KorAP: Find »[drukola/base=moșie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...459 >

11,461 matches

Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410

pe alte moșii unde se făcea învoială pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate, Poiana, Desa, Arginești, Gârbovățu etc.697 O situație deosebită se semnalează în această perioadă pentru viile noi plantate pe moșii străine. Pentru acestea țăranii plăteau proprietarului moșiei otaștina precum și o sumă fixă la început 698. Ei sunt supuși însă unor serioase presiuni fiind siliți să plătească mai mult decât cei ce aveau vin vechi 699. Astfel, la Tâmna și Valea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
pentru asemenea operațiuni 696. La fel era situația de pe moșia Galicea precum și la Cetate, Poiana, Desa, Arginești, Gârbovățu etc.697 O situație deosebită se semnalează în această perioadă pentru viile noi plantate pe moșii străine. Pentru acestea țăranii plăteau proprietarului moșiei otaștina precum și o sumă fixă la început 698. Ei sunt supuși însă unor serioase presiuni fiind siliți să plătească mai mult decât cei ce aveau vin vechi 699. Astfel, la Tâmna și Valea Perilor proprietarii îi silesc, în anul 1844

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari suprafețe. În privința dărilor și altor venituri provenite de la aceștia, constatăm că dacă în secolul al XVIII-lea nu se depășise nivelul tradițional după introducerea Regulamentului organic pretențiile proprietarilor de moșii și mai ales ale arendașilor cresc în așa măsură încât determină numeroase conflicte între țărani și ei. Această evoluție constituie, după opinia noastră, una dintre cauzele reducerii în a doua jumătate a secolului al XIX-lea al ponderii acestui domeniu

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de struguri și vin. O caracteristică a viticulturii din perioada Regulamentului organic este aceea că în marea lor majoritate viile nu formau podgorii întinse, compacte ci ocupau suprafețe mici izolate aparținând unui număr mare de proprietari. Cu toate acestea existau moșii, sate și locuri unde viile ocupau suprafețe mai mari. Este cazul moșiilor Orevița și Rogova 703 a satelor Drincea 704, Bălțați de Jos, Mohna, Sălătrucu 705, Bistrița, Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
este aceea că în marea lor majoritate viile nu formau podgorii întinse, compacte ci ocupau suprafețe mici izolate aparținând unui număr mare de proprietari. Cu toate acestea existau moșii, sate și locuri unde viile ocupau suprafețe mai mari. Este cazul moșiilor Orevița și Rogova 703 a satelor Drincea 704, Bălțați de Jos, Mohna, Sălătrucu 705, Bistrița, Breznița 706 sau a dealurilor din apropierea Cerneți-Curila, Buliga, Orgutova, Gârdnu 707 etc. În general viile aparțineau în mare parte moșnenilor sau clăcașilor deși de multe

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
boierii mari și mijlocii aveau vii. Între aceștia documentele consemnează pe vornicii Dumitrache Bibescu și Nicolae Brăiloiu, pe stolnicul Ghiță Argetoianu, pe clereasa Catinca Găneasca etc.708 De asemenea numai în Cerneți 15 proprietari și negustori dețineau pe dealurile și moșiile din apropiere numeroase vii709. În legătură cu situara suprafețelor de vii și livezi în raport cu poziția satelor trebuie să arătăm că dacă înainte de anul 1831 acestea se găseau de multe ori foarte aproape de locuințele oamenilor și chiar în sate, odată cu mutarea acestora la

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
consemnează că și în partea de vest a Olteniei în prima jumătate a secolului XIX o bună parte a acestora erau plantate pe moșii străine proprietarii lor neavând drept de proprietate decât asupra plantației respective, trebuind însă să plătească stăpânului moșiei otaștina tradițională 715 (din 20 vedre una) precum și o sumă fixă la început 716. Treptat, în perioada regulamentară, dacă otaștina rămâne în general neschimbată, pentru viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
decât asupra plantației respective, trebuind însă să plătească stăpânului moșiei otaștina tradițională 715 (din 20 vedre una) precum și o sumă fixă la început 716. Treptat, în perioada regulamentară, dacă otaștina rămâne în general neschimbată, pentru viile plantate înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
înainte de regulament, stăpânii moșiilor pe care se aflau aceștia recurg la diferite procedee pentru a-i sili pe proprietarii de vii să plătească mai mult mai ales pentru viile noi717. Așa se întâmpla în anul 1845 când unii arendași ai moșiilor mănăstirești i-a obligat pe clăcași să plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
plătească dijmă pentru fânul cosit de sub pruni, iar pe alții i-a oprit să-și pască vitele pe locurile din capul viilor (26). Asemenea practici erau determinate și de faptul că mulți clăcași nu aveau acte scrise încheiate cu proprietarii moșiilor, acte din care să reiese clar drepturile asupra viilor sau livezilor plantate de ei cu ani în urmă. Și dacă tendința arendașilor și proprietarilor de a percepe otaștină mai mare decât cea legiuită a putut fi oprită de ocârmuire, în

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut să poată fi vândut decât cele dinainte de 1831, obligații determinate și de faptul că Drincea și Oprișoru erau podgorii vechi unde productivitatea și deci

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
de puține ori țăranii își lăsau viile în părăsire ceea ce nemulțumeau pe arendașii și proprietarii care nu puteau percepe otaștină. Un caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
caz deosebit de ilustrativ în această privință este cel prezentat într-o jalbă din 1835 a lui Dumitrașco Vârbiceanu, arendașul moșiilor Bistrița și Breznița, care arăta că locuitorii refuzau de mai mulți ani să lucreze viile ce se aflau pe acele moșii și nici pe alții nu-i lăsau, și că în plus, nu plăteau nimic. Aceștia își părăsiseră viile de 6 și de 10 ani, arendașul depunând insistențe pentru a obține de la Judecătoria mehedinți dreptul de a le arenda sau vinde

