1,884 matches
-
ieșit sămi fac plimbarea de diminiață. Eu o să te duc în casa mea, o să-ți pansez aripioara ruptă și o să vezi că ai găsit în mine un prieten adevărat. Vrabiuța s-a lăsat dusă în casă, a primit ajutor de la Motanul Tom. Dar să nu cumva să credeți că șoimul cel rău o lăsa pe vrabiuță în pace. Mereu dădea târcoale pe la casa motanului să vadă dacă nu cumva acolo se află vrabiuța. Dar de fiecare dată ieșea motanul și era
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
găsit în mine un prieten adevărat. Vrabiuța s-a lăsat dusă în casă, a primit ajutor de la Motanul Tom. Dar să nu cumva să credeți că șoimul cel rău o lăsa pe vrabiuță în pace. Mereu dădea târcoale pe la casa motanului să vadă dacă nu cumva acolo se află vrabiuța. Dar de fiecare dată ieșea motanul și era suficient săși arate ghearele ca șoimul să zboare fără să se uite înapoi. Pe măsură ce timpul trecea aripa vrăbiuței se vindeca și aceasta începu
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
ajutor de la Motanul Tom. Dar să nu cumva să credeți că șoimul cel rău o lăsa pe vrabiuță în pace. Mereu dădea târcoale pe la casa motanului să vadă dacă nu cumva acolo se află vrabiuța. Dar de fiecare dată ieșea motanul și era suficient săși arate ghearele ca șoimul să zboare fără să se uite înapoi. Pe măsură ce timpul trecea aripa vrăbiuței se vindeca și aceasta începu câte puțin să zboare. Când s-a vindecat complet și a observat că nu mai
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
Când s-a vindecat complet și a observat că nu mai este urmărită de șoimul viclean a început să zboare în jurul casei și aerul proaspăt, curat îi dadea puteri de nebănuit. Nu mai putea sta în casă dar nici pe motanul care o ajutase atunci când avea mai mare nevoie nu voia să-l părăsească. Așa că a căutat săși facă cuib la ștreașina casei putând fi astfel aproape și de motan dar și alături de vrăbiuțe. De atunci vrabiuța ciripește pe la fareastră căutând
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
de nebănuit. Nu mai putea sta în casă dar nici pe motanul care o ajutase atunci când avea mai mare nevoie nu voia să-l părăsească. Așa că a căutat săși facă cuib la ștreașina casei putând fi astfel aproape și de motan dar și alături de vrăbiuțe. De atunci vrabiuța ciripește pe la fareastră căutând să mulțumească pentru ajutor. VEVERIȚA ȘCOLĂRIȚA Marta este o veveriță veselă și tare jucăușă. Îi place tare mult să se joace și să aibă prieteni câți mai mulți. Care
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
rând, nu știu cum a reușit Giulia să închidă ușa. Edy sărise în pat, deja se dezbrăcase din mers cu nivelul politic ridicat și a hotărât: - Costumul lui Adam nu îl dau jos în ruptul capului! Întinzându-se la perete ca un motan în așteptarea desertului la conservă. Giulia, uimită, mai mult amuzată de ținuta de oraș a lui Edy, își lăsase niște chiloței, un furou minuscul și îl urmă; venea rândul meu, pletos, slăbănog într-un chilot rupt și culmea, curat, să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
din ce în ce mai puternică Și vei avea glandele hrănite și testiculele tari, Tulpina de Jad va fi rigidă și apetitul îți va fi insațiabil... În cazul în care ce spun eu pare incredibil, Încearcă să-i dai această pilulă celui mai bătrân motan. În trei zile se va împerechea fără pauză, În patru zile va urmări și câinii, și iepurii. Blana lui se va face din albă neagră Și, în cele din urmă, va cădea mort Din cauză că și-a neglijat măruntaiele. Deci amintește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
se va împerechea fără pauză, În patru zile va urmări și câinii, și iepurii. Blana lui se va face din albă neagră Și, în cele din urmă, va cădea mort Din cauză că și-a neglijat măruntaiele. Deci amintește-ți soarta acestui motan Și nu-ți neglija intestinele Din cauza pasiunii tale, Și nu uita nici de vântul tăios de iarnă Și nu ignora nici căldura epuizantă a verii... Oricât de înzorzonată și fantezistă ar părea, această poezie nu uită să-i avertizeze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
legată de cursul vieții. Torsul pare să furnizeze fibra cea mai potrivită pentru povestea vieții. Citind poemul fără a-l rupe În două, lăsînd continuitate acestei harnice și fără de sfîrșit preocupări, ne Încîntă felul În care ea se prelungește molipsind motanul pentru care torsul, schimbînd registrul, devine doar incantație trîndavă. Între caier și poala bunicii, mimînd toropeala motanului, nu se poate să nu resimți desfătarea poveștii toarse cu aceeași inepuizabilă răbdare a bunicii și ascultată cu lipsa de griji și fervoarea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
