1,969 matches
-
pot fi supuse eșecului, criticilor, situațiilor jenante. 4. Asumarea riscului. 5. Energie superioară. Oamenii creativi devin acaparați de ideile lor, au un înalt nivel de energie care le permite să-și finalizeze ideile. 6. Setea de senzații. Este o trăsătură motivațională care îi caracterizează pe indivizii creativi. 7. Spirit de aventură 8. Curiozitatea superioară este o trăsătură creativă care produce interese largi, hobby-uri neobișnuite și o natură experimentatoare. 9. Umorul 10. Atras de complexitate, noutate, mister și de neobișnuit. Trăsături
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ca efect asupra personalității participanților creșterea la nivel dominant a motivației pentru realizarea de sine (Mariana Caluschi, 2001„Grupul creativ de formare. Experiențe. Programe. Proiecte”). În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale, calitățile și strategiile gândirii reprezintă instrumentul creativității, operații generative, factorii motivaționali și atitudinile constitue factori dinamizatori (vectori creativi). La baza activității creative stă un joc complicat al forțelor motivațiobnale care poate genera creativitatea, prin implicarea personală în muncă - iubirea - este hotărâtoare pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate în orice
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
specialitate versus insuficienta informație;nerecunoașterea tehnologiei creației c) Vizând caracteristici ale gândirii - fixitatea funcțională; - imposibilitatea abordării secvențial divergente a rezolvării problemelor tehnice;autoimpunerea ideație-evaluare; - autoimpunerea unor restricții iluzorii neprevăzute în condițiile problemei; - conformismul intelectual;neglijarea imaginației B. De personalitate a) Motivaționale - supramotivarea versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
sportivului și determinarea socială a acestuia (a valorii). Influențați de aceste cercetări, Charnofsky (1966), Lenk (1970), Kohl (1971), au elaborat lucrări în care prezintă studiul structurii ierarhice a relațiilor valorice în echipele sportive. Martens (1970) a studiat sistemele de referință motivațională la 144 echipe de baschet. Legătura dintre coeziune și randament în echipele sportive este cercetată de Fiedler (1953), Mc.Grath (1962), Veit (1968). Valentinova și Medreder (1973) au stimulat situații de conflict în triade sportive și au constatat că grupele
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
determina nivelul optim de motivație a sportului respectiv. Nu există un nivel unic de motivație pentru toate sporturile, ci există un nivel optim de motivație pentru fiecare individ și pentru fiecare sarcină. În 1970, Martens a studiat sistemele de referință motivaționale în jocurile sportive. Motivația participării la joc după el s-ar împărți în două categorii: - motivația de sarcină; - motivația de participare. Echipele la care s-a constatat un nivel înalt al motivației de sarcină au câștigat mai multe jocuri (sportivii
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
competiții pe banii lor, să se pregătească conștiincios, să renunțe la timpul lor de joacă, pentru handbal. Foarte mulți autori au tratat subiectul pregătirii unei echipe reprezentative, dar mai mult sub aspectul pregătirii propriu-zise, fără a lua în calcul factorul motivațional și oricum, metodele de motivare folosite cu ani în urmă, acum nu mai sunt de actualitate în această societate a noastră, în continuă schimbare. I.1. Locul handbalului în programa școlară Jocul de handbal este jocul sportiv de cea mai
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Modul în care sportivul se raportează la el însuși este direct legat de percepția pe care acesta o are asupra cauzelor și efectelor propriilor acțiuni. Tipul de atribuiri pe care sportivii le fac în mod obișnuit ne dezvăluie structura lor motivațională. Mai mult, ajutorul pe care îl putem oferi acestora pentru a-și modifica percepțiile ar putea avea un efect semnificativ asupra motivației de reușită. Ca urmare, motivația și teoria atribuirii sunt strâns relaționate. De exemplu, tinerii sportivi tind să atribuie
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
Indivizii cu o astfel de orientare se simt mulțumiți când devin conștienți de progresul realizat, pe care îl atribuie efortului și muncii personale. Învățarea și perfecționarea unei sarcini dificile le asigură satisfacția. Indivizii orientați spre sarcină tind să inițieze comportamente motivaționale adaptative. Asta înseamnă că ei aleg să participe la situații provocatoare care le permit să își demonstreze capacitatea de efort susținut și persistență în sarcină. Orientarea spre sine reflectă credința că succesul depinde de performanța persoanei, comparativ cu performanțele celorlalți
