4,567 matches
-
Ce se Întâmplă? Întrebă Oană, care nu deslușea mișcările de trupe. - Călărimile atacă În forță pe direcția deschisă de Apărători! spuse Erina. Organizarea tătarilor slăbea. Grupuri răzlețe de războinici se desprindeau din tumen-uri, Încercând să creeze o breșă În atacul moldovenilor, dar deveneau ținte pentru arcași. - Nu În spate! spuse căpitanul Oană, atent la un zgomot pe care doar el Îl auzea. În față! - În față? Nu văd clar, dar pare-se că Eminek a luat-o spre stânga și coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
mai departe, În fața noastră, adică În spatele armatei lui Eminek! Erina privi o vreme cu atenție, dar nu văzu nimic. Mii de călăreți tătari Întorceau caii, renunțând la luptă. Pierduseră peste zece mii de oameni, dar mai aveau destui ca să continue bătălia. Moldovenii trecuseră la șarjă pe ambele flancuri, spulberând din goana cailor sute de războinici dintre care unii Încercau să reziste, iar alții Întorceau privirile, nedumeriți, spre comandandantul lor care dispărea pe malul rîului, galopând spre sud. Când tătarii auziră semnalul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
oameni, să descalece și să sprijine atacul ienicerilor. Intervenția sultanului oprise defensiva primelor rânduri de ieniceri și provocase o Înaintare generală a urdiei, cu pierderi enorme. Dar o Înaintare implacabilă. Indiferent câți războinici cădeau sub săgețile, sub săbiile sau securile moldovenilor, sultanul arunca În luptă alte detașamente, apoi altele, Într-un ritm năucitor, până când valea fusese literalmente acoperită de trupele turcești, iar moldovenii fuseseră Împinși Înapoi, spre nord, În adâncurile codrilor. Puținii moldoveni care mai rămăseseră, căci oastea lui Ștefan căzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
urdiei, cu pierderi enorme. Dar o Înaintare implacabilă. Indiferent câți războinici cădeau sub săgețile, sub săbiile sau securile moldovenilor, sultanul arunca În luptă alte detașamente, apoi altele, Într-un ritm năucitor, până când valea fusese literalmente acoperită de trupele turcești, iar moldovenii fuseseră Împinși Înapoi, spre nord, În adâncurile codrilor. Puținii moldoveni care mai rămăseseră, căci oastea lui Ștefan căzuse aproape În Întregime. Nimeni nu se retrăsese, nimeni nu fugise din calea valurilor de ieniceri și spahii. Oștenii lui Ștefan luptaseră știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
războinici cădeau sub săgețile, sub săbiile sau securile moldovenilor, sultanul arunca În luptă alte detașamente, apoi altele, Într-un ritm năucitor, până când valea fusese literalmente acoperită de trupele turcești, iar moldovenii fuseseră Împinși Înapoi, spre nord, În adâncurile codrilor. Puținii moldoveni care mai rămăseseră, căci oastea lui Ștefan căzuse aproape În Întregime. Nimeni nu se retrăsese, nimeni nu fugise din calea valurilor de ieniceri și spahii. Oștenii lui Ștefan luptaseră știind că nu vor mai putea ieși din valea aceea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
un fapt uluitor. Poarta cetății se deschisese și pe pod țâșnise un grup de călăreți care spulberase un regiment Întreg de ieniceri. Înainte ca cineva să-și dea seama ce se Întâmplă, călăreții reveniseră În cetate. Era primul atac al moldovenilor după Înfrângerea de la Valea Albă, iar Oană Înțelese că el reprezenta mult mai mult decât o lovitură dată otomanilor. Era o răsturnare În starea de spirit a celor asediați. O dovadă că pot avea inițiativa luptei și că problema capitulării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
era să ne retragem? Întrebă spătarul Cosma. Am spulberat primul val de spahii... dar iscoadele spun că Mahomed Însuși se Îndreaptă spre noi, cu peste cincizeci de mii de ieniceri, iar În urma lor sosesc regimentele de cavalerie! Vechea tactică a moldovenilor este a hărțuielii... Să-i atragem În păduri... - Mențineți pozițiile! repetă voievodul. Lărgiți flancurile, ca să nu fim Înconjurați prin păduri! Nici un pas Înapoi! Ștefan Întoarse privirile spre Alexandru. Tânărul simți privirea voievodului, dar nu-și putu desprinde ochii de focul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
