6,883 matches
-
ce-i răsărea pe sub potcap sau culion, cum se mai numește acoperământul de pe capul preoților. Moș Constantin, cum îi spuneau cei mai tineri decât el, trăia cu frica lui Dumnezeu, fiind o fire evlavioasă de felul său, stare de spirit moștenită din moși-strămoși. Bunicul, se îmbrăcă cu cele mai bune haine ale sale și încălțat în niște botine luate de la un negustor grec, care hălăduia în căruța sa cu coviltir din sat în sat să facă trocul cu țăranii, dându-le
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
colaboratori săi, dreapta lui socoteală precum și înțelepciunea ori diplomația sa ar fi fost de mare folos în continuare, dar am convingerea că felul său de a fi și mai ales, de a vedea și de a trata lucrurile va fi moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, în frunte cu succesorul său, avându-l astfel între noi și mai cu seamă întru noi, fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > O CRUCE MICĂ Autor: Cristian Pop Publicat în: Ediția nr. 1333 din 25 august 2014 Toate Articolele Autorului + ceea ce vreau eu este să înțelegem bine că-n acest cerc moștenit prin negura unui timp anonim oamenii l-au completat cu drepte verticale ca razele soarelui drag o stea de cinci ascuțișuri pentru extremitățile corpului spirale ce conțin secrete neinterpretate o masă tainică a tăcerii parcă pentru cină o coloană de
O CRUCE MICĂ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368276_a_369605]
-
500.000 franci lunar pentru prizonierii români,iar în țară soseau știri, destinate să susțină moralul celor atât de crunt loviți. O activitate de proporții se desfășura tot atunci și în Italia,unde largi cercuri democratice,cultivând glorioasele tradiții politice moștenite de la Mazzini, Cavour și Garibaldi ,apreciau în mod deosebit eforturile de organizare ale românilor. Prizonierii primeau de aceea un tratament mai mult decât favorabil, putând să ia inițiativele de organizare pe care le credeau cele mai adecvate pentru scopul umărit
ACŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI ÎN DIRECŢIA REALIZĂRII MARII UNIRI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362506_a_363835]
-
Brexit în Europa, Trump în SUA etc.) prevestesc premiere și mai mari, ce vor să vină. E un lucru menit să ne stârnească. Cel puțin curiozitatea... Se dezbate activ, mai ales în mediile noi, virtuale, renunțarea la multe obiceiuri păguboase, moștenite pe linie mentală de la un trecut digerat necorespunzător. În replică, se revine la viața în versiune simplificată (hrană ecologică, energie nepoluantă, aparatură mai ușor de manevrat, intuitiv, producție în cantități mai mici, dar sustenibile, muzică unplugged, producții cinematografice cu tentă
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
căutăm date libere în calendar ca să mai canonizăm câte-o durere, să o facem sfântă, apoi să vindem calendarul celor neîmpliniți, să se închine și ei netrăirilor noastre, mulți nu au avut norocul să aibe o durere sfântă, nu au moștenit nimic, s-au născut săraci și mor săraci, au suferit ca proști, au trăit degeaba, nu au lăsat nici măcar un sfânt în urmă. am ajuns să contabilizăm zilele, să notăm în carnețel pe cele fericite, câti ați umplut o pagină
RELIGIA NOASTRĂ, DUREREA! de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362620_a_363949]
-
ortografia... franțuzească) cu care se mândrește orice gospodina din spațiul carpato-dunărean. Dar, mai ales, cartea aceasta de bucate se bucură de frumoase ilustrații care demonstrează nu numai harul autoarei, ci și dragostea ei pentru bunica Belina, cea de la care a moștenit secretele celor cincizeci de rețete. Apropiată de grafica metaforică, cu multă simpatie, dar și cu mult umor, Ileana Haber desenează interiorul bucătăriei, îmbinând latura practică cu un strop de fantezie. Stilul distinct, caracterizat prin detalii implementate, sugerează o lume a
ILEANA HABER ILUSTREAZĂ REŢETELE BUNICII BELINA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362694_a_364023]
-
căutăm date libere în calendar ca să mai canonizam câte-o durere, să o facem sfântă, apoi să vindem calendarul celor neîmpliniți, să se închine și ei netrăirilor noastre, mulți nu au avut norocul să aibe o durere sfântă, nu au moștenit nimic, ... Citește mai mult Religia noastră, durerea!am ajuns să ne sărbătorim netrăirile,să căutăm date libere în calendarca să mai canonizămcâte-o durere,să o facem sfântă,apoi să vindem calendarulcelor neîmpliniți,să se închine și einetrăirilor noastre,mulți nu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
