1,469 matches
-
Sf. Treime, venite în special din partea episcopilor de Cernăuți, au eșuat de fiecare dată. Situația a rămas neschimbată chiar și după anul 1883, an în care bisericile ortodoxe "Sf. Treime" și "Sf. Gheorghe" din Viena au fost scoase de sub jurisdicția mitropolitană de la Carloviț și puse sub jurisdicția Mitropoliei Bucovinei. În anul 1893, printr-o dispoziție a guvernatorului Austriei Inferioare, a fost reglemetată arondarea celor trei biserici ortodoxe ("Sf. Treime", "Sf. Gheorghe" și "Sf. Sava", a sârbilor) în sensul includerii românilor ortodocși
Biserica Greacă din Viena () [Corola-website/Science/322270_a_323599]
-
ruină"”. Acest document reconfirmă faptul că Mitropolia Proilaviei existase încă din a doua jumătate a veacului al XVI-lea, de când Brăila căzuse în mâna turcilor, care au transformat-o în raia. La Brăila s-a construit în timp noua catedrală mitropolitană, în cartierul românesc din limita sudică a orașului, pe drumul Silistrei. Ea era situată chiar pe malul abrupt al Dunării și avea hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril. Biserica a existat până în 1846, când „"parte pentru vechime, parte pentru amenințare
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Iorga arată că la 1641 mitropolia s-ar fi numit „"a Brăilei și Ismailului"”, având aproximativ aceeași jurisdicție ca înainte de 1594. Între anii 1639 - 1644 Mitropolia Proilaviei nu a avut un sediu propriu, Vasile Lupu încercând stabilirea unei noi reședințe mitropolitane la Ismail, care se afla pe teritoriul istoric al Moldovei, în locul Brăilei aflate pe teritoriul istoric al Țării Românești. De aceea, fratele domnitorului restaurează Biserica „Sfântul Nicolae”, construită aici de domnitorul Petru Rareș, și care este imediat ridicată de Patriarhul
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
care este imediat ridicată de Patriarhul Ecumenic la rangul de stavropighie patriarhală. Mitropolitul Meletie va sta o vreme și la Galați, pentru ca în 1644-1645 să plece în audiență la țarul Rusiei pentru a solicita ajutor pentru construirea unei noi catedrale mitropolitane la Brăila. În 1649 Meletie (numit „"Meletie Brailovschi"”) era la curtea lui Matei Basarab, de la Târgoviște, probabil tot în căutare de ajutor pentru reînființata mitropolie. Aici participă la primirea de către acesta a patriarhului ecumenic Partenie al II-lea (), aflat în
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
în trecere prin Țările Române, în drumul său de la Moscova la Ierusalim. Cu sprijinul primit va începe, așa cum s-a arătat mai sus, construirea bisericii cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, din Brăila. Meletie a fost urmat în scaunul mitropolitan de la Brăila de mitropoliții Gherasim, Partenie I, Lavrentie, Nectarie, Calinic I, Grigorie, Ioanichie, Calinic II și Filotei. Doi dintre acești mitropoliți au fost și Patriarhi Ecumenici: Partenie I-ul al Proilaviei a fost patriarhul Partenie al IV-lea (), mitropolitul Gherasim
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
a îndruma viața credincioșilor de la Dunăre. Mitropolitul Partenie I a condus mitropolia pentru scurtă vreme, între două numiri succesive ca patriarh de Constantinopol, unde este înscris sub numele de Partenie al IV-lea. După ce a păstorit o vreme în scaunul mitropolitan de Brusa, a fost ales în cea mai importantă demnitate ecleziastică, în cinci rânduri, în perioadele 1657-1662, 1665-1667, 1671, 1675-1678 și 1684-1685. În timpul primei sale păstoriri, la 1659, are loc la Târgoviște un sinod local, convocat de domnul muntean Mihnea
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
a acestor informații. Pe baza documentelor și informațiilor disponibile în acest moment se poate afirma, cu un grad mare de certitudine, că Mitropolia Proilaviei și-a avut reședința după cum urmează: Nu există nici un izvor istoric care să certifice existența reședinței mitropolitane la Reni, Căușeni sau Galați, confuzia care a făcut ca aceste localități să fie incluse în rândul reședințelor mitropolitane provenind din faptul că unii mitropoliți și-au petrecut o perioadă mai îndelungată în una din aceste localități, fără ca aceasta să
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
de certitudine, că Mitropolia Proilaviei și-a avut reședința după cum urmează: Nu există nici un izvor istoric care să certifice existența reședinței mitropolitane la Reni, Căușeni sau Galați, confuzia care a făcut ca aceste localități să fie incluse în rândul reședințelor mitropolitane provenind din faptul că unii mitropoliți și-au petrecut o perioadă mai îndelungată în una din aceste localități, fără ca aceasta să însemne și o schimbare a reședinței oficiale a scaunului mitropolitan. Până în prezent nu există nici un izvor direct sau circumstanțial
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
ca aceste localități să fie incluse în rândul reședințelor mitropolitane provenind din faptul că unii mitropoliți și-au petrecut o perioadă mai îndelungată în una din aceste localități, fără ca aceasta să însemne și o schimbare a reședinței oficiale a scaunului mitropolitan. Până în prezent nu există nici un izvor direct sau circumstanțial care să certifice faptul că jurisdicția Mitropoliei Proilaviei s-ar fi întins și asupra celorlalte raiale turcești din Țara Românească, cu excepția raialei Brăilei. Nicolae Iorga menționa la 1928 acest fapt ca
