278,086 matches
-
viața mea a învățat să pulseze economic/ la temperatura șopîrlei". M.P.: Economisesc energia pe care o am și o folosesc în scopurile pe care mi le-am propus, nu mă las tîrîtă într-o direcție, în alta, altfel, Clujul, în momentul de față, îți oferă multe tentații mondene în fiecare zi. D.P.: Și, uneori, nevoia ta de însingurare supără, indignează, intrigă, lumea te cataloghează drept neprietenoasă... M.P.: Eu sînt, de fapt, prietenoasă și caldă, dar nu fac față presiunilor din afară
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
pentru premiul recent obținut. Legat de aceasta, îmi asum riscul de a vă întreba cum ați devenit scriitor. Spun risc, pentru că îmi amintesc felul savuros în care îi ironizați, într-un Prepeleac, pe autorii care își construiesc mitologii legate de momentul în care au simțit... atingerea aripii geniului. - Da, îi ironizam pe cei care se dau mari cu asta. Sunt însă două-trei momente pe care le-am scris în volumul Memorii din când în când care o să apară, probabil, la iarnă
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
amintesc felul savuros în care îi ironizați, într-un Prepeleac, pe autorii care își construiesc mitologii legate de momentul în care au simțit... atingerea aripii geniului. - Da, îi ironizam pe cei care se dau mari cu asta. Sunt însă două-trei momente pe care le-am scris în volumul Memorii din când în când care o să apară, probabil, la iarnă, și pe care vreau să ți le povestesc, pentru că sunt interesante. - Poate că primul dintre ele este legat de nea Garabet care
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
scris, a fost primul care a prevăzut ceva. Probabil că eram un copil precoce. Pe urmă, au mai urmat două întâmplări care se înlănțuie cu aceasta, în privința devenirii mele literare. Nici vorbă, că abia la maturitate am conștientizat importanța acestor momente. Tu seras un écrivain! - Liceul l-am făcut la Dr. Ioan Meșota din Brașov. Aveam prieteni foarte buni acolo; unul dintre ei era Gelu Leonard, care mai trăiește și acum. El învățase la Honterus, liceul german și pe urmă se
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
că Țoiu va deveni scriitor. Același pedagog care îmi comunicase ce spusese Bălăceanu, mi-a spus și de Landry: Măi, și ăsta a zis că o să ajungi scriitor! Ce-i cu tine?. Cred că-ți dai seama că, din acel moment, mi s-a urcat la cap. Am și scris, undeva, că destinul meu a fost un extemporal. Eu am făcut disidență mentală Iată, așadar, două premonițiuni fantastice. Pe urmă, viața mea a fost bulversată de comunism. Totuși, marea șansă a
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
de vedere. Dar eu mă trag din această femeie, care văzuse un înger... Alexandru Macedon... ski - Întorcându-ne în anii ’50, cum priveați, totuși, lumea din jur? - Trăiam într-o inconștiență mirată. Mă miram că așa ceva era posibil. La un moment dat, prin 1957-58, era la editură o evreică basarabeancă; traducea de zor o istorie universală și îi tot dădea cu Alexandru Macedonski. Eu văd și îi atrag atenția că Macedonski e un poet român... puțin altul decât cuceritorul Alexandru Macedon
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
listă de neagră amintire, intitulată Publicații interzise, apărută în 1948, care avea să fie ea însăși interzisă, chiar distrusă, ca un document secret ce era, dar înlocuită periodic până în 1989 cu altele mai modeste, conținând autorii și operele excomunicate ale momentului respectiv. Exemplarul ce l-a avut la dispoziție pentru ediția anastatică de azi pare să fie rarisim, dacă nu unic. Parcurgându-l, noi, care, din păcate, i-am fost contemporani, prin efectele lui, ne dăm încă o dată seama de absurdul
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
incompetență, încât pun pe lista neagră autori pe care altfel îi invocă ( desigur, denaturându-i) drept "progresiști" în broșurile lor propagandistice, precum N. Bălcescu ( Mișcările revoluționare. Mișcarea Românilor din Ardeal) și M. Kogălniceanu ( Dorințele partidei naționale. Împroprietărirea țăranilor). La un moment dat, am avut impresia că politrucul, improvizat în istoric și istoric literar, a răsturnat la întâmplare fișierele Bibliotecii Academiei Române și a transcris ce i-a venit mai la îndemână, numai ca "să-și facă planul": Costache Conachi, Anton Pann Povestea
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
românesc. E caracterizarea pe care Emile Zola o face noii tehnici literare pe care scriitorii realiști o pun în practică și din care își fac un blazon. Pentru realism, a fi exact e la fel de important cu a reproduce. Acesta e momentul în care imaginea devine imagine. Dar devine imagine în exces. Pentru realism, lumea reală nu e doar o imagine vizibilă; este, si trebuie să fie, o imagine vizibilă în exces. Realismul și-a propus să înfățișeze lucrurile așa cum erau cu
