2,036 matches
-
va fi deloc” (Academia Cațavencu, 31 oct. 2012). j) Distribuția de hrană (sarmale, alte alimente). Incidente. - „Primarul Sucevei și soția au împărțit și în acest an sarmale și apă pelerinilor veniți la hram” (Obiectiv de Suceava, 25 iun. 2012). - „La moaște, înainte” (ProTV, 26 oct. 2009). - „Acatiste și sarmale de Sfânta Parascheva” (Adevărul, 14 oct. 2009). - „Magazinele Carrefour - Felicia și Era - ajută pelerinii veniți la Iași” (BZI, 14 oct. 2009). k) Loc de regenerare spirituală. - „Plec de la Sfânta Parascheva cu o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Adevărul, ediția de seară, Iași, 11 oct. 2010). - „Pelerinajul de la Buciumeni, o lecție de speranță” (Lumina, 13 iun. 2011). - „Sf. Parascheva i-a unit pe credincioși într-o mare familie” (Jurnalul, 14 oct. 2010). l) Pelerinajul ca barometru social. - „Drumul moaștelor : 24 de ore din viața unui pelerin pe Dealul Mitropoliei”, autor Marian Sultănoiu, gândul.info, 27 oct. 2012. În aceeași categorie se înscrie reportajul semnat de Andra Matzal, „Sărăcia, cea mai mare religie. Ce am învățat la coadă la moaște
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
moaștelor : 24 de ore din viața unui pelerin pe Dealul Mitropoliei”, autor Marian Sultănoiu, gândul.info, 27 oct. 2012. În aceeași categorie se înscrie reportajul semnat de Andra Matzal, „Sărăcia, cea mai mare religie. Ce am învățat la coadă la moaște” (www.totb.ro, 30 oct. 2012). - „Peste 90.000 de pelerini s-au închinat la sfintele moaște la Iași” (Jurnalul Național, 15 oct. 2012). - „Îmbulzeală, sarmale, moaște”, autor Cătălin ștefănescu (Dilema Veche, nr. 453, 18-24 oct. 2012). - „Societatea invadată de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oct. 2012. În aceeași categorie se înscrie reportajul semnat de Andra Matzal, „Sărăcia, cea mai mare religie. Ce am învățat la coadă la moaște” (www.totb.ro, 30 oct. 2012). - „Peste 90.000 de pelerini s-au închinat la sfintele moaște la Iași” (Jurnalul Național, 15 oct. 2012). - „Îmbulzeală, sarmale, moaște”, autor Cătălin ștefănescu (Dilema Veche, nr. 453, 18-24 oct. 2012). - „Societatea invadată de politică” (Vasile Dâncu, Revista 22, nr. 18 apr. - 2 mai 2011). - „Numai Dumnezeu nu ne mai minte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Andra Matzal, „Sărăcia, cea mai mare religie. Ce am învățat la coadă la moaște” (www.totb.ro, 30 oct. 2012). - „Peste 90.000 de pelerini s-au închinat la sfintele moaște la Iași” (Jurnalul Național, 15 oct. 2012). - „Îmbulzeală, sarmale, moaște”, autor Cătălin ștefănescu (Dilema Veche, nr. 453, 18-24 oct. 2012). - „Societatea invadată de politică” (Vasile Dâncu, Revista 22, nr. 18 apr. - 2 mai 2011). - „Numai Dumnezeu nu ne mai minte !” (Evenimentul, 14 oct. 2009, Iași). - „Exportăm moaște și importăm pelerini
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2012). - „Îmbulzeală, sarmale, moaște”, autor Cătălin ștefănescu (Dilema Veche, nr. 453, 18-24 oct. 2012). - „Societatea invadată de politică” (Vasile Dâncu, Revista 22, nr. 18 apr. - 2 mai 2011). - „Numai Dumnezeu nu ne mai minte !” (Evenimentul, 14 oct. 2009, Iași). - „Exportăm moaște și importăm pelerini : cheia afurisirii sărăciei în România” (Jurnalul Național, 10 oct. 2011). O concluzie parțială pentru acest caz. Orice cercetător din științele sociale poate confirma faptul că analiza de conținut media este o tehnică destul de delicată, care cere foarte
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
