3,149 matches
-
având În față statuia elefantului, simbol al prosperității, City 472 Hall cu coloane neoclasice, Church of Gregory the Illuminator, Hotelul Raffles (1887), unul dintre cele mai faimoase hoteluri din lume, cu ziduri și arcade albe, locație de lux pentru câțiva monarhi britanici, guvernatori, scriitori, vipp-uri muzicale (prințul Charles, scriitorii Rudyan Kipling, Herman Hesse, celebrul vipp pop Michael Jackson)628. Autoritățile guvernamentale acordă mari investiții pentru conservarea vechilor monumente arhitecturale, ca o mărturie importantă În evoluția acestui grandios oraș. În vechiul teatru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
subt părințasca ocrotire a măritei Case austriace avem vreo pedecă din afară în cultivirea noastră? Nu sînt altele decît de acele care noi singuri, fără de ajutoriul altora, le putem și sîntem datori a le ridica și da într-o parte. Monarhul și compatrioții noștri nu știu ce bine mai mare ne-ar putea face în ziua de astăzi decît că ni să dă voie slobodă a ne lupta și a păși cătră luminarea noastră pe toate căile care sînt deschise și înaintea altor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada 1860-1861, sentimentul susținerii de către monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în proporție de o treime și în care conservatorii doreau o reprezentare exclusivă a marii proprietăți pe baza unui cens ridicat. Preluată de Al.I. Cuza la sfârșitul anului 1861, ideea unui corp ponderator prindea viață ca urmare a deciziei monarhului român de a crea o contra pondere între el și Adunarea electivă 129. O atitudine de acest tip putea să surprindă, dacă avem în vedere conflictul ce izbucnise în primăvara anului 1861 între Cuza și grupările conservatoare, care, atingind cote
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
publică a adevăratelor intenții ale celor de care acum divorțau politic. Îndepărtarea lui Al.I. Cuza era prezentată nu peste multă vreme de la înfăptuirea ei ca un gest politic de răzbunare și nu o acțiune bazată pe încălcarea de către fostul monarh a unor principii de onestitate, egalitate, libertate și respectarea regimului constituțional. Ceea ce i se părea cel mai grav lui George Mârzescu, căci el era observatorul atent a cărui consemnare am invocat-o, era repetarea de către cei care contribuiseră la îndepărtarea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
tronul Principatelor Române venea pentru prima dată din partea Ecaterinei (cea Mare) a Rusiei în 1771. Încercând să obțină acordul Prusiei în vederea ocupării Moldovei și Țării Românești pe timp de 25 de ani, ca o despăgubire pentru cheltuielile războiului cu Poarta, monarhul rus își exprima acordul în privința posibilității ca fratele regelui Frederic al II-lea să dețină tronul celor două state românești 225. Neafectată de refuzul regelui Prusiei și nici de protestul Austriei față de ideea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sub conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus din teritoriile creștine ale Turciei. Al
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
completarea independenței și regenerării naționale a românilor 234. Programul unionist și modernizator impunea existența unui domn luminat, situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea revendicării principelui străin de cea a unirii statale, fapt explicabil prin temerea că respingerea primeia de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Franța. Din acest motiv diplomația austriacă dădea de înțeles că, în condițiile în care guvernul francez susținea menținerea unirii Principatelor și ideea prințului străin la tronul lor, exista disponibilitatea necesară pentru a adopta aceeași poziție, condiționată doar de neapartenența noului monarh la o dinastie ostilă Austriei 326. Respingerea solicitării adresate de guvernul român lui Drouyn de Louys, prin intermediul lui I.C. Brătianu, la 2 martie, ca reprezentanții săi să fie admiși pentru a da lămuririle și explicațiile utile unei bune cunoașteri în privința
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a tributului. Ținând cont de aceste oscilații ale Angliei, rolul Franței devenea unul hotărâtor. Guvernul francez este cel care reușea să-l convingă pe Clarendon să nu accepte discutarea, în cadrul Conferinței, a problemei Unirii Principatelor și nici a numelui viitorului monarh al românilor 363. O corespondență din Paris a ziarului L'Indépendance Belge din 27 martie, anunța intenția Angliei de a susține ideea unui eventual împrumut din Europa realizat de români, cu ajutorul căruia aceștia să răscumpere definitiv tributul către Poartă. Efectul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