fără a-l rupe În două, lăsînd continuitate acestei harnice și fără de sfîrșit preocupări, ne Încîntă felul În care ea se prelungește molipsind motanul pentru care torsul, schimbînd registrul, devine doar incantație trîndavă. Între caier și poala bunicii, mimînd toropeala motanului, nu se poate să nu resimți desfătarea poveștii toarse cu aceeași inepuizabilă răbdare a bunicii și ascultată cu lipsa de griji și fervoarea nedisimulată a copilului care ai fost odată. Dacă, respectînd continuitatea de sens, am surprins atmosfera poemului, repunînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
limbile romanice: lat. asinus > asin (păstrat în română doar regional), lat. bos > bou, lat. caballus > cal, lat. canis > câine, lat. capra > capră, lat. porcus > porc, lat. taurus > taur, lat. vacca > vacă, lat. verres > vier. O situație specială are lat. cattus „motan, pisică“, transmis tuturor limbilor romanice, care în română s-a păstrat numai în derivatul cătușă (format cu sufixul autohton -ușă), prezent în aromână și atestat în secolul 18 în dacoromână cu sensul „pisică“; sensurile cunoscute în prezent, „lanțuri cu care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în Oltenia; există și în aromână, în forma aus. Termenul are la bază lat. avus „bunic“, al cărui rezultat normal *au a dispărut din română. Forma care s-a menținut este cea creată prin adăugarea sufixului -uș. cătușă Lat. cattus „motan“ și catta „pisică“ s-au păstrat în toate limbile romanice, fie cu semnificația originară (fr. chat, sp. gato, it. gatto), fie cu diverse accepții tehnice. Termenul vechi latinesc feles, care însemna „pisică sălbatică“, nu s-a transmis limbilor romanice; un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
a depune, a așeza, a face, a forța”, καταρασσω, καταραττω, „a arunca, a alunga, a răsturna”. În slavă: rs. katitĭ, kotitĭ „a răsturna, a demola”, iar katatĭsea, kotitĭsea, „a face pui”, bg. kotea se, „ib.”, în relație cu sl. kot „motan”, kotka „pisică”, sloven. kotiti „a naște, a făta, a depune (icre)”, sl. skot „vite”; lat. catulus „pui de animal, cățel”, catellus „cățeluș”, cattus, catta, „pisică”, germ. Kater, vgerm. katoro „motan, cotoi”; lit. katẽ „pisică”, irl. catt, gal. cath etc. A
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pui”, bg. kotea se, „ib.”, în relație cu sl. kot „motan”, kotka „pisică”, sloven. kotiti „a naște, a făta, a depune (icre)”, sl. skot „vite”; lat. catulus „pui de animal, cățel”, catellus „cățeluș”, cattus, catta, „pisică”, germ. Kater, vgerm. katoro „motan, cotoi”; lit. katẽ „pisică”, irl. catt, gal. cath etc. A se compara sl. koška, germ. Katze, rom. câț!, interjecție pentru alungarea pisicii. Orientarea acțiunii spre o finalitate este prezentă și în spaniolul catar, „a (de)gusta, a încerca, a cerceta
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vindece. Pentru că atât putea ea să facă drept mulțumire pentru stăpânii ei. Și se așeza pe genunchiul bolnav de câte ori o vedea șezând. După ce stăpâna ei s-a făcut bine s-a dus la verișoara ei și i-a adus un motan mare și alb din rasa "American wirehair". L-a ținut trei zile. După această întâlnire, când Pisa era în călduri, ea avea să se aleagă cu pisicuții pe care și-i dorise bunicuța Ileana. Stăpâna o hrănea foarte bine pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
de pisicuți ca să se responsabilizeze și să se joace cu ei pentru că era singură la părinți. După ce i-a luat, Pisa i-a căutat prin casă, i-a strigat. A fost puțin tristă. După o altă perioadă de timp, pe motanul alb l-a dat la o altă fetiță mai mare care avea curte, încă două pisicuțe și un cățel. În prima zi l-a căutat prin casă și pe acesta. Fetița, pisicuța albă, fiind mai delicată nu o va da
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
că vrea să-i comunice ceva, că s-a întâmplat ceva și se duce după pisicuță. Ea direct la fereastră și tot explica într-una către stăpână arătându-i către geam. Când, la fereastra balconului ce să vezi, un ditamai motanul se suise pe vița de vie și se uita la ele în casă. Pisa era încordată, gata să-l ia la bătaie, în același timp se repezea și la Prințesă să o alunge într-o altă cameră sub pat (ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
