26,397 matches
-
tendințelor de catolicizare; biserica ortodoxă a fost atestată prin existența: episcopiilor ortodoxe în sec. IX la: Dăbâca, Biharea, Alba-Iulia; ctitoriilor cnejilor români, datând din sec.XI-XIII, descoperite la: Densuș, Gura Sadu, Strei, Streisângeorgiu, Sântămăria Orlei, Prislop; ctitoriilor domnilor munteni și moldoveni: Ștefan cel Mare Mănăstirea Feleac și Vad; Constantin Brâncoveanu în Făgăraș și Ocna Sibiului. Mitropoliei ortodoxe de la Feleac (sfârșitul sec. XIV); -Regalitatea maghiară a sprijinit biserica catolică, înființând episcopii catolice la: Alba Iulia (sec. XI) și Oradea (sec. XII). -În
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
economiei naționale se putea realiza doar după obținerea independenței. 3. Cucerirea independenței de stat a României După 1772, elita politică solicitase în memoriile adresate marilor puteri, statutul de independență pentru Principatele Române. -Diferite proiecte și planuri ale revoluționarilor munteni și moldoveni, aflați în legătură cu activitatea revoluționarilor polonezi din preajma anului 1848, aveau ca obiectiv dobândirea independenței. -adversarul comun era Rusia Țaristă care, prin “articolul adițional” la Regulamentele Organice, urmărea să-și sporească controlul asupra Principatelor. -Românii considerau că s-ar fi putut realiza
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în fostul Imperiu țarist puteau să-și hotărască singure soarta. -s-a contituit Partidul Național Moldovenesc (1917), care a preluat conducerea mișcării de emancipare națională din Basarabia; -la Chișinău a apărut ziarul “Cuvânt moldovenesc” -la Chișinău a fost organizat Congresul ostașilor moldoveni (1917), care a decis: o autonomia teritorială și politică a Basarabiei; o convocarea Sfatului Țării, cu atribuții de Adunare Națională, condus de Ion Inculeț -Sfatul Țării a proclamat Republica Democrată Moldovenească (2/15 dec. 1917); -În condițiile în care forțele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Tratatul la Roman (25 mai 1411), prin care s-a stabilit colaborarea împotriva Ungariei; -la 15 martie 1412, Ungaria și Polonia au semnat Tratatul de la Lublau care propunea o acțiune comună împotriva turcilor la care trebuia să participe și domnul moldovean; o în cazul în care acesta refuza, Moldova urma să fie împărțită între cele două state. -În 1420, Alexandru cel Bun s-a implicat pentru prima dată în luptele antiotomane, când a fost obligat să apere cetățile: o Chilia; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fratele său. -sub pretextul eliberării Chiliei și Cetății Albe, Ioan Albert a intrat cu oastea în Moldova, fiind somat de Ștefan să ocolească Suceava (a refuzat). o la 26 octombrie 1497, a avut loc bătălia de la Codrii Cosminului - între armatele moldovene și cele poloneze, conduse de regele Ioan Albert, câștigată de moldoveni; -în 1499 a fost semnat Tratatul de la Hârlău între Moldova și Polonia, prin care era recunoscută independența Moldovei față de Polonia. -Ștefan cel Mare a murit la 2 iulie 1504
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în Transilvania Sigismund Bathory a renunțat la tron în favoarea cardinalului Andrei Bathory (un interpus polonez), partizan al politicii filo-otomane; o Ieremia Movilă și cancelarul polonez Jan Zamoisky intenționau să-l aducă pe tronul Țării Românești pe Simion Movilă (fratele domnului moldovean). -toate aceste acțiuni l-au făcut pe Mihai Viteazul să sesizeze pericolul destrămării coaliției antiotomane și să adopte „planul dacic”de a uni cele trei Țări Românești. -în toamna lui 1599 Mihai a pătruns cu armata în Transilvania: o la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dansuri; anglie, olandă, americă, damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna în trecut „moldovean“; brașoavă - „minciună“; un dunărea - coniac; o carpați - țigară; un moeciu - cașcaval). Procesul transformării apelativelor este permanent și poate fi surprins în desfășurare și în perioada actuală, deoarece multe dintre numele de locuri se află „în curs de toponimizare“, deci de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
o vorbea poporul din cele trei provincii, choronimul (numele structurii politico-administrative) generalizînd, întîi neoficial, apoi popular, numele pentru întreg teritoriul politico-administrativ locuit de romîni. A favorizat această generalizare și sensul înglobator (supraordonarea seman tică) al etnonimului romîn față de apelativele muntean, moldovean, ardelean, bănățean, dobrogean, oltean (la care pre dominantă era nuanța semantică de „apartenență la o anumită regiune locuită de romîni“). Așadar, unitatea limbii (care era desemnată printr-un glotonim unic, limba romînă) a precedat și ea unitatea politică, a cărei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