adreseze în mod direct Sfintei, fără intermediari (preoți) bărbați” (Mesnil, Popova, 1993 : 743). Imagini ale unor astfel de izvoare miraculoase din Serbia sau Bulgaria se pot găsi, de exemplu, într-un album bogat ilustrat care retrasează complicatul traseu avut de moaștele Sfintei Parascheva înainte de a fi aduse la Iași de către Vasile Lupu, editat de Petru Sidoreac, Sfânta Parascheva, călăuza pelerinilor (Sidoreac, 2000). Orice căutare rapidă pe Internet a combinației „Sfânta Parascheva + Balcani” are ca rezultat mai multe site-uri turistice care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
obiecte și haine de raclă, purtate mai apoi de pelerini. Fapt important, în acei ani ordinea era menținută de seminariști și studenți teologi, și nu de jandarmi, ca acum, numărul estimat de pelerini fiind de 100.000-120.000. Racla cu moaștele Sfintei era scoasă doar timp de două zile și o noapte din catedrală, amplasamentul estradei era diferit și el, se puteau aprinde lumânări în jurul acesteia. Atmosfera generală de atunci pare a fi mult mai calmă și relaxată, iar numărul de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Domnului și ale Sf. Parascheva, patroana Moldovei, venerată de slavii răsăriteni sub numele de Praskovia-Piatnița, iar la slavii de sud sub numele de Sf. Petka și Paraskeve la greci, unde a dat numele zilei de vineri ; cultul Sfintei, ale căror moaște se află la Iași, cuprinde elemente agrare și ritualuri legate de sfințirea apei, atestând caracterul ei de adevărată Alma Mater”. Cultul zilei de vineri este pus în relație cu „unitatea culturală și religioasă a vechilor seminții indo-europene, care au avut o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o venerație specială pentru sfinte, mai mare decât pentru sfinți, fapt demonstrat pe larg și de alte două mari pelerinaje : cel al rromilor din Apusul Europei la Sf. Sara (Camargue, 24-25 mai) și cel al rromilor ortodocși din România la moaștele Sf. Parascheva (Iași, 14 octombrie)” (Grigore, 2001 : 134). La întrebarea mea, „de ce racla Sfintei Parascheva este acoperită cu o placă transparentă de plexiglas ?”, pelerinii pe care i-am chestionat au furnizat o explicație asemănătoare, cu foarte mici variații : de-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
explicație asemănătoare, cu foarte mici variații : de-a lungul timpului s-a încercat desprinderea cu dinții a diverse bucăți (sau așchii, după cum spuneau unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu și mineral) din moaștele expuse spre închinare. Biserica a trebuit să reacțio neze și le-a protejat prin acoperirea completă a întregii relicve. Episodul „furtului de moaște” este menționat sub forma unei istorii orale legitimate de autoritatea preoților slujitori de la Catedrala Mitropolitană din Iași
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
unii dintre intervievați, interesantă formulă care arată ambiguitatea fondatoare a relicvelor, plasate între viu și mineral) din moaștele expuse spre închinare. Biserica a trebuit să reacțio neze și le-a protejat prin acoperirea completă a întregii relicve. Episodul „furtului de moaște” este menționat sub forma unei istorii orale legitimate de autoritatea preoților slujitori de la Catedrala Mitropolitană din Iași, „o întâmplare din jurul anului 1900, atunci când fața Sfintei Parascheva era descoperită spre închinare credincioșilor, iar o femeie a rupt cu gura, atunci când s-
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
închinare credincioșilor, iar o femeie a rupt cu gura, atunci când s-a închinat, nasul Sfintei. După acest moment s-a hotărât ca fața Sfintei Parascheva să fie acoperită și ea cu veșmânt, la fel ca și celelalte părți din sfintele moaște”. Placa de plexiglas menționată anterior a fost așezată în 1992 (Adumitroaie, Vicovan, 2011 : 263). Episodul narat de pelerini în timpul interviurilor plasează însă gestul mutilării sacre în jurul anilor 1960 sau 1990, iar autoarea acestuia era descrisă ca fiind „femeie simplă, de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
