1,742 matches
-
schimbă momeala: trece pe boillies cu aromă de scorțișoară. Îl întreabă pe Clovis: — De când venim noi la pescuit? — De când m-am apucat de băut, răspunde Clovis fără să ezite. — De-o viață de om, face Claude socoteala. Lansează cu noua momeală și așază lanseta în stativ. E ora 11.15. Roman încearcă să spargă chepengul cu un baros. Inutil. Apa a ajuns la un metru înălțime. Îi vine o idee salvatoare: ia aparatul de sudură, sperând să poată tăia chepengul cu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o dezlegare pentru tot ce se întâmplase. Tacâm pentru frumoasa soră Sonia, regina barului Levcenco, ținta, în fiecare seară, a unui neîntrerupt șuvoi de bilețele, flori, cărți de vizită, venind de la toate mesele. Vesela și incoruptibila pradă, un fel de momeală ațâțătoare a localului, reapărând, râzând, fluturându-și pletele negre, dansând frenetic, până în zori, când se retrăgea, palidă, ca o Sulamită epuizată de triumf și spaimă. Apăruse, în urmă cu vreo șase luni, uriașul șchiop și glumeț, Matus, misionarul sceptic, terorist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
hahaleră, din mâini și din gură. Poate se declanșează, din greșeală, mișcarea. Șocul, aprinderea motorului. În dimineața când începea, în sfârșit, acțiunea, profesorul arăta mai tânăr decât vârsta pretinsă de acte. Încă tânăr arăta fostul profesor, Tolea Voinov, autoselecționat ca momeală, declanșator, încurcă-lume. Young Anatol, în costumația anotimpului juvenil și alert. Sfidarea, sfidarea, professore! Dovada că mai există pentru neputincios, chiar când totul pare strivit, o șansă. Ridic o pietricică mică mică, otrăvită. Poate nimeresc centrul Monstrului. Poate orbesc Ciclopul. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
politice cu țara de departe relata imprudentul. Moaca mereu scârbită, scuipând cuvintele de undeva, de sus de tot, unde bieții muritori n-au acces. Mult după campionatul mondial de fotbal din Argentina, nea Gică se agățase de-a binelea de momeală. „Zici că ăștia sunt făcuți din bărbați spanioli și muieri indiene, adică indigene, cum zici mata? Cum dracu’, că arată ca noi. M-am uitat bine la televizor.Au fețele noastre.“ „Păi, rude latine, amantissime“, începea Tolea, fără să ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
s-a întîmplat ceva cu mine, nu-și dè seama ce anume, dar simte cè e ceva schimbat, Ți-am spus cè m-a atins nebună în tren, încercând eu sè-i atrag atentia în altè parte, dar Șerban nu mușcè momeală, contrazicându-mè, nu crede cè poate fi numai asta! Ești mai dichisit! Mai, nu stiu! E ceva în jurul tèu, ca un câmp magnetic! La dracu, nu mè lèsa sè spun prostii, e vorba de femeia aia, așa-i? Aia mèritatè! eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
el ștergându-și lentilele cu marginea cămășii. — Sunteți foarte apropiați. Se poartă nemaipomenit, susține el serios, și m-a ajutat enorm. — Nu am știut că obișnuiai să bei atât de mult, încerc eu să-i smulg niște dezvăluiri. Davey mușcă momeala. Nu a fost chiar așa. Problema era că mă foloseam de alcool ca să-mi rezolv dificultățile emoționale. —Corect. Vreau să spun că nu-mi pot imagina că dădeai gata o sticlă pe noapte, pentru că altfel ai fi fost distrus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de toate femeiuștile prostite de reclamele din Elle sau Vogue, care se și grăbesc să-i poarte. Nevoia de consum a devenit ceva normal în societatea noastră. Se creează colecții de modă ca să ne stârnească lăcomia, și noi mușcăm imediat momeala și găsim pretextul perfect să mergem la cumpărături și să aducem ofrande și osanale la altarul Selfridges sau Harvey Nichols. Pentru câteva secunde, simt o profundă simpatie pentru forța supremă, de dincolo de lume, care m-ar putea ajuta să scap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
o ameninț. Da? zice Daisy cu falsă nevinovăție. Și ce anume a zis? — A, despre nevoia de a fi înțelegător. Trebuie să ai mereu în minte ideea că grupul e mai puternic decât fiecare membru în parte... Asta e o momeală pentru Davey și funcționează excelent. Acesta se lansează într-un discurs despre filozofia AA, ceea ce-i ține lui Daisy gura închisă pentru câteva minute. Din păcate, imediat după aceea, Davey trece direct la imnurile dedicate nenumăratelor talente ale lui Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