în același timp. În casă Pisa o căuta și se gândea că fetița ei este speriată, stresată pe undeva. Afară erau numai pericole: cineva să o ia, mașinile să o calce, haita de câini răi și periculoși din jurul blocului, alt motan să se năpustească asupra ei etc. Prințesa nu era de găsit. Spre seară când s-a întors de la servici a căutat-o din nou. Dar degeaba. Când aproape să se întunece stăpâna a ieșit din nou la balcon și a
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Ea prudentă și temătoare găsind această gaură unde să se adăpostească a intrat aici. Dar în subsol sunt alte pericole. Mai trec și șobolani iar ea părea să se fi bătut cu unul din ei. Mai erau și pisici străine, motani periculoși. Dar se pare că nici ea nu a fost mai prejos. A fost o experiență neplăcută, urâtă din care s-a ales cu sperietura evenimentelor dure prin care a trebuit să treacă. Pisa când a văzut-o s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
chilia maicii Varvara. Toate încercările de a-l readuce la viață s-au dovedit tardive și deci zadarnice. Mobilul crimei sau al sinuciderii pare a fi o dragoste nefericită"145. Hazul întâmplării este stârnit nu doar de confuzia ilară între motanul Tănase Păcătosul și tânărul angrosist, dar și de mobilul presupus al crimei, insinuarea neaplicându-se defel în cazul maicii Varvara, o bătrână trecută de șaizeci de ani, chioară și șchioapă, lipsită de "nuri care să dea prilej de aprinderi și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aude șuierând. p Deodată, pătrunde zgomotos în râpă, o turmă de mistreți, printre ei se află și purcei, li se aude guițatul ascuțit... râsul înalță câteva clipe fruntea, dar renunță indiferent. Un fâșâit în apropiere, îi atrage atenția... era un motan sălbatic mare și voinic - dușmanul său de moarte. Pornește, după miros, în urmărirea lui... motanul dispare într-o vizuină de viezure. Râsul renunță și se calmează; își pune capul pe labe, ochii îi ard strălucitor în întuneric, apoi, coboară povârnișul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
află și purcei, li se aude guițatul ascuțit... râsul înalță câteva clipe fruntea, dar renunță indiferent. Un fâșâit în apropiere, îi atrage atenția... era un motan sălbatic mare și voinic - dușmanul său de moarte. Pornește, după miros, în urmărirea lui... motanul dispare într-o vizuină de viezure. Râsul renunță și se calmează; își pune capul pe labe, ochii îi ard strălucitor în întuneric, apoi, coboară povârnișul rîpos. Noaptea tainică înainta... lupii încetară să mai urle. Căpriorii treceau la adăpat, prin apropierea
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
urle. Căpriorii treceau la adăpat, prin apropierea lui Anton. Chemarea înăbușită a unei cucuvele, din vârful unui gorun, vestea revărsarea zorilor. Deodată râsul prinde un zgomot dinspre vizuina viezurelui.. Ca o umbră se prelinge cu trupul lipit de pământ, dar motanul îl simte, cât nu-i prea târziu, și ca fulgerul se cațără într-un fag rămuros. Când râsul sare după el, motanul trece în coroana vecină a unui gorun. Hăituiala continuă, când pe pământ, când prin coroana copacului. Din nou
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
râsul prinde un zgomot dinspre vizuina viezurelui.. Ca o umbră se prelinge cu trupul lipit de pământ, dar motanul îl simte, cât nu-i prea târziu, și ca fulgerul se cațără într-un fag rămuros. Când râsul sare după el, motanul trece în coroana vecină a unui gorun. Hăituiala continuă, când pe pământ, când prin coroana copacului. Din nou, motanul, mult mai sprinten, se avântă pe un copac învecinat.. dar, creanga se rupe și se prăbușește cu zgomot adânc. În acelaș
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îl simte, cât nu-i prea târziu, și ca fulgerul se cațără într-un fag rămuros. Când râsul sare după el, motanul trece în coroana vecină a unui gorun. Hăituiala continuă, când pe pământ, când prin coroana copacului. Din nou, motanul, mult mai sprinten, se avântă pe un copac învecinat.. dar, creanga se rupe și se prăbușește cu zgomot adânc. În acelaș timp, râsul a aterizat lângă el și trece la atac. Motanul, un exemplar foarte voinic, își primește adversarul cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]