calitate atotcuprinzătoare, protectoare, o îmbrățișare, hrană care lasă să crească și altceva. Femininul arhetipal hrănește Eul uman” (Schmidt-Brabant, Sease 2011 : 61). Impresia de vas, de potir a ansamblului de la Iași este accentuată și de racla în care se găsesc expuse moaștele Sfintei, fiind vorba în acest caz de una dintre cele mai strălucitoare și mai impunătoare racle de sfinți din România. Racla actuală datează din anul 1891, fiind însă complet restaurată recent în Grecia, în anul 2009. Racla însăși este percepută
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
caz de una dintre cele mai strălucitoare și mai impunătoare racle de sfinți din România. Racla actuală datează din anul 1891, fiind însă complet restaurată recent în Grecia, în anul 2009. Racla însăși este percepută ca un „conductor” al sacrului moaștelor, de unde și „mulțimea de nume care s-au găsit înscrise pe ea în timpul restaurării, bilete de mulțumire, acatiste, pomelnice, vată și alte părți din obiectele cu care pelerinii, dar și membri ai clerului le-au lăsat de-a lungul timpului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din Grecia, codurile vestimentare sunt o combinație între directivele Bisericii oficiale și atitudinea autoimpusă a pelerinilor (Dubisch, 1995 : 127). În cazul rândului de așteptare, am remarcat cum ținuta pelerinilor devine din ce în ce mai strictă pe măsură ce aceștia se apropie de raclă pentru atingerea moaștelor, scopul final al călătoriei. Un acoperământ de cap, scos în ultima clipă din bagaje sau din buzunar, întregește imaginea pioasă. Spațiul sacru construit prin intermediul codurilor vestimentare apare ca fiind și mai evident în pelerinajele care au loc în interiorul incintei unor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
COVORUL din sufragerie la sfințit”. Imaginile asociate știrii surprind un grup de rromi tineri din Ciurea urcând Dealul Patriarhiei cu covoare pe umeri, în timp ce vocea din off spune : „Unii s-au gândit că nu este suficient să atingă doar ei moaștele, și decorațiunile din casă merită să fie sfințite. Acești oameni au venit pe Dealul Mitropoliei cu covoarele din sufragerie (sic !)”. Reporter, întrebare : „Ați adus covoare ?”. Femeie rromă, în jur de 30 de ani : „Am adus și noi, așa de...”. Urmează
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
concrete ale existenței cotidiene (mă gândesc la cei care ating portofele de raclă pentru a avea „succes în afaceri” sau la o femeie care plimba telefonul mobil pe deasupra, pentru a transmite fiului său plecat în străinătate o parte din „puterea” moaștelor). În literatura dedicată subiectului, imensă, foarte relevantă pentru înțelegerea în ansamblu a conceptului de „religie populară” este intervenția istoricului francez al religiilor Michel Meslin, prezentată în deschiderea unui colocviu dedicat tocmai fenomenului religios popular, la Universitatea din Québec, Canada, în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
prin acest efort de simplificare a apropierii de divin, religiozitatea populară a accentuat, până la limite extreme, reprezentarea antropomorfică a sacrului (ca mică paranteză, am fost marcat de epitaful cu imaginea brodată a Sfântului Dimitrie cel Nou, adăugată relativ recent peste moaștele sfântului, o accentuare voită a reprezentării umane a acestuia, deci o contradicție față de atitudinea generală a bisericilor „oficiale”), le-a conferit acestor reprezentări calități psihologice și capacități de emotivitate specific umane. „Relicva, ca obiect, este sacră doar pentru cel care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
