1,599 matches
-
Poeziile din Fereastră deschisă (1965), Floare rară (1972), Mijlocul verii (1975), Poeme de dragoste (1993), Alte poeme de dragoste (1995) sunt intimiste, în stilul neopetrarchist al lui Emanoil Bucuța. Ponderea activității lui C. o dă însă critica literară (cronica, studiul monografic, articolul publicistic sau cu caracter teoretic). Afectată doar parțial de spiritul conjunctural, investigația este minuțioasă și corectă, cu diagnosticare precisă și analize pertinente ale operei și individualității artistice comentate. Caractere și conflicte (1968) și Unele probleme de estetică (1973) au
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
revoluționar, reacționar și estetica socială). Poporanismul rus și cel românesc sunt analizate din perspectiva evoluției criticii ruse și a gândirii românești, aprofundându-se mai ales manifestările ideologice ale poporanismului românesc, pe momente: 1893-1894, 1901-1903, 1906-1910. Hortensia Papadat-Bengescu (1965), prima interpretare monografică a operei marii romanciere, e o lucrare având ca temei aceeași informație exhaustivă. Totuși, „opiniile noastre critice nu sunt ultimul cuvânt”, scrie C., conștient că este prea mult supus constrângerilor epocii în care și-a redactat și publicat cartea. De
CIOBANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
Iași, 1971; „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece și jocuri din ținutul Rădăuților (în colaborare cu Florin Bucescu și Viorel Bârleanu), Iași, 1979; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu I.H. Ciubotaru), Botoșani, 1982; Strigături din Moldova. Cercetare monografică, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1984; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
Ciubotaru), Botoșani, 1982; Strigături din Moldova. Cercetare monografică, cu un capitol de etnomuzicologie de Viorel Bârleanu și Florin Bucescu, Iași, 1984; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Ion H. Ciubotaru), Iași, 1988; Nunta în Moldova. Cercetare monografică, Iași, 2000. Ediții: Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983. Repere bibliografice: Ion Cuceu, Caietele Arhivei de Folclor, AAF, 1983; Nicolae Bot, Caietele Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei, AAF, 1987
CIUBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286281_a_287610]
-
modelată sincretic”; acesta ar fi reperul fundamental pentru recunoașterea universalității operei eminesciene. Dialogurile pe care le susține C. cu specialiștii în materie pun în lumină o bună cunoaștere a subiectelor luate în discuție, o bogată cultură estetică și filosofică. Studiul monografic Întoarcerea la izvoare (1985) propune o imagine critică a creației lui Grigore Vieru și explorează din perspective particulare toate aspectele operei; accentul cade pe motivele-cheie și pe sistemul de imagini, pe legăturile cu folclorul și tradițiile clasice, pe poetică și
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
seamă în frazele sintetice finale, parcă rupte dintr-un mare poem. Întrucât creația lui Eminescu nu beneficiase de o cercetare completă, care să-i reconstruiască universul și să-i urmărească temeiurile filosofice și izvoarele, C. întreprinde în continuare o lucrare monografică amplă în cinci volume, Opera lui Mihai Eminescu. Criticul examinează minuțios filosofia teoretică și filosofia practică (volumul I), apoi cultura poetului (volumul II). Sunt relevate influențele kantiene și schopenhaueriene, gândirea social-poitică, antiliberalismul, naționalismul. În stabilirea largilor hotare ale culturii poetului
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
în genere pe afinități, pe înrudiri tematice și stilistice, uneori pe criterii mai mult sau mai puțin arbitrare (Eseniniștii). Ca oricare alta, și periodizarea propusă de C. este susceptibilă de discuții. Cel puțin pentru marii scriitori, autorul a conceput capitole monografice. Mai târziu, se va gândi la o istorie a literaturii române în monografii. Judecățile lui sunt, mai ales până la 1900, cu rare excepții, drepte, „obiective”. El se fixează asupra câtorva mari valori, ce rămân indiscutabile: Dimitrie Cantemir, întâiul romancier original
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
este și director din 2002. A îngrijit ediții din Fănuș Neagu, Al. Macedonski, Titu Maiorescu ș.a. A editat, în calitate de coordonator științific, compendiul Capodopere ale literaturii române (1997). Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită (1977) este în intenția lui G. un eseu monografic focalizat pe o reconstrucție a „biografiei interioare a operei”, a cărui miză ar fi nu atât exhaustivitatea, cât identificarea unor „semnificații majore”. Diversele aspecte ale scrierilor lui Zaharia Stancu (proză, poezie, publicistică) sunt urmărite pe rând, cu deferență ceremonioasă și