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
ca o dovadă a unor abilități deosebite. Astfel, pentru un sportiv orientat spre sine, succesul înseamnă depășirea unui adversar datorită abilităților superioare și nu efortului susținut sau autoperfecționării. Indivizii care au o percepție superioară asupra abilităților lor, pot dezvolta comportamente motivaționale adaptative (exemplu: angajarea în sarcini provocatoare). Totuși, indivizii orientați spre sine, însă cu o percepție nesatisfăcătoare asupra propriilor abilități, pot dezvolta comportamente motivaționale dezadaptative. Pentru că motivația lor este aceea de a învinge, dar nu cred că pot realiza ceea ce și-
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
nu efortului susținut sau autoperfecționării. Indivizii care au o percepție superioară asupra abilităților lor, pot dezvolta comportamente motivaționale adaptative (exemplu: angajarea în sarcini provocatoare). Totuși, indivizii orientați spre sine, însă cu o percepție nesatisfăcătoare asupra propriilor abilități, pot dezvolta comportamente motivaționale dezadaptative. Pentru că motivația lor este aceea de a învinge, dar nu cred că pot realiza ceea ce și-au propus, ei nu vor mai dori să participe la activități provocatoare. Dezavantajul evident al orientării spre sine este că descurajează implicarea individului
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
pentru că indivizii cu orientare crescută atât spre sine, cât și spre sarcină manifestă nivele superioare de motivație și competență autopercepută. Cea mai nefericită situație în termeni de motivație și competență este nivelul scăzut al ambelor orientări. I.8.3. Climatul motivațional La fel cum indivizii pot fi centrați pe sarcină sau pe sine, climatul educațional poate fi orientat spre sarcină sau spre sine. Un mediu orientat spre sine, bazat pe comparații sociale, poate fi dăunător pentru tinerii mai puțini dotați pentru
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
și pasiunea pentru profesiune - Dorința de a-și face o profesiune dublată de convingerea reușitei ca antrenor și a posibilității de a face o carieră în acest domeniu - Convingerea că are talent sau aptitudini deosebite pentru profesiune Toate aceste elemente motivaționale se găsesc în diferite proporții la fiecare antrenor și un lucru important este ca ele să se păstreze și să se dezvolte pentru a mări eficiența muncii acestuia. I.9.4 Calitățile unui bun antrenor Profilul unui bun antrenor nu
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
lucrul la alt nivel. Astfel primeau anumite indicații de la fetele mai mari, fapt care conducea la un progres mai rapid al lor. Constatarea acestui progres al lor de către mine și evidențierea lui în fața echipei a fost tot timpul un factor motivațional deosebit. De asemenea am insistat tot timpul ca fiecare reușită deosebită să fie apreciată și de colege, astfel reușeam să cresc încrederea în forțele proprii ale micilor handbaliste. III.4.3. Vizionări ale unor meciuri de handbal la televizor Împreună cu
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
păreau deosebite și eficiente, procedee pe care, cu ajutorul meu, le exersau și ele la antrenament. De cele mai multe ori au învățat procedee care în mod normal mi-ar fi luat foarte mult timp să le învăț eu în mod direct. Factorul motivațional important apărea atunci când le evidențiam, când foloseau cu succes în timpul meciurilor aceste procedee noi învățate. III.4.4 Întâlniri cu antrenori de la licee sportive Aceste întâlniri s-au desfășurat fie la antrenamente la școală, când aceștia veneau la selecție, fie
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
multe ori nu însemna mai nimic pentru ele, pentru că diploma și cupa rămâneau la școală, așezarea lor într-un spațiu amenajat, unde să le vadă toată lumea și implicit să le aprecieze pe ele pentru efortul depus, a fost un factor motivațional important. Afișarea lor, împreună cu multe poze din competiții, crea în jurul acestui sport o emulație destul de bună, favorabilă creșterii performanțelor sportive. De asemenea au contat foarte mult și aprecierile conducerii școlii cu diferite ocazii și premierea lor prin diplome de excelență
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