pentru întreaga situație creată 403. Cunoscând importanța câștigării încrederii puterilor europene, Carol își manifesta încă din acest moment preocuparea de a-și face cunoscute intențiile sale mai multor șefi de state. Primii cărora li se adresa în acest sens erau monarhii Franței, Rusiei și Turciei. În scrisoarea din 1 mai către Napoleon, transmisă de la Zürich, noul suveran al Principatelor Române insista pe ideea că, acceptând această favoare, răspundea chemării poporului român, fără ca el să o fi solicitat. Carol sublinia, în egală
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
realiza, în cuvântarea sa către noul suveran, la intrarea acestuia în București o legătură simbolică între prințul de Hohenzollern și doi dintre domnitorii importanți ai istoriei românilor, Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Amândoi erau prezentați drept înaintași ai noului monarh, creându-se în felul acesta o linie descendentă pentru un prinț venit din alt spațiu istoric, dar care urma să aibă o misiune deloc ușoară: "Fă din această frumoasă țară sentinela înaintată a libertăților moderne, bulevardul nebiruit al civilizației occidentale
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o nouă eră istorică, a fost urmată de discursul de răspuns al domnitorului. În alocuțiunea sa, Carol I nu ezita să numească actul săvârșit în fața reprezentanților țării ca fiind cel mai important moment al vieții sale. Cunoscând suspiciunile Puterilor Garante, monarhul român menționa în mod public angajamentul său privind respectarea și menținerea legăturilor cu Imperiul Otoman 436. Cu toate aceste asigurări, puterile europene făceau diferite considerații asupra unora din actorii politici interni văzuți drept factori ai destabilizării interne și regionale în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
și din inexistența unui sprijin politic consecvent din partea Franței și a Marii Britanii. Guvernele celor două state insistau inclusiv pentru acceptarea de către Carol a formulei: "parte integrantă a Imperiului Otoman", considerată de către acesta a fi "o expresie ofensatoare". Abilitatea și insistența monarhului român dădeau roade în cele din urmă, ministrul de externe Ali Pașa acceptând să completeze controversatul text cu sintagma: "în limitele fixate de capitulații și tratatul de la Paris"441. Recunoașterea ca domn al României a lui Carol I se realiza
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
decizional în privința mutării Curții de Casație la Iași, fosta capitală a Moldovei se afla, imediat după preluarea tronului, în atenția noului suveran. După vizita întreprinsă aici în toamna anului 1866, urmată de o adevărată călatorie inițiatică în restul Moldovei, tânărul monarh revenea și în anii următori. 1867 era anul în care suveranul român lua parte la mai multe întâlniri și recepții, toate având ca obiectiv stabilirea unor noi contacte și consolidarea altora cu elita politică moldovenească. Printre personalitățile întâlnite de monarhul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
monarh revenea și în anii următori. 1867 era anul în care suveranul român lua parte la mai multe întâlniri și recepții, toate având ca obiectiv stabilirea unor noi contacte și consolidarea altora cu elita politică moldovenească. Printre personalitățile întâlnite de monarhul român pe parcursul anului amintit se aflau chiar doi dintre contestatarii de la 3 aprilie 1866, respectiv Calinic Miclescu și N.R. Rosnoveanu. Suspiciunile legate de cei doi nu dispăreau prea curând, din cauza articolelor apărute în ziarul ieșean Poporul, girat de Rosnovanu, din
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politică în general 647 sau a mesajului transmis Parlamentului o lună mai târziu 648, prin care societatea românească era îndemnată să se angreneze în activități economice și administrative, rivalitățile și neînțelegerile în cadrul elitei politice își fac apariția din nou. Dorința monarhului român de a demara procesul de modernizare era dublată de permanentele căutări și regrupări politice, specifice, de altfel, unei perioade de început. Consecințele acestei situații se vedeau la nivelul coerenței actului de guvernare și a modului defectuos în care se
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