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
între 1932 și 1939 fusese pianist în formația Trio Boniș, începe, odată cu lucrarea Din muzica și viața compozitorilor (1942), prefațată de Ionel Teodoreanu, o îndelungată carieră de muzicolog și de popularizator al muzicii culte. Îi vor apărea, în continuare, studiul monografic despre creația enesciană Un muzician genial: George Enescu (1944), manualul Inițiere muzicală (1946), precum și numeroase cronici muzicale în publicațiile „Credința”, „Lumea românească”, „România”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Muzică și poezie”, „Contimporanul”. O altă lucrare de muzicologie, referitoare la perioada romantică, Trei
GHEORGHIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Pictor de elită, G. figurează, cu succinte caracterizări, în Dicționarul artiștilor plastici contemporani (1976) al lui Octavian Barbosa și în Dicționar de artă modernă și contemporană (2002) de Constantin Prut. În 1985 criticul Virgil Mocanu i-a consacrat un album monografic, ilustrat cu grăitoare reproduceri. În 1990 G. a scos un promițător „periodic de artă plastică”, „Mona Lisa”, care s-a oprit din păcate la primul număr, iar în 2002 și-a văzut editat și un album, Uși celebre. Uși umile
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
neamuri” și „ocupații” cu niște date „suprastructurale”, ținând (cum am arătat) de tradiția orală sau folclorul de la Tilișca, și nu atât de un registru instituțional ori de un repertoriu utilitar de comportament. Probabil că am fi putut începe studiul nostru (monografic) al comunității tilișcane cu ancheta paremiologică; în nici un caz nu am fi putut însă reduce studiul în discuție doar la o asemenea anchetă. Răspunsurile primite la chestionar au (din punctul nostru de vedere) semnificație numai în contextul investigației socioeconomice. „Problemele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
despre sociologie. Cu toate acestea, gânditori români dedicați profesiei de sociolog se afirmă mult mai târziu. Și totuși nu ar fi onest să trecem cu ușurință peste efortul extraordinar al unui agronom - Ion Ionescu de la Brad - de aplicare a metodei monografice de cercetare sociologică, aplicată de el însuși în cele trei volume despre județele Dorohoi, Mehedinți și Putna. Vasile Conta, A.D. Xenopol, C. Stere și G. Ibrăileanu examinează evoluția societății moderne apelând la concepte și criterii de analiză sociologică. În perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
23-24). Din opera lor se pot prelua informații și interpretări în spiritul sociologiei. Iată-l, de pildă, pe Dinicu Golescu, boierul muntean care a oferit o imagine a societății românești premoderne. Autoarea propune o presociologie desprinsă din surse antropologice, istorice, monografice și documente politice, de medicină socială, din care se configurează o direcție de meditație asupra socialului. În linia deschisă de T. Herseni, se susține că momentul decisiv în provocarea gândirii sociologice românești îl constituie revoluția de la 1848. Într-adevăr, pașoptismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
articulat de teorii, concepte și teze originale: teoria voinței sociale, teoria cadrelor și manifestărilor, unitate socială, relații și procese sociale, legea paralelismului sociologic, interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada interbelică. Am putea spune că sistemul gustian este identificat în spațiul public cu monografismul. Pentru marcarea dinamismului și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au elaborat ori dezvoltat concepte precum balanță motivațională, coevoluție, iuventologie, subcultura tineretului, contracultură, abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, delincvența juvenilă. S-a configurat în perioada comunistă o sociologie a vârstelor și generațiilor și aș remarca câteva contribuții - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de generație, tineret, tinerețe, relații între generații, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
formare a civilizației moderne în cadrul național, reevaluarea teoriei formelor fără fond ca paradigmă de analiză a proceselor de modernizare; sociologia culturii - abordarea culturii prin sistemul categoriilor polare, analiza conceptelor de subcultură și contracultură (1981); sociologia vârstelor și generațiilor - prima abordare monografică a problematicii generațiilor din sociologia românească, redefinirea conceptelor de „generație”, „tineret”, „tinerețe”, „relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