să ne sărbătorim netrăirile,să căutăm date libere în calendarca să mai canonizămcâte-o durere,să o facem sfântă,apoi să vindem calendarulcelor neîmpliniți,să se închine și einetrăirilor noastre,mulți nu au avut noroculsă aibe o durere sfântă,nu au moștenit nimic,... XXIX. DESCHIDE UȘA, DOAMNE!, de Mihail Coandă , publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. Deschide ușa, Doamne! deschide ușa, Doamne- nu am să intru, încă nu mi-a venit timpul- doar cât să trag cu coada ochiului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362646_a_363975]
-
bagaj luat de Săndica pentru aceasta vizită care se dovedea o adevărată aventură. Nu putea să nu-și dea seama de prăpastia existentă între ea și părinții lui Mircea, doi intelectuali cu tradiții adânc înrădăcinate în clasa „burgheziei proletare”. Au moștenit din moși - strămoși bunuri care niciodată nu li s-au confiscat, știind să se orienteze politic după cum bătea vântul și interesele clanului. Socrul lui Ștefan, fost director general la fabrica de avioane Bacău, le-a lăsat mașina și le-a
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
de acolo; iar acum, am aterizat la apusul soarelui, ce se stinge și plânge cu lacrimi de foc. Chemandu-mi Îngerul,am aterizat în grădina ta. ***** Noi doi , si un drum lung, nesfrsit. Acel Univers infinit, doar prin Ține îl moștenesc. Ileana Vičič Stâncă. Referință Bibliografica: Prezența / Ileana Vičič Stâncă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana Vičič Stâncă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PREZENTA de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362768_a_364097]
-
misterul istoriei.” (Nikolai Berdiaev) Cuvinte cheie: identitate, cunoaștere, lumea satului, cultură, tradițional Identitatea spirituală a sărbătorii populare românești Avem doar impresia că oamenii, în deschiderea lor nuvelică, se schimbă în atitudini. Ei rămân aceiași, clădiți pe fapte pe care le moștenesc prin genă, construindu-și în timp forma nucleonară și reunindu-se în noile tărâmuri nivelice cu noi parteneri nucleonari care îi ridică pe trepte, la înalte cote de nivel. Omul se educă, nu singur pentru că numai atunci apare egoismul, excentrismul
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în viață. Și accentuez, nu de viață, pentru că toți
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
se schimbe foarte repede prenumele. Într-un sat din Dobrogea, Goruni, la două săptămâni după botez, un copil se îmbolnăvește. Tratamentul medical nu îi este eficient și, atunci, părinții noului născut trec la un procedeu de mințire a duhurilor rele, moștenit din vechime de la strămoșii celor care au ajuns să locuiască satul. Bătrânele satului vor trece fetița printr-un ritual al pierderii numelui dinainte și a dăruirii, de către o persoană aleasă a satului, care va deveni nașa de botez a copilului
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Anii au trecut și obiceiul a început să fie uitat însă mai sunt puțini dintre bătrânii satului care mai cunosc acest ritual al schimbării numelui prin dăruire, în cazul în care duhurile rele bântuie sufletul copilului. Schimbarea numelui s-a moștenit din străvechime, ca un fapt neînțeles a îmbolnăvirii copilului după botez. Însă, acest ritual era întâlnit la multe popoare din Europa, dar și în Africa, Asia sau Oceania unde șamanii invocau tot felul de zeități întru eliberarea copilului din stăpânirea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și “dragostea” față de Sebastian nu avea la bază decât o altă ambiție a sa, de a deveni soția unei persoane bine cotată printre cadrele didactice din capitală și mai ales, proprietarul unui imobil și al unor conturi bancare de invidiat, moștenite de la familia sa odată cu vila. Sebastian nu era convins că nu avea pe cineva care o susținea atât de vădit nu numai în carieră, cât mai ales să se integreze în viața Bucureștiului. Era părerea sa, pe care nu putea
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
conduită, Cea care și de marii gânditori a fost preamărită! Acei care nu știiau decât de mișelii și de lichele, Iar dregătorii cunoșteau doar de a lor plăcere, Subjugând, doar apărând ca domni pe un pământ, Ce nici n-au moștenit, scăpărând dintr-un neant.. La toți acei mișei, hoți, venetici le-a dat de leac, Prin 'deretici c-o mare țeapă le-a venit de hac, Înspăimântând odat cu gândul rău din născare, Apare frumos și pedeapsca din cer ca
