor, vol. III, București, 1993 (ed. V. Spinei). Ionescu Ioan, Localizarea Chiliei bizantine și împrejurările în care s-a înființat Mitropolia Țării Românești, în G.B., 1978, nr. 9-12, p. 1055-1071. Ivănescu G., Istoria limbii române, București, 1980. Lapedatu A., Cum s-a alcătuit tradiția națională despre originea Țării Românești, București, 1924. Lăzărescu Em., Despre voievodul român din 1307-1308 amintit în cronica

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Al. și I. Lapedatu", București, 1933. Lupșa Șt., Catolicismul și românii din Ardeal și Ungaria până la 1556, Cernăuți, 1929. Macrea D., Circulația cuvintelor în limba română, Sibiu, 1942. Madgearu Al., Românii în opera Notarului anonim, Cluj, 2001. Marinescu C., Înființarea Mitropoliilor din Țara Românească și Moldova, în AARMSI, t. II, 1924, p. 247-269. Matei M. D., Studii de istorie orășenească medievală. Moldova (sec. XIV-XIV)), Suceava, 1970. Idem, Geneză și evoluție urbană în Moldova și Țara Românească până în secolul al XVII-lea

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Țării Românești și Moldovei (sec. XIV-XVI). Drum și stat, în SMIM, X, 1983, p. 9 și urm. Idem, O întregire documentară la istoria întemeierii Moldovei, în AIIAI, 1984, p. 112-114. Idem, Studii asupra evului mediu românesc, București, 1984. Idem, Întemeierea Mitropoliei Moldovei. Implicații central și est-europene, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Românii în secolul XIII. Între cruciată și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Idem, De la Romanii la România. Formarea unei națiuni, în

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
București, 1999. Pascu Șt., Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Editura Dacia, 1971. Idem, Contribuțiuni documentare la istoria românilor în secolele XIII și XIV, Sibiu, 1944. Păcurariu Pr. Prof. Dr., Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, București, EIBMBOR, 1991. Idem, Începuturile Mitropoliei Transilvaniei, București, 1980. Petrovici E., Studii de dialectologie și toponimie, București, 1970. Pippidi D. M., Contribuții la istoria veche a României, București, 1967. Idem, Studii de istorie a religiilor antice. Fapte și interpretări, București, 1969. Pistrui Chiril, Imperiul vlaho-bulgar și

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
A., Bitoleanu I., Istoria Dobrogei, Constanța, 1988. Rădulescu A., Harțuchi M., Cimitirul feudal timpuriu de la Castelu, Constanța, 1967. Rămureanu I., Mișcarea audienilor în Dacia pontică și nord-dunăreană (sec. IV-V), în B.O.R., 1978, nr. 9-10, p. 1053-1070. Idem, Mitropolia Vicinei și rolul ei în păstrarea ortodoxiei în ținuturile românești, în vol. De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 149-169. Idem, Rolul elementului românesc în creștinarea ungurilor, în B.O.R., 1980, nr.

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
O veche preocupare a istoriografiei românești. Legendă și adevăr istoric, în Constituirea..., București, 1980. Idem, O falsă problemă istorică: discontinuitatea poporului român pe teritoriul strămoșesc, București, 1995. Șchiopul I., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele XII-XIII, Cluj, 1932. Șerbănescu N., Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127. Șotropa V., Tătarii în valea Rodnei, în AIINC, III, 1924-1925, p. 255-274. Ștefan Gh., Formarea poporului român, București

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
în SCIV 15, 1964, 4, p. 485-503. Theodorescu R., Bizanț, Balcani, Occident la începutul culturii medievale românești (sec. X-XIV), București, Editura Academiei, 1974. Idem, Un mileniu de artă la Dunărea de Jos (400-1400), București, 1976. Idem, Implicații balcanica ale începuturilor Mitropoliei Moldovei, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 543-566. Toropu O., Oltenia în secolele IV-X în lumina arheologiei și numismaticii, Craiova, 1976. Idem, Romanitatea târzie și străromânii în Dacia Traiană sud-carpatică (sec. IX-XII), Craiova, 1976. Tudor

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
Organizarea bisericească în secolele X-XIII 271 Viața bisericească a românilor sud-dunăreni 274 Episcopia vlahilor 275 Arhiepiscopia de Târnovo 275 Viața bisericească în Transilvania și Banat 276 Episcopii românești în Transilvania 276 Episcopia de Dibiscos 278 Viața bisericească în Dobrogea 279 Mitropolia Vicinei 279 Viața bisericească în regiunile extra-carpatice 280 Episcopia cumanilor 281 CAPITOLUL IX ORGANIZAREA POLITICĂ ROMÂNEASCĂ 286 Contextul politic la începutul mileniului al doilea 286 Revenirea Imperiului la Dunărea de Jos 289 Începuturile vieții urbane medievale 293 Structuri politice la

[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]