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
iar 12 pentru pomi și livezi 719, acestea fiind bine-nțelese numai o parte din cele ce au avut loc în realitate. Asemenea frământări, nemulțumiri și conflicte trebuie puse în legătură cu interesul tot mai mare manifestat de proprietarii și arendașii de moșii dar și de țăranii liberi sau clăcași pentru viticultură. Acest interes era determinat de veniturile din ce în ce mai mari obținute de pe urma viilor sau a comercializării vinului. Toate acestea au făcut ca odată cu extinderea suprafețelor cultivate producția de vin obținută să întreacă nevoile

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru se întâmplase și în perioada de început a ocupației austriece, locuitorii refuzând să se întoarcă pe moșie dacă nu se aplica vechiul

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru se întâmplase și în perioada de început a ocupației austriece, locuitorii refuzând să se întoarcă pe moșie dacă nu se aplica vechiul regim de îndatoriri. (Ibidem, p. 202).209 657 Arh. Ist. Centrală București, fond Mănăstirea Tismana, XCIII/ 75. 658. Ibidem, Mănăstirea Baia de Aramă, I/138. 659 .Ibidem, Tismana, XCV/90. 660 .Ibidem. 661 .Arh. Ist. Centrală Drobeta

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
f. 1). 680 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 27(7306)/1834, f. 17.213 681. Ibidem, dosar 18(2209)1834, f. 95. 682 .Ibidem, dosar 3/2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
2292/1834, f. 213. 683 .În anul 1833 locuitorii satului Strehaia se plângeau că arendașul moșiei mănăstirești era abuziv la perceperea otașului (Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1160/1833, f. 609-610), la fel cei de la Iliești și Breznița Motru așezați pe moșia mănăstirii Motru, se plângeau că li se cereau mai mult decât se cuvenea. (Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar 6342/1834, f. 950, 1048). 684 .Prefectura jud. Mehedinți, dosar 3(2202)/1834, f. 16. 685 .Ibidem, Suptocârmuirea plășii Motrului, dosar cit

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
715 .Ibidem, Pretura plășii Bâcleș, dosar 3418/1831, f. 47-48. Erau cazuri când nici măcar otaștina de o vadră din 20 nu se plătea. Astfel Catinca Căneasca arăta că via sa de la Orevița era scutită de orice obligație față de Mitropolie (proprrietarul moșiei) conform unei înțelegeri vechi de 70 de ani. Arh. St. Drobeta Turnu Severein, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 20.220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei

MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589

conservarea și restaurarea acestor edificii. Am reținut doar trei dintre aceste nestemate arhitectonice, una dintre ele fiind Mănăstirea Strehaia din județul Mehedinți, cu o dublă semnificație, prin ocrotirea ei de către doi domnitori: Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Ajungând stăpân al moșiei Strehaia, Matei Basarab(domnul care a restaurat sau înălțat cel mai mare număr de ctitorii - 45) poruncește în 1645, rezidirea din temelie a vechii ctitorii a boierilor Craiovești, împrejmuirea bisericii cu o nouă fortificație, cu cinci turnuri rotunde. Astăzi, măi

ELISABETA IOSIF CONSTRUCŢII VOIEVODALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365260_a_366589]
Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265

sunt broderii foarte fine de fragmente confesive, adaptate la situațiile și personajele evocate, încărcate de autenticitate, când se aplică vieții din Ruginoasa; ele constituie prilejul reflexivității, fiind cu totul aureolate de o puternică notă morală și de iubirea față de familie, moșie și satul ardelean. Narațiunile sunt scrise în stilul concis, sentențios al reflecției înfrigurate: „- Ce bine-ar fi de am cunoaște un entomolog ... , ne-ar putea explica de ce au venit aici toți ... , spune pentru sine Eric. - Știu eu de ce au venit

CONFESIUNEA-AMINTIRE CA RETORICĂ, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364936_a_366265]
Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679

și a domnitorului martir Miron Moghilă Barnovschi voievod”. Din alt text - Io, Miron Barnovschi Movilă Voievod - aflăm lucruri inedite despre scurta și fructuasa domnie, dar puțin cunoscută, a acestui domnitor-martir cu o vastă cultură, originar din Toporăuții Cernăuților, cu vaste moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor

CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
elaborează ,,opera sa de mare valoare didactică, istorică, științifică, literară”. Un text absolut inedit vorbește despre originile foarte puțin cunoscute a unei mari vițe de boieri și cărturari patrioți bucovineni - Horodiștea Cotnarilor din Ținutul Hârlăului leagăn al neamului Hurmuzăchești -, despre moșia Hordiștei ce aparținea acestei mari familii, locul venirii pe lume a lui Doxachi Hurmuzachi (unde, în semn de prețuire, nu există nici un monument închinat lui, nicidecum o casă memorial cum ar fi meritat) - Hurmuzăcheștii, subiect ce a constituit titlul tezei

CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720

al doilea l din numele de familie pentru a preveni alăturarea imediată a numelui său cu palatul regal. Și-a reluat grafia corectă abia după 1989. Remus Niculescu specializat în arta europeană a sec. XVIII- XIX (fiu de colonel cu moșie, arestat pentru simpatizarea cu grupul Noica) și Theodor Enescu pentru secolul XX (doar mic burghez, dar tot fără dosar „sănătos”) - a fost nevoit să accepte oameni de partid care nu aveau legătură cu cercetarea, cu cultura, dar care, ocrotiți și

ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]