2,922 matches
-
mușuroi la ele Iar, de pe-o creangă, păsărele, spun gâze1or că este vară. În cuib cresc puii rândunicii, e bine și-mpăcare este, VACANȚĂ-fir dintr-o poveste Pornit din caierul bunicii. Se intercalează diverse cântece adecvate anotimpurilor. La telefon monolog Șerban, elev în clasa a IV-a stă la biroul său și învață. Pe masă ,cărți, caiete. E ora trei după-amiaza. Șerban (numără și enumeră, mormâind înciudat, apoi se repede la telefon): Alo, Alex... Ce faci băiatule? Înveți la geografie
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
politic din timpul liceului („Din fericire, Epoca Tămâiei s-a sfârșit“) și din nou la subiectul preferat de toată lumea, starea abjectă a garderobei mele („Cu pantaloni bărbătești prost croiți e imposibil să fii la modă“). Tocmai când Începea un mic monolog despre numeroasele beneficii ce ar decurge din situația În care fiecare femeie ar avea câte un costum Chanel, menajera bătu la ușa biroului, ca să ne anunțe că masa era gata. Ne-am luat băuturile și ne-am Îndreptat spre sufragerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
nu are preț când sună telefonul. Am fost surprinsă când am văzut numărul Penelopei pe ecran - surprinsă și Încântată. Îi dădusem detaliile de bază despre Sammy, dar habar n-avea cât de mult Îl adoram. Reușisem să citesc printre rândurile monoloagelor ei joviale și să-mi dau seama că Avery nu prea era prin preajmă, că Încă nu-și găsise slujbă și că grupul cu care se vedea nu era exact genul ei, dar nu voia să recunoască deschis nimic din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
te calcă regulat”. Iar eu le spun „N-o cunoașteți pe soția mea - mai degrabă legat, tăiat bucăți și măturat sub pat”. Pe unele să le-ntâlnești, pe altele să le-ocolești. Hopa, uite-o că vine! Mickey își încheie monologul făcând un gest larg cu pălăria. Davey, poznașul, se prăbuși pe masă, cocoșat de râs. Buzz încercă să hohotească și el, dar nu reuși: se gândea că Meyer Harris Cohen omorâse unsprezece tipi de care știa el și că încasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Meyer Harris Cohen omorâse unsprezece tipi de care știa el și că încasa pe an minimum zece milioane, pentru care nu plătea impozit. Dând din cap, spuse: — Mickey, ești un comedian. Un grup de haidamaci de la o masă apropiată aplaudară monologul. Mickey îi salută cu pălăria. — Mda? Atunci de ce nu râzi? Davey, Johnny, căutați-mă în altă parte! Stompanato și textierul ieșiră din separeu fără să crâcnească. Cohen zise: — Ai nevoie de ceva de lucru sau ceva lipeală, corect? — Nexam. — Howard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
orice Tom, Dick sau Harry”. Și eu îi zic: „Da’ cu mine te culci? Sunt Mickey!” Buzz râse, apoi arătă spre fotografia lui Audrey, fixându-l cu privirea pe Johnny Stomp. — Ar trebui s-o incluzi și pe ea în monolog. Frumoasa și Bestia. Lumea o să se prăpădească de râs. Nici o reacție din partea lui Johnny. Mickey se încruntă, ca și cum s-ar fi gândit la ideea lui. Buzz mai făcu o încercare: — Găsește-ți un tuciuriu să joace cu ea, să pretindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
îl ucisese pe Gene Niles îl înțepă în burtă. Se îndreptă de șale și lovi inscripția cu piciorul. Se gândi că la fel de bine ar fi sunat și „Pleașcă”, „De-a moaca” și „Norocul prostului”, după care să fi urmat un monolog despre ultimele zile ale detectivului Danny Upshaw, cu o groază de detalii, pe o piatră funerară cât un zgârie-nori, ca cele pe care și le comandau codoșii negri pasionați de voodoo. Pentru că detectivul Danny Upshaw îi pusese gând rău, străpungând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nici o pregătire; dimpotrivă, erau cauze puternice de întîrziere. Mini nu vroia să se sperie pe ea singură, altfel și-ar fi spus: ,,E poate chiar caz de amînare! De înnoptat acolo! . . . Brrrr! . . ." De aceea își adresa în minte mici discursuri, monologuri ale plictiselei, nu prea violente sau zgomotoase, pentru că, în adevăr, atmosfera încărcată a locului o impresiona ,,Ce noroc! își zicea în surdină. Să nu poți suferi vizitele la tară și să fii nevoit să pici î a oameni într-o
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în timp ce subiectul lui era răul produs de agitația naționalistă, chestiunea cluburilor și a sălilor de recreere din India. Tehnic vorbind, avea dreptate. Prin politică, un ofițer Punjab de cavalerie de ordinul 1 înțelegea „ceva plictisitor“, descriere care se potivea întocmai monologului acestui domn Wiggs. Iar când a cerut ca orice răzvrătit, distribuitor de pamflete cu caracter subversiv și orice hindus furios să fie trimis pe insulele Andaman pe viață, cu toate că opinia lui a fost considerată rezonabilă, a fost primită cu răceală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