asupra strategiilor adoptate de Biserica Ortodoxă, de „calmare” a fervorii populare, prea spontană, prea anarhică ? Creșterea exponențială a tuturor acestor „mărturii”, indiferent de mediul de publicare, are ca efect o creștere a numărului real de pelerini către sursa miracolului (icoane, moaște sau locuri sacre de tipul Peștera Sfântului Andrei sau crucile miraculoase de la Dervent) ? În acest context apare iarăși vechea dilemă a rezultatului confruntării dintre ortodoxie și ortopraxie. Această „epidemie de miracole” (amplificată și distorsionată de mass-media) nu are oare ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe an, cea a hramului, ci pe durata întregului an, cum este cazul unor sfinți reputați pentru puterile lor vindecătoare, cum ar fi, de pildă, Sfântul Nectarie ? Cultul icoanelor miraculoase suferă, se pare, o pierdere de viteză, în detrimentul celui dedicat moaștelor ? Crește numărul real de pelerini de pe teren, ca urmare a publicării unei culegeri de miracole dedicate unui anumit sfânt ? Ceea ce ar explica și succesul fulgurant al unor destinații de pelerinaj ignorate complet până cu puțini ani în urmă (insulele Eghina
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și o anumită „nostalgie” a vremurilor când pelerinajele nu erau supravegheate de jandarmi. Într-un articol ce descrie desfășurarea unui pelerinaj local din Râmnicu Vâlcea, este remarcată „absența oricăror îngrădiri de tipul barierelor Jandarmeriei, care a conferit pelerinajului la sfintele moaște ideea de naturalețe și spontaneitate a fenomenelor pelerine populare de altădată, de dinaintea anilor 1990” (Dumas, 2010 : 51). Ordinea și normele informale ale rândului Sensul ultim al oricărei organizări poate fi înțeles doar ca protest împotriva backgroundului instituțional care i-a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sorb din priviri. Preotul le spune, consultându-și ceasul de la mână : „Fetelor, sâmbătă la vecernie tragem un karaoke cu pricesne”. Dincolo de umorul coroziv al scenei (Ion Barbu având, de altfel, o lungă serie de astfel de desene de presă dedicate moaștelor, pelerinajelor, moravurilor preoților - pe scurt, un fin observator al faptului religios) putem percepe faptul că pricesnele (din slavonul pricestanie - Sfânta Împărtășanie, părți din ea) fac parte din identitatea muzicală a grupurilor de pelerini. Ele sunt interpretate mai ales de femei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
refuză să consume sarmale împărțite de rromi, acestea fiind percepute ca impure, preparate în condiții neigienice. Membrii comunităților neoprotestante se delimitează identitar de distribuția de hrană (pomană) prin aprecieri negative. Într-o broșură care critică violent cultul sfinților și venerarea moaștelor, este amintit versetul 28 din Psalmul 106 : „Ei s-au lipit de Baal-Peor și au mâncat vite jertfite morților. Adică au mâncat mâncăruri oferite pentru sufletul morților, ceea ce în zilele noastre se practică în mod curent”, spune autorul, care remarcă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca temă de reflecție și provocare : când și cum se transformă omul politic în pelerin ? Cu ce frecvență merg oamenii politici în pelerinaje ? Putem trasa o geografie a locurilor de pelerinaj preferate de aceștia ? Există o motivație geopolitică în practica „moaștelor invitate” (Grecia, Rusia, Ucraina) ? Cum s-ar interpreta alegerea, cine o face ? Cum reflectă mass-media din România prezența politicului în pelerinaj ? Care este impactul asupra votului în sine ? Acestea și multe altele își așteaptă răspunsul, reflex al unei fascinante teme
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]