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
data de 24 octombrie 2011 a fost ales în ședința Sfanțului Sinod al Bisericii Ortodoxe, arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cu titulatura Mureșanul. Hirotonia intru arhiereu a avut loc în data de 11 decembrie 2011, Catedrală Mitropolitana „Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, Paris, Franța. De-a lungul timpului a fost: redactor reponsabil al oficiosului Arhiepiscopiei Ortodoxe de Albă Iulia, „Credință străbuna” (1998-2003); membru în comitetul de conducere al Asociației Tinerilor Ortodocși din Balcani (B.O.Y
Ignatie Trif () [Corola-website/Science/328003_a_329332]
-
române, italiene și croate. În contextul disensiunilor dintre regimul comunist român și cel comunist sovietic, în timpul regimului Nicolae Ceaușescu, numele Malinovski a fost înlocuit în "Piața Victoriei". Din 1993 poartă actuala denumire. În această piață se găsesc următoarele clădiri: Catedrala Mitropolitană din Cluj (sfințită în noiembrie 1933), Palatul de Finanțe (construit în anii 1880), Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului (edificiu din 1887), Palatul Regionalei de Căi Ferate (fostul sediu al EMKE), clădirea Institutului Teologic Protestant (1894-1895), Palatul Prefecturii și sediul Consiliului
Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/327165_a_328494]
-
pe drept cuvânt, una dintre cele mai valoroase realizări ale picturii românești din Transilvania acelei perioade, icoana face trimitere la stilul picturilor murale de la biserica ”Sfântul Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, constituind, astfel, expresia elocventă a legăturilor ecleziastice existente între scaunul mitropolitan al Ungrovalahiei și protopopiatul din Ostrov. și, cum această icoană se integrează în mai largul context al picturii hațegane specifice secolului al XV-lea, detaliile stilistice, prezente și în cazul ansamblului pictural de la Densuș, permit atribuirea ei meșterului Ștefan. Din
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
păstrat doar stăreția, devenită după secularizare casa preotului și biserica devenită de mir. Chiliile de zid ce ocupau partea dinspre deal a incintei mănăstirii s-au dărâmat cu timpul. La anul 1890 se locuia încă în ele. În ședința Sinodului Mitropolitan a Mitropoliei Olteniei din data de 29 ianuarie 2008 s-a aprobat reînființarea Mănăstirii Sfinții Voievozi din orașul Baia de Aramă, ca mănăstire de călugărițe sub jurisdicția Episcopiei Severinului și Strehaiei, și având ca stareță pe monahia Isidora Rusu, urmând a funcționa
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
monahală, așezându-se aici câteva călugărițe. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost desfințată și înlocuită cu parohia Partoș. Între 1955-1956 se efectuează săpături în interiorul bisericii vechi. Astfel, moaștele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt și duse la Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea canonizării oficiale. Din 2008, prin grija mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea este reactivată, de data aceasta cu destinație pentru călugări. În 2012, în vecinătatea incintei, s-a dat în folosință "Casa Reginei Elisabeta" care cuprinde un muzeu și
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
Edificiul, situat în orașul Teiuș, pe strada Bisericii, nr. 304, este monument istoric clasificat sub . Biserica românească de secol XVI din Teiuș este o ctitorie a nobililor români Petru Rácz I., soția sa domnița Zamfira și Mihail Rácz. Șematismul Arhidiocezei Mitropolitane Greco-Catolice din Alba Iulia și Făgăraș, de la anul 1900 consemnează la pagina 131: "La Teiuș, exista o biserică de piatră construită în anul 1500 cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului". "Exista și o casă parohială din piatră construită
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
frecventele incursiuni ale tătarilor din nordul Mării Negre și ulterior de către ocuparea orașului de către aceștia în anii 1337-1338, precum și de ridicarea Chiliei. La scurtă vreme după ocuparea localității de către păgâni, populația creștină a devenit minoritară, fapt care a determinat mutarea ierarhiei mitropolitane la Curtea de Argeș cu acordul Patriarhiei de la Constantinopol. Acesta a fost un semnal evident al decăderii orașului. O altă teorie care aparține lui Șerban Papacostea atribuie un rol preponderent în declinul localității nu cuceririi mongole (care nu ar fi avut un
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
date certe privind raporturile cu Arhiepiscopia de Tărnovo (devenită în 1235 patriarhie). Influența Vicinei a început să se întindă asupra populației de la curbura Carpaților încă dintr-o perioadă anterioară anului 1204. Ulterior însă încă din secolul al XIII-lea, scaunul mitropolitan s-a mutat de la Dristra și orașul a ajuns până la urmă să servească drept reședință de mitropolie a Bisericii Ortodoxe, subordonată Patriarhiei de la Constantinopol. După unii autori (e. g. Vitalien Laurent), înființarea inițială pe plan local a unei episcopii și poate