zic eu, ridicând paharul. Da, dar..., încearcă Davey s-o dreagă. —Privește, spun eu, Barney a capitulat deja. Barney a încolțit-o pe Daisy lângă un perete și-i spune nu știu ce poveste care-o face să râdă în gura mare. —Momelile lui Daisy funcționează mereu, nu? Știu că Barney nu prea e genul lui Daisy, dar trebuie să recunosc că arată excelent împreună; sunt amândoi înalți, blonzi, cu ochi albaștri și amândoi încântători. Barney are un corp superb sub costumația oribilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
juca, adăugând de la sine noi pulsiuni literare. Se așează din nou pe pat și continuă să scrie: Bărbatul a spus nu, primului amator, genul de cumpărător care aruncă un preț foarte mic, cu indiferență, pentru a vedea dacă celălalt prinde momeala.. Nu, nu vrea să vândă portretul chiar pe nimica. Un grăsan cu figură de pește mort, Îi Întinde cinci bancnote a câte o sută de lei fiecare, dar profesorul de geografie, după ce-și șterge cu dosul palmei fruntea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
armament.Sacrificiul religios și decapitarea adversarilor țin de Evul Mediu.Serviciile secrete stăpânitoare pe mapamond par ineficiente.S-au pus recompense pe capetele unor lideri musulmani.Legea tăcerii funcționează.S-a găsit o nouă soluție.S-a înscenat o răpire.Momeala a fost formată din 3 ziariști.S-a sperat ca grupul care lucra sub acoperire să fie contactat de adevărații teroriști și astfel,agenții să se infiltreze în rândurile acestora.Se pare că după mai multe peripeții operația a reușit
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
strungarul nostru, de s-a dus în Humulești, cale de două ceasuri cu piciorul, și a înștiințat pe tata, de a venit cu căruța și m-a luat acasă. Și pe drum, necontenit ceream apă, iar tata mă amâna cu momele de la o fântână la alta, până a dat Dumnezeu de am ajuns în Humulești. Și când colo, doftorii satului, moș Vasile Țandură și altul, nu-mi aduc aminte, erau la noi acasă și prăjeau pe foc într-un ceaon mare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de adânc în turba străină. spaima e, cumva, cu trupul de iască sau renașterea ce stă să înflorească? cine sunt eu? cine sunt eu, întinderi nelămurite ce ard mocnit în tundra interioară? sunt primul meu țipăt aruncat lumii ca o momeală. cine sunt eu, peșteri nesfârșite ale universului ce palpită întunecat? sunt firava lumină a primului meu zâmbet conștient. cine sunt eu, lumină a conștiinței, răsărind ca limba de șarpe șuierătoare? sunt sclipătul sidefat rămas pe urma atingerii. cine sunt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
de câteva minute după care atmosfera redeveni curată. Negura trecuse peste ei și acum se târa repede pe drum în cealaltă direcție, la deal. Calistrat porni și el după ea, îndemnându-l pe inspector să-l urmeze. Ești bun de momeală, spuse el, a pus botul. Acum crede că am fugit în partea cealaltă. Va trebui să ajungem din nou în fața ei, ca s-o atragem după noi. Ăsta fusese deci planul bătrânului. Îl lăsase pe el descoperit, astfel încât vâlva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o voi scoate la capăt cu ea. Ți-am spus, ridică inspectorul din umeri, nu trebuie decât să fii atent și să nu mă scapi din ochi. Nu, băiete! Mai bine inversăm rolurile. Tu cercetezi pădurea și eu voi fi momeala de jos. E mai sigur așa. Total eronat! Tu ești cel priceput în mânuirea toiagului. Eu nu știu dacă mă voi putea mișca suficient de repede în caz de nevoie. Mă tem să nu greșesc. O clipă de neatenție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vorbea cu răutate, el pur și simplu spunea ce gândea însă Cristian nu era de loc dispus să fie înțelegător. Era ud și îi era frig, iar situația în care se aflau nu era de loc una plăcută. Rolul de momeală pe care se oferise singur să-l joace, nu era de loc de natură să-l determine a fi amabil din cale afară. Pe deasupra, îl enerva la culme faptul că moșul se încăpățâna să folosească apela tivul "băiete", ori de câte ori i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să atace pentru că știe că nu are timp să ajungă la tine înaintea mea. Ei, asta era culmea! Doar nu voia să-l lase singur acum. E drept că mai devreme se oferise de bună voie să joace rolul