reprezentanții celorlalte etnii care locuiau pe teritoriul României. Surpriza cea mare venea după 1866 din partea prințului Carol de Hohenzollern care, devenit șef al statului român, își însușea o bună parte din retorica politică românească. Era aceasta o strategie a noului monarh pentru a fi mai ușor acceptat de către clasa politică de la București sau convingerile personale coincideau cu ale acesteia? La fel de binevenită este și întrebarea în legătură cu motivele pentru care, într-un timp foarte scurt (1848-1866), oameni politici susținători, la un moment dat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
atins prin urcarea pe tron a lui Carol I. Ulterior acestui moment, luptele politice interne, anunțate încă din timpul redactării Constituției, prindeau tot mai mult contur, fiind concentrate asupra ritmului și direcției procesului de modernizare. La fel de importante erau pentru noul monarh al Principatelor Române realizarea și aprobarea de către forul legislativ al țării a unei noi constituții. Nu doar monarhul resimțea nevoia unei noi constituții, ci și restul actorilor politici. Astfel, chiar la 16 februarie 1866 Ion Ghica trimitea o adresă, în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
timpul redactării Constituției, prindeau tot mai mult contur, fiind concentrate asupra ritmului și direcției procesului de modernizare. La fel de importante erau pentru noul monarh al Principatelor Române realizarea și aprobarea de către forul legislativ al țării a unei noi constituții. Nu doar monarhul resimțea nevoia unei noi constituții, ci și restul actorilor politici. Astfel, chiar la 16 februarie 1866 Ion Ghica trimitea o adresă, în calitatea sa de prim-ministru, lui I.G. Florescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, cu solicitarea expresă din partea Locotenței
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Parlamentului pe 10 mai 1866, Camera nu dorea să acorde domnitorului decât un drept de veto condiționat suspensiv asemănător cu acela al președintelui S.U.A. în timp ce suveranul român cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din Constituție a cărui esență era acordarea dreptului de veto absolut al monarhului în baza căruia acesta putea să refuze sancționarea legilor. În prima fază a
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
cerea un drept de veto necondiționat și absolut 699. Observațiile formulate de noul monarh luau, după o dezbatere în cadrul Parlamentului, pe 26 iunie/8 iulie, forma articolului 63 din Constituție a cărui esență era acordarea dreptului de veto absolut al monarhului în baza căruia acesta putea să refuze sancționarea legilor. În prima fază a discuțiilor, proiectul constituțional prevedea în această privință recunoașterea pentru șeful statului a dreptului de a dizolva Camera în cazul existenței unor divergențe de păreri cu el. Dacă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
legislativ suprem 700. Trebuie spus că puține au fost momentele în care în timpul dezbaterilor articolelor din Constituție rivalitățile și pasiunile politice să fi prins contur foarte clar. Problema evreiască și forma articolului șapte, dar și problema dreptului de veto pentru monarh erau câteva din motivele disputelor politice din vara anului 1866. În rest, spiritul general fusese unul al dialogului și al compromisului. Dovada cea mai clară a afirmației noastre o reprezintă declarația lui Aristide Pascal, raportorul unui comitet înființat tocmai ca
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politice își fac apariția din nou. Dacă noul șef de stat a reușit, credem, destul de repede să îmbrace "hainele" principelui ideal, aceasta i se datorează. "Strategia" pe care a urmat-o a presupus, încă de la început, urmărirea unui model de monarh constituțional. Un loc important în această strategie îl ocupau proclamațiile către popor prin care încerca să dovedească o bună cunoaștere a istoriei românilor, dar și faptul că era preocupat de problemele societății românești 752 de care află prin numeroasele deplasări
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sau ridicarea unora care să amintească de alegerea sa de către români, va deveni un fapt obișnuit 754. Plasându-se în continuitatea simbolică a unor domni extrem de populari, principele străin devenea pe această cale parte a ființei naționale românești 755. Dorința monarhului român de a demara procesul de modernizare era dublat de permanentele căutări și regrupări politice, specifice, de altfel, unei perioade de început. Consecințele acestei situații se vedeau la nivelul coerenței actului de guvernare și a modului defectuos în care se
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]