vom plăti arvună? De ce când vise hoinăresc Prin lumea tristă și amară Durerile se adâncesc Și plâng pe strune de vioară? De ce să ne-amăgim? Sfârșit! Din lacrimi, vorbe și ranchiună, Azi, sufletul e părăsit, Cuprins de vifor si furtună... Monolog Când gânduri curate-și iau zborul Spre țărmuri izbite de val, în suflet, timid e fiorul, Boboc de jasmin, sideral. Când totul clamează tăcere, Să uiți, vrei, dureri indigo. Speranța e doar adiere, Tu joci în veșmânt domino. Când ploaia
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
funii. Poteca e alunecoasă. Uneori suntem nevoiți să coborâm și să mergem pe jos. După ce ajungem la locul strămoșesc, eunucii ridică un altar, pe care așază tămâie, mâncare și vin. Împăratul Hsien Feng se înclină spre cer și spune același monolog pe care l-a mai spus de nenumărate ori înainte. Îngenunchind lângă el, mă dau cu fruntea de pământ și mă rog ca tatăl său să arate îndurare. Nu demult, Hsien Feng a vrut să folosească porumbeii lui An-te-hai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu venea nimeni, m-am plîns de lipsa de cooperare a localnicilor. Costică îmi trimise atunci doi țigani analfabeți pentru echipa de teatru. M-am plîns din nou. Fărocoastă mai aduse un individ care pretindea că știe, din armată, un monolog. L-am pus să repete. Roșu, flăcăul recită un text intitulat „Fasole” În timp ce asistența se strîmba de rîs, Costică o îndemna: - Faceți aplauze, tovarăși! De lîngă perete frații lui Fărocoastă răcneau și ei: - Aplauzați, măi! Casa domnului Tomulescu era peste
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
1900, Iași ‐ d. 8 februarie 1979, București) Membru titular al Academiei Române, a fost un poet, prozator, eseist, traducător, laureat al Premiu lui internațional Herder. Dintre volumele cu poeme amintim „Aur sterp”(1922), „Stânca fulgerătoare”(1930), „Visuri în vuietul vremii”(1939), „Monolog în Babilon”(1967. Deosebit a scris cronici în publicistica vremi, portrete literare, studii de literatură română și străină. A fost un erudit în activitatea de traducere din creaț ia lirică universală. A fost fiul lingvistului Alexandru Philippide care timp de
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ca să nu fie nevoit să mă primească personal. Nu te gândi. Nici prin minte să nu-ți treacă.“ Cu cât se străduia mai mult să n-o facă, cu atât bombănea mai tare și inima i se umplea de un monolog tăcut. Cuvintele erau ca niște clăbuci înălțându-se dintr-o apă rău mirositoare. — Vede cineva florile astea? Nici ele nu-s de nici un folos! Mitsuhide întinse mâna spre vaza mare din alcov și scutură din ea florile are fuseseră aranjate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
ți se împlinesc. — Acest lucru se spune din timpuri străvechi. Preotul evita să dea un răspuns clar la întrebare, întorcând vorba altfel: — Mă întreb de unde a pornit această tradiție? Apoi, schimbând subiectul, începu să vorbească despre istoria capelei. Plictisit de monologul preotului, Mitsuhide privi lămpile sfinte din altarul exterior. În sfârșit, se ridică tăcut și coborî scara. Când se îndreptă spre Capela Atago, era deja întuneric. Despărțindu-se de călugări, se duse singur la Templul Shogunului Jizo din apropiere. Acolo, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de ani avea să absolve - Facultatea de Filologie, dar l-am avut animator cultural. N-a existat spectacol artistic sau serbare câmpenească ori școlară în care să nu-mi fi bătut la poarta părinților mei, cu o poezie sau un monolog, de el pregătit pe care trebuia să-l prezint publicului la prima manifestare cultural-educativă, organizată de dânsul. Conferințele lui ținute la căminul cultural sau la școala din Priponești, despre eclipsa de soare, de exemplu, cu material didactic ajutător, pregătit de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