de momeală dar vâlva nu era atât de aproape. Văzuse cât de repede se poate mișca bestia și distanța la care se afla aceasta acum nu era de loc de natură să-l facă să se simtă în siguranță. No, uite cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lupului. Probabil că se mișcaseră mai repede decât se așteptau cei ce îl urmăreau și trecuseră de locul unde plănuiseră atacul. Telefonul primit nu avusese alt rol decât să-l înspăimânte și să-l determine să facă cale întoarsă. Mușcase momeala și se comportase exact cum voiau ceilalți. Își trimisese oamenii la pierzanie. Febril, înșfăcă telefonul, cu gând să-l avertizeze de primejdie pe șeful transportului. Prea târziu, o dâră albicioasă subțire, pornise din locul unde văzuse mai adineauri luminița aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
unde erau zonele locuite, în căutarea sufletelor pe care să le mistuie. În nici un caz n-ar fi pierdut vremea cercetând cilindrul, decât dacă ceva ar fi atras-o acolo. Asta era, planul diabolic al lui Boris cuprindea și o momeală, iar momeala nu putea fi decât un om. Numai așa vâlva ar fi intrat în capcana pe care acesta i-o întinsese la ieșirea din peșteră. Cine era victima pe care Godunov hotărâse s-o sacrifice? Poate că Pop avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
zonele locuite, în căutarea sufletelor pe care să le mistuie. În nici un caz n-ar fi pierdut vremea cercetând cilindrul, decât dacă ceva ar fi atras-o acolo. Asta era, planul diabolic al lui Boris cuprindea și o momeală, iar momeala nu putea fi decât un om. Numai așa vâlva ar fi intrat în capcana pe care acesta i-o întinsese la ieșirea din peșteră. Cine era victima pe care Godunov hotărâse s-o sacrifice? Poate că Pop avea dreptate, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ai gândit, cum faci ca duhul să nu plece de nebun la vânătoare ci să intre în capcana pregătită de noi? Asta chiar că nu-i o problemă! rosti Boris cu satisfacție. Ca orice capcană, trebuie să aibă și o momeală. Știm foarte bine după ce umblă, bestia. Vrea oameni, nu-i așa? Va trebui să punem pe cineva înăuntru. În felul acesta, sigur va intra! Sper că ai luat în calcul faptul că acela pe care îl vom pune înăuntru nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și să-i pună în mișcare. Desigur că aceasta nu era decât o ipoteză, dar avea cel puțin cincizeci la sută șanse să fie adevărată, putea să o ia în calcul. Unde mai pui că, oricum avea nevoie de o momeală în interiorul capcanei pe care tocmai o instalaseră. În locul unui om de al lui pe care avea de gând să-l sacrifice, era mai bine să-l folosească pe unul dintre cei doi. Cel tânăr era cel mai potrivit, nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
înfricoșat de-a binelea. Pentru el era clar ce plan puseseră la cale mercenarii lui Mihailovici. Își revenise complet și acum își amintea foarte bine toate cele întâmplate. Capcana din gura peșterii și întrebarea pe care și-o pusese în privința momelii de care era nevoie pentru a atrage vâlva înăuntrul ei. Ei erau momeala, nici că se putea o cale mai potrivită de a scăpa de martorii nedoriți. Trebuie să scăpăm neapărat de aici! spuse el repede. Absolut de acord cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mercenarii lui Mihailovici. Își revenise complet și acum își amintea foarte bine toate cele întâmplate. Capcana din gura peșterii și întrebarea pe care și-o pusese în privința momelii de care era nevoie pentru a atrage vâlva înăuntrul ei. Ei erau momeala, nici că se putea o cale mai potrivită de a scăpa de martorii nedoriți. Trebuie să scăpăm neapărat de aici! spuse el repede. Absolut de acord cu tine, numai că nu văd cum am putea să o facem. Poți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
care casele au fost rase ca să facă loc unor construcții noi. Pescarii cu fețe bătrânicioase (efectul trezitului în zori, al renunțării la bărbierit) își sprijină de zidul stricat bicicletele și încep să întindă sus pe platformă plase, scule, cutii cu momeli, mai ales râme și viermuși vivace. Pe mine râmele mă sperie din copilărie, când am experimentat o proprietate a lor, într-o după-amiază de vară târzie. Tata ne mobilizase pe toți copiii de pe alee să săpăm în pământul din grădinița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]