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
-se-n câmpii de lupte far'a lui aliați, Chiar din a vitregiilor climaterice de nu se auzea, Inima de român limba-i singură și-o potrivea..! Își iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară, Că nu era doar ceea ce moștenise într-o doară, Inima bătându-i pentru simțirea românească, Ceea ce nu se evidenția din a orgoliului frescă! Nu se înțelegea judecând prin prisma vanității, Era ce tot se putea lumina din a limbii purității, Căci tot ce-a fost pe
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
și o iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri. Să știm cine suntem și să simțim că, în orice loc de pe planetă ne-am afla și în orice împrejurare, avem datoria să o vorbim între noi corect, să o păstrăm ca pe...”un șirag de piatră
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
acționat în toate locurile și toate timpurile când elementele identității oamenilor au fost agresate. Cu atât mai mult în zilele noastre, când factorii globalizării intensifică această agresivitate. De aceea se impune ca și noi, românii, să ne protejăm acest bun moștenit de la înaintașii noștri. În țară, acest lucru se face cu multă ușurință prin comunicarea firească dintre oameni, fără să se considere ca o necesitate sau vreun efort deosebit, pentru că aici nu acționează acele opreliști și efecte ale globalizării. Însă, în
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib de curse Azi am ajuns din cal - măgar. Pe primul loc e-njurătura Ea pentru toate e un leac Simți cum îți umple gura O moștenim din veac în veac. Noi „facem“ și „băgăm“ de-a valma Noi suduim neîncetat Iar la bobor, sudalma E o religie de stat. La treburile serioase Noi nu ne concentrăm destul Avem o somnolență-n oase Și-o zeflemea de
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]
-
spăla rufele într-o albie din curte.Făcea acest lucru destul de des, deoarece iubea curățenia cu disperare, mai ales că era violoncelistă la filarmonica pe șcena căreia cântasem eu acum.Probabil că dragostea pentru muzică și talentul de la ea îl moștenisem. Mereu am în memorie ziua în care pe cînd aveam 8-9ani am văzut-o pe mama dormind într-un coșciug pe masă, frumoasă și tânără precum o știam și nu înțelegeam de ce toată lumea plânge și nu o lasă să se
JURNALUL UNUI VIOLONIST de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353186_a_354515]
-
pentru vânzarea Domnului, iar vinerea pentru Patima pe care a îndurat-o pentru noi - duminică sărbătorim o zi de bucurie pentru Cel care a înviat în acea zi, în cursul căreia nu ne plecăm genunchii, după Tradiția pe care am moștenit-o”. Astfel ziua aceasta nu mai este „ziua lui Yehova“, așa cum era sâmbăta Vechiului Testament; încă de la început, ea a fost sărbătorită ca zi a învierii Domnului. De aceea, canonul o numește „zi a bucuriei“. Refuzul îngenuncherii se face deci
CUVÂNT DUHOVNICESC ŞI ÎNVĂŢĂTURĂ SFÂNTĂ DESPRE (NE)ÎNGENUNCHERILE ÎN BISERICĂ ŞI DIN TIMPUL SFINTEI LITURGHII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353251_a_354580]
-
mântuire căci nu este supt cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiți. ...căci știți că nu cu lucruri peritoare, cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire, pe care-l moșteniserăți de la părinții voștri, ci cu sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur și fără prihană.” ( Faptele Apostolilor 4;12; 1 Petru 1; 18,19 ) Iar eu rămân uimit în fața iubirii divine ce îmi oferă viața veșnică in dar. Și
MARELE BINEFĂCĂTOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353406_a_354735]
-
Mozaic > ÎNDUMNEZEIRE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1184 din 29 martie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNDUMNEZEIRE Dumnezeu e pământean. S-a născut pe plai oltean. La Turnu și Stânișoara, La Bistrița și Tismana. Pe plai însorit și pur, Moștenit de la străbuni, În locuri binecuvântate, De el însuși create. În armonia naturii Unde codru-i frate cu românii, Unde fiarele sunt îmblânzite, Unde apele-s sfințite De vorbe blagoslovite. Unde în sufletul omului E comoara Domnului. Unde raiu-i o grădină
ÎNDUMNEZEIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353535_a_354864]