v-am admirat din umbră, pentru că, în perioada 1947-1950, ca învățător și îndrumător cultural, n-a existat spectacol artistic sau serbare câmpenească ori școlară în care să nu-mi fi bătut la poarta părinților mei cu o poezie sau un monolog pe care să-l prezint la prima manifestare culturală. Tata îmi spunea că pentru el, conferințele ținute la Căminul cultural ori la Școală despre o eclipsă de soare spre exemplu, cu material didactic, erau o vrăjitorie intelectuală asupra celor care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Nu ți-e foame? mă Întrebă zâmbind. ― Ba da, i-am răspuns, deși Îmi era greață. Mor de foame. M-am forțat să mănânc și să mă prefac față de ei. Dar În timp ce vorbeam lucruri neimportante și glumeam, eu aveam un monolog mult mai semnificativ În minte. Acum Îmi dădeam exact seama cum se Întâmplase totul. Cum În timp ce eram cu Victor În mașină, Eliza mă sunase să-mi dea vestea care avea să mă distrugă. Cu siguranță Îi spusesem lui Victor să
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
făcuse așteptând să se elibereze calea. Iar acum, răspunzând unui semnal pe care numai ea îl putea auzi, Chaquie începuse să funcționeze la turație maximă. Toți cilindrii munceau la greu, iar pedala accelerației era apăsată cu putere până la capăt. Esența monologului ei plin de amărăciune era că nu poți avea încredere în nimeni. De la ginecologi până la lăptari și la soți. Mai cu seamă soți. Cuvintele ei înotau amețite către mine. —... i-am spus că marțea nu trebuia să aducă un litru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
voiaj. Vivian a zâmbit cu nostalgie amintindu-și asta. — Ăla a fost primul an în care numărul de bestseller-uri publicate de mine a trecut de-o sută. Mă simțeam de parc-aș fi nimerit în mijlocul unui univers abracadabrant. Micul monolog pe care îl repetasem pe drum - referitor la de ce iubeam domeniul editării de carte, ce învățasem în ultimii cinci ani, de ce m-ar fi încântat să lucrez pentru cineva ca Vivian - mi se părea acum mult prea copilăros, banal, naiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ăia de-acolo nu pricep noua direcție din domeniul editării de carte. Ei încă le mai vând cărți celor născuți în anii ‘50, editează aceleași cărți învechite. Absolut plicti-si-toare. N-aveam nici cea mai vagă idee la care parte a monologului ei ar trebui să răspund - sau cum să răspund. Oare Vivian chiar fusese hărțuită de așa de multe persoane? Nu-mi puteam închipui cine... — Deci, cum merge linia ta de editare? m-ă întreabă ea, schimbând subiectul. Am expirat, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
ca om, cred că s-a greșit. — Știți, doamnă, am venit de fapt să... Tresărise, iritată, flatată, la neașteptatul cuvânt „doamnă“, cu care nu era obișnuită, dar care o stimulă să se așeze mai relaxat în scaun și să încetinească monologul. Da, vă spun sincer, părerea mea este că s-a greșit. Nu trebuiau reduși anii de pregătire generală. Sunt greutăți, înțeleg, situația economică, bineînțeles. Dar, chiar dacă se reduce școlarizarea, nu trebuiau reduși anii de pregătire generală. Înseamnă, practic, că membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
iarăși Venera. Beau ceaiul, se serveau tartine modeste, un păhărel de țuică, rareori, se sorbea tacticos cafeaua-surogat, din orz sau din tărâțe, Deschideau televizorul, să-l privească pe Bâlbâit urlând despre fericirea poporului-model și amenințând dușmanii poporului-model. Apoi, Tolea relua monologul, pățanii, parabole, proverbe, ar fi explodat până și un hipopotam. Simțea că va ceda, curând, se hotărâse deja să cedeze. Continua, totuși, sfătos, perorația, fără a mai aștepta încuviințare decât din partea tenebrosului Tavi. Lui i se adresa, de fapt, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de fapt, să întreb... da, da, vă ocupați cu limbajul. Claustrarea, limbajul claustrării? Dar suspiciunea? Dar suspiciunea? Ianuli, stânjenit, continuă să tacă. Zâmbește, însă, de data asta, trecându-și cu mare încetineală mâinile prin păr. Speră că doctorul va relua monologul, scutindu-l de răspuns. Ceea ce se și întâmpla, firește. Dar Marga pare tot mai sastisit de rolul pe care și-l asumase. Frazele sale nu mai vin în cascadă, ci ca un fel de bolboroseală intermitentă a întunericului care cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și imaginabile, Manea este unic.“ (KENNETH MURPHY, Houston Chronicle, USA, 12 noiembrie 1995) * „În acest roman original, penetrat de umor negru, Manea etalează darul cel mai prețios al unui romancier: captarea cititorului. Alternând între stilul realist și cel suprarealist, încorporând monologuri și rapoarte codificate ale informatorilor, întrețesând prezent cu trecut în secvențe de vis și coșmar, autorul surprinde continuu. Din Plicul negru cititorul învață mai mult despre duplicitatea perfidă a sistemului totalitar ceaușist decât din zeci de eseuri politice.“ (MARIA GREEN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]