București, 1972; Neîmpăcați în mânie, București, 1974; Sentimentul puterii, București, 1976; Tornada, București, 1980; Întoarcerea spre asfințituri, București, 1985; În afara gloriei, Timișoara, 1994; Vremea hahalerelor, postfață Mircea Mihăieș, Timișoara, 1998; Mătușa mea Maria Theresia, Timișoara, 2003. Ediții: Țara Almăjului. Cercetări monografice, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Ion Marin Almăjan, „Sunt dator cu o durere”, RL, 1970, 35; Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Dana Dumitriu, „Spune-mi unde duce acest drum?”, ARG, 1973, 3; Eugen Dorcescu, Ion Marin Almăjan
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
mai multor articole de istorie și de spiritualitate franciscană, tipărite cu precădere în publicațiile catolice ale vremii. Debutul l-a constituit apariția unui material dedicat jubileului de 25 de ani de la înființarea Provinciei Franciscane în România 776, în revista Viața. Monografice sale (deși de dimensiuni modeste) au avut la bază cercetarea arhivelor parohiale despre care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O perioadă importantă a vieții sale a fost cea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
191-204. 773 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Paul Mosel", în Lumina creștinului, iulie 2007, p. 11. 774 Ibidem. 775 Idem, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 776 În aceeași revistă a mai publicat două articole monografice: primul despre satul și parohia Hălăucești (1925), iar al doilea dedicat parohiei Huși, publicat în 1927. Seria articolelor monografice o încheie în 1930, prin publicarea în Curierul parohiei catolice din Galați, a unui material referitor la Biserica din Galați. 777
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 776 În aceeași revistă a mai publicat două articole monografice: primul despre satul și parohia Hălăucești (1925), iar al doilea dedicat parohiei Huși, publicat în 1927. Seria articolelor monografice o încheie în 1930, prin publicarea în Curierul parohiei catolice din Galați, a unui material referitor la Biserica din Galați. 777 Dănuț Doboș, "Figuri ilustre. Preotul Bonaventura Morariu", în Lumina creștinului, august 2006, p. 11. 778 Dintre studiile și lucrările
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a făcut până acuma un studiu științific monografic asupra lor”. O jumătate de secol mai târziu, un cunoscător al temei conchidea că „există o bibliografie relativ bogată despre istoria românilor americani, suficientă în orice caz ca să încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu îmbucurător, relevat de același
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și jumătate. În 1972 i-a consacrat o monografie, într-un moment bun pentru posteritatea scriitorului, căci în același an mai apare un studiu despre operă, semnat de Simion Mioc, iar în anul anterior Sergiu Sălăgean tipărea un prim eseu monografic. Tot atunci, în 1971, debuta la Editura Dacia și prima ediție de Opere Ion Vinea, îngrijită de Mircea Vaida și Gheorghe Sprințeroiu, evoluând într-un ritm bun: I. Poezii, 1971; II. Venin de mai (roman), 1971; III. Lunatecii (roman), 1973
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
din Spania și Uniunea Scriitorilor din România în sensul unei mai bune cunoașteri. Eu conduc o revistă care se numește „Republica literelor”, o revistă a Asociației Scriitorilor din Spania, care se difuzează în lumea întreagă. Această revistă scoate uneori numere monografice. Ideea este să publicăm, în colaborare cu USR, un număr dedicat literelor din România, în esență, literaturii secolului al XX-lea, deși, desigur, vom include unele lucrări privind cultura română în general. Cu alte cuvinte, vom aminti scriitori din România
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
să se pună de acord cu autorul și cu editorul. În ceea ce privește publicarea unor autori români, ceea ce dorim este să facem cunoscuți unii scriitori români prin intermediul revistei noastre, astfel ca să-i intereseze pe editori. Așa s-a întâmplat și cu numerele monografice pe care le-am dedicat literelor olandeze, norvegiene sau finlandeze, când, datorită nouă, unii editori s-au interesat de opera unor scriitori din aceste țări. Apoi intervin agenții literari, care, în Spania, sunt cei care primează în activitatea de publicare
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
luat, prin studii temeinice, două licențe, în Drept (1930) și Filosofie (1935). Profesorul Dimitrie Gusti și l-a apropiat și, în 1930, devine bibliotecarul Seminarului de Sociologie, Etică și politică al Universității bucureștene și începe să ia parte la cercetările monografice studențești conduse de Dim. Gusti. Dar în iunie 1932 prof. D. Gusti devine ministrul Instrucțiunii Publice și rămîne în această înaltă funcțiune pînă în noiembrie 1933. În 1932 profesorul îi încredințează lui Golopenția funcțiunea de șef de cabinet care, ce
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]