istorie palpitantă sunt răspândite numai în variantele geografice ale limbii române (în cele patru dialecte istorice deja menționate sau în graiurile dacoromânești). Volume aparte vor fi consacrate prezentării unor cuvinte aromâne, meglenoromâne sau istroromâne ori unor termeni caracteristici graiului muntean, moldovean, bănățean, crișean sau graiurilor transilvănene. Cercetările din ultimii ani oferă material lexical cules și din vorbirea românilor din afara granițelor țării noastre; în domeniul lexicului, diverse elemente neînregistrate pe teritoriul României au istorii interesante. Unitatea graiurilor dacoromâne a fost remarcată și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la acesta Panonia, voievodatele extracarpatice, banatele, vlăhiile și celelalte spații care păstrează doar resturi sau amintiri de romanitate, identificăm contururile a ceea ce a mai rămas, la ieșirea din evul mediu, din spațiul supus romanizării de la Marea Tracică la Marea Baltică. Cronicarul moldovean Grigore Ureche, militând pentru independența voievodatelor extracarpatice, s-a aflat în imposibilitatea de a separa istoria Ardealului de istoria Uniei, drept care le consacră un capitol unic: Pentru Țara Ungurească de gios și Ardealul de sus vom să arătăm, fiindu-ne
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cetățeni de Roma, nobili, hireși romani, boieri cetățeni și slujitori (= funcționari) romani, ostași veterani și mari familii. Timp de 12 secole, țărani și alte pături sociale producătoare de bunuri materiale nu ar fi existat la romanii din Dacia. „Țăran curat moldovean, spune Cantemir, nu se află, și cei care se găsesc se trag fie din ruși, fie din transilvăneni sau, cum se numesc obișnuit la noi, ungureni. Căci în primul secol al întemeierii Moldovei, deoarece Dragoș găsise noua țară deșertată de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească cu greaca și albaneza”, astfel că „moldoveanul nu mai poate pricepe în întregime limba lor” (Ib.) La acestea se adaugă aprecierea că „aspectul cel mai curat îl are limba moldovenească din mijlocul Moldovei, din împrejurimile Iașilor, pentru că locuitorii acestui ținut, din cauza prezenței continue a curții domnești, sunt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
denumirea provine din grecescul stufaton). Occidentalizarea a fost triumfătoare, iar influența aceasta a completat tabloul nenumăratelor noastre importuri gastronomice mai vechi, descrise cu mult umor de Cezar Petrescu, în La Paradis General, prin vocea lui Ionel Florinel, un adevărat gourmet moldovean: „Suntem un popor eclectic și la această înțelepciune m-a dus bucătăria noastră de gust subțire, când m-a învățat că una e să te războiești cu ungurul, cu rusul, cu bulgarul, cu polonezul ori cu turcul și alta e
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și în țările Române, contopindu-se cu cel structural românesc. Mai precizăm că și unele concepții medicale ajung aici, cum este cea a lui Jean Baptiste Van Helmont, medic, naturalist și chimist belgian, despre care am vorbit, pe care voievodul moldovean D. Cantemir l-a apreciat, reținându-i spiritul novator și pasiunea dialogării. Cunoștințele medicale ale lui Cantemir nu sunt reductibile la cei 70 de termeni specifici din Istoria hieroglifică, deoarece savantul face și inserțiuni de observații medicale din epocă în diverse
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a fost și medic a lui Petru cel Mare. În Spitalul Colțea lucrează 28 de ani, începând din 1713, chirurgul Cristian Maler din Brandenburg. La Iași, primul medic al Spitalului Sf. Spiridon este Johann Goldzric Herlitz din Danemarca. Când domnitorul moldovean Constantin Racoviță moare, în 1772, medicul său Giuseppe Antonio Pisani e „pus în cușcă“ pentru că a greșit tratamentul. în bătălia cu ciuma din 1770 se remarcă medicii Samoilovici, Menderer și Orraeus care scrie Descriptio pestis quae anno MDCCLXX in Iassia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
comandantului de slujitori pedeștri (dărăbani, seimeni), însărcinat și cu paza orașului de reședință prefect de poliție. footnote> era ginerele lui Lascarachi Kostaki, și frate cu Lascăr Catargiu<footnote Catargiu, Lascăr (1823-1899), om politic român, mare moșier și fruntaș al conservatorilor moldoveni. De mai multe ori ministru și prim-ministru în guvernele conservatoare. (1871-1876, 1889,1891-1895). footnote> , fostul șef al partidului conservator. Pe la 1872, a fost timp de 2 ani primar în Șuletea. Așa își începu povestirea moșierul... Șuletea, măi Fanachi, poate
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