peste păduri, aruncat Înapoi de ecou. Îl auzeau turcii, Îl auzeau răzeșii care intrau În dispozitiv de apărare În spatele voievodului, Îl auzeau, poate, oștenii care luptau departe, pe meterezele Cetății de Scaun. Iar apoi urmă infernul. Achingii se năpustiră spre moldoveni, ieșind cu miile din partea de sud a pădurii. Erau mulți. Nebănuit de mulți. Călăreau ridicați În șei, rotind iataganele deasupra capului. Brusc, se despărțiră În două limbi de șarpe, lăsând mijlocul liber. Iar din mijloc izbucni o linie deasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ce se Întâmplă. Lângă el căzură alți luptători, unii cu pieptul străpuns de săgeți, alții răniți ușor. Ultimii Încercau să se ridice, dar noi săgeți șuierară prin aer, doborându-i. Apoi, cele două limbi de șarpe ale călăreților Încercuiră grupul moldovenilor. * - Dumnezeule... șopti voievodul, alb la față. E o baie de sânge acolo... Pietro Îi Înmână voievodului ultimul mesaj al Apărătorilor: Trupe masive ale spahiilor pregătite pentru un atac decisiv pe centru. Grupul războinicilor mongoli a luat poziție pe culmea Șuriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Caii simțeau o primejdie mare În jur și refuzau să mai Înainteze. Ienicerii trebuiseră să se culce la pământ. Nu mai puteau avansa decât târâș, și asta cu mare greutate. După câteva minute, orice Înaintare spre voievod Încetă. În schimb, moldovenii aveau soarele și vântul În față. Atacul lor trebuia să fie decisiv. Pentru scurtă vreme, cerul, pământul, apa și focul erau ale lor. Una din marile taine pe care le dețineau doar Cei Zece Ninja din munții Japoniei tocmai se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
doi frați din două lumi diferite care Încercau să se Înțeleagă În limbaje care nu aveau nimic În comun unul cu altul. - Ce e de râs? Întrebă Ștefănel, nedumerit. - Cum... adică... . ești extraordinar... gândești ca un japonez, nu ca un moldovean cu frica Domnului În sân... - Cu frica cui? Unde? - Păi dacă ai promis... trebuie să-ți respecți promisiunea, nu? - Nu. De ce? Alexandru se zgudui de râs, apucându-se de coama calului. Comunicarea dintre el și fratele lui atingea absurdul perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din veacuri a lui Ștefan Voievod. Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ajuns la o vârstă înaintată, a cunoscut întâmplări și momente dramatice (alungarea din locurile natale de către „prietenii” din Răsărit...) și care știe să aprecieze sinceritatea unor mărturii ale unui OM înzestrat de Cel de Sus cu harul povestirii, caracteristică unor moldoveni autentici din Țara de Jos, unde sunt vinuri bune și oameni de omenie... Iași, 23 octombrie 2008 Constantin Ostap, „Academia Bârlădeană”, Nr.4(33), trim. IV, 2008 *** Bârlad, 21 dec. 2008 Stimate Domnule C. Ostap, Mare surpriză am avut când
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
înaintea obuzului (unitate de luptă a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca o noajă de lupi într-o turmă de oi... ajungând moldovenii în fruntea obuzului, iar moscalii n-au vrut să le deșchidă părcanele ca să intre înlăuntru în obuz ce le-au făcut semnu de-au purces alăture cu obuzul”. Despre Dumitrașco-vodă spune că: “Domnit-au... țara numai 9 luni în anul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
anul 7218 și au ieșit din Ieși iulie în 16 dzile, iar moscalii au făcut războiul atunce la Stănilești în iulie 11 dzile”. --Mai exact, bătălia de la Stănilești între armata rusă, condusă de Petru cel Mare, ai cărei aliați erau moldovenii, în frunte cu Dimitrie Cantemir, și armata turcă, comandată de Mehmed Baltagi-pașa, a avut loc între 18-22 iulie 1711 - am ținut să precizez eu. --Reamintindu-mi toate acestea, m-am întristat, dragule... Să încercăm însă a merge mai departe cu rememorarea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
până la secularizarea averilor mănăstirești, când noi am adunat doar cioburile pocalului din care s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... -Dacă nu e suficient ce am spus, atunci ia seama la ce scrie la 1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat!) al mănăstirii sfântul Sava: “Am dat popii chir Parthenios, (un alt moldovean), al doilea didascăl al școlii grecești, un loc pentru două prăvălii care se află în fața mănăstirii”. Și spune mai departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa toată încuviințarea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
s-au adăpat cu asupra de măsură străinii... -Dacă nu e suficient ce am spus, atunci ia seama la ce scrie la 1 iulie 1760 egumenul Agapios (moldovean curat!) al mănăstirii sfântul Sava: “Am dat popii chir Parthenios, (un alt moldovean), al doilea didascăl al școlii grecești, un loc pentru două prăvălii care se află în fața mănăstirii”. Și spune mai departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea,... să le vândă, sau să le dăruiască, să fie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sentiment. Din poartă blazonul Moldovei ne anunță că ne întâlnim cu trecutul istoric și, când, deja am pășit în interior conștientizăm că ne-am întâlnim cu stămoșii noștri. Aici trecutul, prezentul și eternitatea sunt nedespărțite. Uneori, când ni se spune moldoveni trebuie ne gândim la felul nostru refractar de a aduce înnoiri la ceea ce am moștenit de la înaintași. Acest conservatorism a salvat monumentele și le-a făcut să aibă valoare de unicat. Cine a venit la Iași pentru a-și căuta