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
ultimă privire, cuprinse insula Saint-Louis, La Cité, Notre-Dame; și curînd, Parisul stergindu-se din zare, tînărul suspina adînc. Domnul Frederic Moreau, proaspăt bacalaureat, se înapoiă la Nogent-sur-Seine ( ...) 3 Dorința lui Flaubert e că noi să ne găsim în mijlocul lucrurilor, în plin moment al desfășurării lor, lipsiți de mediere naratoriala. Vrea să le simțim curgerea, să vedem verticalitatea discontinua a rotocoalelor de fum, ca și orizontalitatea mobilă a vasului ce lasă cheiul în urmă. Prezenta senzorială, acesta este cuvîntul. Dar a cui prezenta
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
cel mai abominabil, dincolo de crezul sau credulitatea grupului social. În Cronică domniei lui Carol al IX-lea nici nu e vorba de altceva decît de fanatismul invertit și de futilitatea oricărei întreprinderi umane bazată pe intoleranță. Astfel, Noaptea Sfîntului Bartolomeu, moment de supremă erezie de la armonia istorică, e considerată o abjurare de la datul uman primordial, cît și de la corola de civilizație dobîndită de peste două mii de ani de tradiție democratică. "Noaptea Sfîntului Bartolomeu a fost o mare nelegiuire, chiar pentru acel timp
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
timp este cartea unui proces de formare. Un Bildungsroman unde protagonistul, eliberat de accidente și personaje episodice, marchează evenimentele esențiale și învățăturile transmise de ele. Că în orice aventură a formării, totul a fost necesar și regizorul face din fiecare moment relatat un punct de reper pentru itinerariul străbătut. Astfel, Brook desenează în raccourci drumurile traversate și opțiunile care l-au adus în locul unde se află azi. Să uiți de timp e o carte care te hrănește și pe mine m-
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
cum n-a putut să traverseze un râu pe când făcea armata, el reflectează asupra raporturilor pe care le poți întreține cu o convingere, afirmând că este important să știi să o aperi când e nevoie sau să o abandonezi la momentul oportun. Mai tarziu, după ce a așteptat un telefon care n-a mai venit niciodată, a descoperit cât de decisiv e să fii matur, copt pentru o hotărâre. Și cum a descoperit ce rol joacă hazardul, cănd ceață l-a împiedicat
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
să facă o istorie a boemei scriitoricești din perioada comunismului, sfîrșind prin a povesti anecdote cu scriitori cheflii sau la chef. Boema artistică din România n-a însemnat numai atît. Iar Grisa Gherghei se numără printre cei care, la un moment dat, au încercat ceva, în boemia lor de pe vremea regimului Ceaușescu. Cronicarul speră că după numărul 535 din Dilemă se va găsi cineva, istoric sau mai degrabă nu, care să acopere și această parte din istoria necunoscută a României.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
didactică.) O altă diferență de perspectivă și evaluare o introduce gradualitatea copierii. Pentru a nu suspecta direct de rea-credință o seamă de persoane, tind să cred că mulț dispun de norme foarte relative în domeniu, hotărînd în fel și chip momentul în care începe sau încetează să fie vorba despre copiat. Am întîlnit numeroase cazuri, însoțte de apărări și proteste îndîrjite: o carte deja trecută în bibiliografie poate fi folosită oricît și oricum; o modificare în text absolvă de orice vină
A copia by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13797_a_15122]
-
și la București. Neobosit și fără inhibiții, creator de forme, de evenimente și de instituții el este inițiatorul Simpozionului de pictură, sculptură și ceramică de la Sângiorz Băi și al Muzeului de Artă Comparată din același oraș, aproape finalizat în acest moment Max Dumitraș a traversat toate experiențele artistice și a experimentat toate limbajele, de la cele tradiționale și pînă la cele de ultimă oră. Această neliniște permanentă, această nevoie imperativă de a fi pretutindeni, nu sînt, însă, semnul vreunei vanități ascunse sau
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
zona Bistrița o poate încă valorifica, și cea de sursă academică, specifică oricărui mediu artistic structurat, Max Dumitraș a reușit, în cele aproape două decenii de activitate, să realizeze o sinteză de forme în același timp profundă și personală. Acest moment al creației sale, marcat prin ciclul Veriga, expus acum la galeria din Bistrița, reprezintă o purificare formală extremă și o investiție conceptuală de o maximă acuratețe. Cercetarea fundamentală încorporată în vîrsta actuală a sculpturii sale privește, pe de o parte