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
tot mai frecventat de negustorii și prelații catolici. Atribuțiile noului scaun s-au întins în zona curburii Carpaților, cel puțin în partea de sud a Moldovei și în estul Munteniei, precum și în Basarabia istorică. Primul ierarh atestat documentar în scaunul mitropolitan a fost Teodor, care a ocupat scaunul în 1283 în timpul domniei împăratului Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328). După Teodor a urmat Luca, iar între anii 1337 - 1347 Macarie și apoi Chiril, ultimul fiind Iachint. Ierarhii numiți au fost de
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
moment dat (prin 1300- 1302), centrul ecleziastic de aici a beneficiat de un venit considerabil, iar titularul instituției a avut o autoritate mare și suficient de bine susținută de Bizanț. În acest context în care la cumpăna dintre secolele, scaunul mitropolitan al Vicinei ajunsese să aibă la hotarele nordice ale Imperiului Bizantin un important rol atât ecleziastic cât și politic, câteva mii de alani creștinați care au dorit să intre în Imperiu după moartea hanului Nogai, au cerut mijlocirea arhiereului de la
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
1324 situația era deja schimbată, scaunul fiind scutit de dări către Patriarhie datorită situației precare. În jurul anului 1338 asupra diecezei de la Vicina plana deja un pericolul destul de serios în contextul incursiunilor tătare. Astfel, titularul Macarie din acea vreme a scaunului mitropolitan, era doritor de plecare într-o epocă în care Patriarhia constantinopolitană se lupta pentru a-i fixa în scaunele lor pe ierarhii subordonați. Ca urmare, Macarie a promis până la urmă că nu-și va părăsi postul. Până spre mijlocul secolului
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
va părăsi postul. Până spre mijlocul secolului al XIII-le importanța culturală a mitropoliei a scăzut tot mai mult, într-un ținut supus ofensivei mongole și cu un număr de credincioși ortodocși aflați în scădere. În deceniul al patrulea, scaunul mitropolitan a ajuns disprețuit și coborât în rang, supus fiind „barbarilor” și păstorind puțini creștini. Mitropolia a ființat aici până în preajma anului 1359, moment în care ultimul mitropolit - Iachint de Vicina s-a mutat, chemat fiind de către voievodul Nicolae Alexandru la
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
la toate conferințele naționale și semnând toate memoriile politice adresate conducătorilor monarhiei habsburgice. A participat la toate adunările generale ale ASTREI, fiind ales vicepreședinte și apoi președinte (1875-1877). A fost membru al Sinodului Arhidiecezan al Mitropoliei Ardealului și consilier fiscal mitropolitan. Iacob Bologa a murit la 18 mai 1888 în Sibiu, lăsând în urma sa un fiu (Valeriu) și două fiice (Ana și Măria). Potrivit medicului Lucian Valeriu Bologa, numele de familie al personajului principal al romanului "Pădurea spânzuraților" (1922) ar fi
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
prieteni, ne pregătim să plecăm. A fost prima noastră excursie la Păltiniș și chiar a fost minunat, am făcut drumeții cu bicicletele, am mers la saună, la piscină, le-am făcut pe toate. Am fost la Sibiu ieri, la Catedrala Mitropolitană, acolo am făcut un interviu care o să intre astăzi la Antena Stars". Muncește non-stop Întrebată în cât timp realizează și pregătește emisiunea, având în vedere că-și petrece foarte mult timp cu fiul său, jurnalista spune că se pregătește de
Interviu exclusiv cu Florentina Fântânaru, realizatoare Antena Stars: "Trebuie să jonglezi" by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101254_a_102546]
-
2016, la ora 13, la Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' din Piața Sfatului, și va sta spre închinare până miercuri, 23 martie 2016, la ora 22. Joi, 24 martie, delegația din Grecia va duce Brâul Maicii Domnului la Sibiu, la Catedrala Mitropolitană, unde va rămâne spre închinare până sâmbătă, 26 martie 2016, la ora 9', se arată în comunicat. Țesut din păr de cămilă, Brâul Maicii Domnului este cinstit cu multă evlavie de credincioșii ortodocși O parte din Brâul Maicii Domnului se
Brâul Maicii Domnului va fi adus la Brașov și Sibiu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101340_a_102632]
-
Sfântului Brâu al Maicii Domnului în raclă este pomenit la 31 august, se menționează în comunicat. În perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenia, Grecia, s-a aflat la Iași cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane - Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie. De asemenea, în perioada 1 - 4 noiembrie 2015, racla cu Brâul Maicii Domnului de la Mănăstirea Kato Xenia (Volos, Grecia) a fost adusă spre închinare la Cluj-Napoca. (Sursa: Agerpres)
Brâul Maicii Domnului va fi adus la Brașov și Sibiu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101340_a_102632]