fost prim-ministru; acu‟ își doarme somnul de veci în cimitirul din deal al Bârladului. Și tot din răzeșii de pe Valea Elanului, s-au ridicat cele două familii domnitoare: Cantemir<footnote Cantemir, Constantin, Domn al Moldovei (1685-1693). Familie de boieri moldoveni din care s-au ridicat domni ai Moldovei și cărturari de seamă. footnote>, și Cuza<footnote Al. I. Cuza, Domnul Unirii de la 1859. Domnul țărănimii. footnote>. Mănăstirea Bursuci a fost ridicată de Gavriliță Kostaki, mare Vornic, strămoșul familiei Epureanu, pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răzășești... apoi, peste dealuri pînă pe dealul Belciugului de unde se vede în chip minunat Șesul Prutului... e o priveliște măreață, măi Fanachi, dar de o măreție posomorâtă, melancolică, aproape tristă, această, vale blestemată, plină de morminte, care amintesc de eroii moldoveni din vremea veche. Pământul din Lunca Prutului era frământat de copitele cailor, ce foiau mai tot timpul anului, călăriți de războinici aprigi. E ceva blând, duios și resemnat în curgerea acestei ape domoale, ale cărei valuri arareori le vezi Anuca
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și georgiene și s-a creat în arhitectură un stil caracteristic denumit brâncovenesc. Învinuit de trădare de către turci, a fost omorât la Constantinopol în 1714 împreună cu cei patru fii ai săi. footnote>, și Constantin Cantemir. Brâncoveanu întețește pe câțiva boieri moldoveni împotriva Domnului, între care Miron și fratele său Velișcu ș.a. Cantemir află uneltirile; el lasă lucrurile sale și ale dușmanilor, în judecata lui Dumnezeu și nu voiește să-și iee răzbunarea sau să-i pună la pedeapsa cuvenită. Dar, omorul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Catrina și-ai s-o aduci în cetatea Sucevei, pe drumuri ferite și pe cărări de codri nesfârșiți! Dar Domnul va sta cu mâinile-n sân? întrebă mirat diacul. Domnul e bolnav, iar steaua lui a început să apună. Boierii moldoveni s-au săturat de grecii pripășiți în jurul tronului și în pământurile primite de la Ștefan cel Mare! tună Miron Barnovschi, aprinzându-se. Eu voi fi noul domn, iar tu o să fii noul logofăt! Auzind acestea, tânărul sărută mâna noului protector și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Ștefan cel Mare! tună Miron Barnovschi, aprinzându-se. Eu voi fi noul domn, iar tu o să fii noul logofăt! Auzind acestea, tânărul sărută mâna noului protector și se făcu nevăzut pe sub crama ce adăpostea butoaiele cu vinurile vestite ale domnitorilor moldoveni. Îi era dragă Catrina, dar nu putea uita că domnul Radu Mihnea l-a îndemnat să învețe slovele, trimițându-l la mănăstirile de la Sfântul Munte și apoi luându-l la curtea lui de la Iași. „Nu mă pot pune împotriva sorții
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu v-am spus că acesta om de boierie nu este? Plecați la slujbele voastre și lăsați caftanele în mâinile mele! porunci domnitorul, trântind ușa ce ducea la coridorul dinaintea salonului. „Dacă era o copilă sau soție a vreunui boiernaș moldovean, uita Măria Sa să trimită ștafete!” se gândea hatmanul Barnovschi, căutându-l pe diacul Radu pentru a-și pecetlui făgăduiala. Dar diacul se feri de privirea pătrunzătoare a hatmanului, îndemnându-se la post și ascultare Domnului. Zilele trecură netulburate de puținele
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
babii aștia! Doarmi... fărâ nici o grijâ! Perechea din stânga lui, probabil proaspăt căsătoriți, se sorbeau din priviri, absenți la tot ce era în jurul lor. Își purtă raza privirilor spre fereastra vagonului, urmărind defilarea dealurilor împodobite cu verdeață din belșug. Iubea plaiurile moldovene și se lăuda cu ele deși nu se născuse prin aceste locuri. Acum îl lovise necazul. Nu se putea împăca cu gândul că fiica lui va rămâne nevăzătoare. Nenorocirea asta i se părea de nesuportat. Brusc, fu smuls din avalanșa
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
l-ai fi bănuit. Potrivit obiceiului său răzășesc, Vladimir, îi oferi creștinește, colegului de drum, o primă tratație, luând două pahare de Label five: câte un pahar de fiecare. Nu știu sigur de unde-s de loc, dar știu că sunt moldovean, zise omul cu ochii triști. Mai știu că toată viața am fost izolat și pribeag și că am făcut ochi într-un sat din mândra noastră Românie. Satul se cheamă Pleșa, Pleașa sau Pleșești! Părinții, români-sadea, români până în vârful unghiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
decizii ale consiliului comunal, numiri și destituiri din posturi, examene, concursuri, conferințe, spectacole, baluri, sosiri și plecări, starea civilă - nașteri, căsătorii, decese -, fapte diverse, procese pe rol etc. Mai în fiece număr se dau și relativ ample corespondențe din orașele moldovene, dar și din capitală. Un spațiu e ocupat de "afiptele" primăriei; pagina a patra, ca la toate ziarele epocii, e consacrată reclamelor. Din cine se compune însă redacția ziarului? Aici, memoriile lui Eugen Herovanu, publicate sub titlul Orașul amintirilor 11
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]