Imagini ale interregnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13777_a_15102]
-
materialității, o concretețe simulată din nostalgia celor reale. El nu face decît să ateste "oroarea de vid" pe care ( aidoma naturii) o are Ileana Roman. D-sa nu suportă sub nici o formă decorporalizarea, absența, golul. Drept care are grijă a umple momentele de abstragere, inevitabile în dialectica morală, cu o materie jovial-suavă: "Sunt singură, nu știu ce zici,/ Azi e duminică dang-ding./ Văd fir cu fir absența ta/ De pînză goală de paing" ( Scrisoare de duminică). Solitudinea, resimțită în calitatea ei de vid ( sacrificiu
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
precum un nesațu al exactități, la ambii poeț, ludicul filologicalelor la secundul. Punctul de pornire e grav și acribios tocmai pentru a asigura pe de o parte dezlănțuirea orgiastică a imaginarului, iar pe de alta pentru a-l înfrîna la momentul oportun, pentru a-l obliga la o formă. Stînd de vorbă, într-o seară tîrzie, la el acasă, cu Dimov, am avut impresia că l-am surprins agreabil cu o formulă ce mi-a venit atunci în minte pentru a
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
un soi de teribilism, de plusare în gesturi și comentarii, un soi de revoltă continuă față de tot și de toate. Mai detașată, mi se părea cu mult mai important faptul concret și palpabil că era aici decît pînda "greșelilor"sale. Momentul ANDREI ȘERBAN a însemnat pentru mine decizia de a pleca și eu pe acest drum, de a intra cu toată ființa mea în aventura teatrului. Pînă la extazul bucuriei absolute, pînă la suferința din nereușite, din sufocante și nimicitoare vanități
Zile de naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13775_a_15100]
-
trimit pe toată lumea la Intacto, văd - în fine -, nu pe video, ci într-o proiecțe specială pentru Barry & me, Noi Albinoi al islandezului Dagur Kari. Da, într-adevăr, e un film minunat: original, puternic și delicat, emoțonant la sfîrșit. Multe momente formidabile, undeva la limita umorului negru. Iar personajul principal (jucat de Tomas Lemarquis) e-atît de cool încît ar putea deveni personaj-cult printre tineri! Recuperez - pe video - și austriacul Blue Moon: nimic interesant. 30 mai. Ungurescul Szep Napok/Zile senine... (Aha
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
muzicale interpretate la vioară. Tot la vioară Șerban Lupu interpretează, inspirat și cu umor, melodii compuse de G. Călinescu însuși (unele pentru piesele lui de teatru). Se aplaudă entuziast. Tot 21 iunie, ora 15. Ne despărțm, având de pe acum nostalgia momentelor dense - din punct de vedere intelectual și afectiv - trăite la Onești. Se vor repeta? Se vor repeta. Prezența acolo a lui Constantin Th. Ciobanu garantează asta.
Instantanee la Onești by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13800_a_15125]
-
a ei./ Și-n această ardere de jertfă/ Flacăra deveni rotundă". Precizăm că nu doar de dragul distihului final am transcris tot poemul, ci și pentru a i se observa hibele, excesele, stângăciile demonstraței. Sigur că lumea poate părea în anumite momente un amalgam de simboluri absurde. În fine, iată și un text cu care suntem de la un capăt la altul de acord și artisticește izbutit: "sunt undeva departe/ dar depărtarea aceasta/ parcă ar fi aici/ aici, chiar aici,/ în inima mea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13805_a_15130]
-
povestea emoționantă a descoperirii identități Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica liderului mișcării, Toma Arnăuțoiu, condamnat la moarte și executat, și a Mariei Plop, și ea fugară, condamnată la închisoare silnică pe viață și decedată la nici 35 de ani; Ioana, care în momentul prinderii părinților ei, în 1958, avea 2 ani, fusese dată spre adopție unei familii care nu-i cunoștea originea, și a aflat cine este abia după Revoluțe. Cartea pe care a publicat-o în 1997, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
originea, și a aflat cine este abia după Revoluțe. Cartea pe care a publicat-o în 1997, Luptătorii din munți. Toma Arnăuțoiu. Grupul de la Nucșoara. Documente ale anchetei, procesului, detenței, este deocamdată cea mai solidă sursă de informați privind acest moment, ei adăugîndu-i-se mărturiile orale culese de Irina Nicolau și Theodor Nițu în Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara și episoadele corespondente din Memorialul durerii făcut de Lucia Hossu-Longin. Pînă de curînd, modul de abordare a subiectelor legate de rezistența din Munți
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]