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pedepse barbare și obligații materiale grele. Poporul însă și-a păstrat credința, iar preoții au continuat slujbele după datina străveche. Înfruntarea tot mai dură dintre ortodoxie pe de o parte, catolicism și calvinism de cealaltă parte i-a făcut pe moldoveni și bineînțeles și pe ceilalți români să facă uz de armele spiritului, școala, tiparul de carte și educația enciclopedică. Această mișcare promovată de Patriarhia de la Constantinopol, a găsit un prețios sprijin financiar la domnitorii Țărilor Române în secolul al XVII
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
achiziții teritoriale peste Nistru, și de aceea aveau nevoie în Moldova de un domn de toată încrederea pentru realizarea acestor planuri<footnote Ion Nistor, op. cit., p. 123 footnote>. Acesta ar fi fost motivul pentru care Poarta rămăsese surdă la plângerile moldovenilor împotriva lui Duca. Acesta îi persecuta mai ales pe orheieni și lăpușneni. Ei au fost primii care au dat semnalul revoltei la 20 noiembrie 1671”<footnote Nicolae Costin, op. cit., p. 7 footnote>, locuitorii acestor ținuturi în frunte cu biv vel
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pacea de la Redzin, la 11 februarie 1681. În prealabil, ,,oastea moldoveană condusă de Jora participă la asediul și cucerirea Cehrinului, în 1679”<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 112 footnote>. Dar cea mai însemnată acțiune militară în care sunt implicați moldovenii lui Duca rămâne asediul Vienei, în 1683, la care Duca este obligat să participe personal. El aduce în oastea sa și câțeva pâlcuri de cazaci, precum și un mare număr de mercenari. ,,Cu această oaste puternică, Duca părăsește Iașii la 20
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
frumoasă și-i uimește pe toți privitorii. Biserica Cetățuiei nu a izbutit să fie îmbrăcată în totalitate pe dinafară cu dantelărie precum cea de la Sfinții Trei Ierarhi, din motive economice, dar poate și pentru a exprima că haina purtată de moldoveni era mai simplă în comparație cu cămașa populară aparținând altor țări ale lumii. Meșterii vor izbuti în mare măsură să suplinească fastul de la Sfinții Trei Ierarhi cu strictul necesar în ceea ce privește elementele decorative. ,,Cetățuia dovedește o mare sobrietate și un gust arhitectonic mai
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că unele scene reflectă aspecte din viața socială și națională a Moldovei din acea vreme. Ca exemplu: în scena Judecății de apoi, sunt grupuri de turci, tătari - constituie o aluzie la starea de spirit antiotomană. Pictorii i-au stigmatizat în fața moldovenilor pentru că ei au fost dușmanii dreptei credințe și ai Moldovei; unele scene din Geneză, reflectă condițiile de viață ale vremii - Adam lucrând pământul, cu plug de lemn, Eva toarce și leagănă un copilaș, Cain și Abel cu turma de oi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
concepția lor religioasă, concepția despre frumos, despre om, despre valoarea și treptele desăvârșirii duhovnicești a ființei umane. „În Moldova, ca și în Țara Românească și Transilvania, existau tradiții de artă populară, cu rădăcini autohtone milenare. Această artă a fost pentru moldoveni, de-a lungul veacurilor întemeierii statului, o adevărată școală estetică. La această școală ei își formaseră, pe temeiul unei sensibilități artistice specifice și printr-o experiență practică neîntreruptă, o viziune a lor proprie despre artă, o estetică complexă și originală
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de slujbă, deși domnul era iubitor de limbă greacă. În noiembrie 1678 Mitropolitul Dosoftei a oficiat slujba de încoronare a lui Gheorghe Duca pentru a treia domnie. „Duca Vodă nu mai găsise, în această a treia domnie a sa, la moldoveni școala de erudiție slavonă, nu fără amestecul latin, adus de ucenicii lui Petru Movilă, și grec care era în legătură cu originea și tendințele împărătești ale lui Vasile Vodă, de la Trei Ierarhi”<footnote Ibidem, p. 247 footnote>. Cu sprijinul material al lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]