creșterii performanțelor sportive. De asemenea au contat foarte mult și aprecierile conducerii școlii cu diferite ocazii și premierea lor prin diplome de excelență acordate handbalistelor cu ocazia Zilelor școlii sau cu alte ocazii a fost un fapt cu puternic caracter motivațional. Și întâlnirile cu oficialitățile locale și felicitarea lor în mod public, chiar și premierea lor cu diplome de excelență, au însemnat pentru componentele echipei de handbal un veritabil succes menit să țină trează în ele plăcerea de a juca handbal
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
și bani, de aici și importanța condițiilor materiale. Referitor la „rolul conducerii școlii”, am avut întotdeauna susținerea acesteia, chiar și material, în limita posibilităților, știut fiind faptul că nu dispunem de fonduri nici măcar pentru strictul necesar. În rest, la nivel motivațional, conducerea școlii a fost aproape de echipă, acordând diplome de excelență elevelor pentru modul în care au reprezentat școala în competiții, fiind uneori adevărați suporteri, alături de alți mulți colegi din școală. Referitor la „fonduri”, majoritatea deplasărilor s-au efectuat prin sponsorizarea
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
gradul de adaptare la nevoile reale, aspirațiile și personalitatea copiilor. în principiu, strategiile de leadership trebuie să țină cont de teoriile și cercetările de ultimă oră sunt cele în care sunt analizate motivele psihologice de bază, cum ar fi: - sistemele motivaționale care răspund acestor nevoi fundamentale; 149 - nevoia de stimă de sine, de securitate, de coerență și realizare; - procesul și consecințele exercitării scopurilor - corelația dintre motivație și satisfacția muncii. Aceste aspecte sunt esențiale pentru înțelegerea nevoilor, stimulilor, scopurilor, motivelor și procesele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana Prepeliță () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93088]
-
a transmite copilului un "bagaj" de cunoștințe necesar ca acesta să înțeleagă, să realizeze nu numai să privească o lucrare. Astfel, prin abilitățile practice din ciclul primar se urmărește dinamizarea vieții psihice a copilului, a proceselor intelectuale, afectiv- voliționale și motivaționale. Prin ea, copilul simte frumosul, caută "impresii care-i îmbogățesc mintea, îi încălzesc inima și îl fac să simtă o bucurie de ordin superior."<footnote Dorttrens, Robert,1970, A instrui și a educa, Editura Didactică și Pedagogică, București, p.290
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
important în domeniul educației fizice și sportului, în scopul eficientizării procesului instructiv specific acestui domeniu de activitate, care este, la rândul lui, foarte diversificat (L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, 2006, pag. 42). Procesul învățării angajează dimensiuni cognitive, dar și dimensiunile afective, motivaționale și volitive ale personalității umane, care susțin “modificarea sau transformarea intențională a comportamentului uman, condiționată de experiența trăită“ (Cerghit, I., 1988, pag.111). Epuran, M., consideră că este “un fenomen psiho comportamental, de ameliorare a adaptării individului la situațiile vieții
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
suficient. Prima integrare a stimulilor interoceptivi și exteroceptivi sau o atitudine anticreativă Circuitul complex hipotalamo-limbico-cortical va asigura, în primul rând, integrarea tuturor aferențelor externe (sosind pe calea reticulară, nespecifică, și pe căile specifice talamo-corticale) și interne (hormonale) într-o forță motivațională sexuală. Manifestarea motivației sexuale este realizată numai de către stimuli specifici fini mediului extern, prezenți sau imaginați (în primul rând, de prezența partenerului). Răspunsul organismului la acești stimuli depinde de experiența anterioară, de ereditate și de factori chimici (hormoni sexuali). Factorii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
de către stimuli specifici fini mediului extern, prezenți sau imaginați (în primul rând, de prezența partenerului). Răspunsul organismului la acești stimuli depinde de experiența anterioară, de ereditate și de factori chimici (hormoni sexuali). Factorii chimici nu pot declanșa singuri o stare motivațională, dar o pot facilita sau inhiba. I. Orice stimul din mediul extern ce poate evoca o senzație distinctă este potențial capabil să stimuleze motivația sexuală, fie pe calea mecanismelor nervoase înnăscute, fie prin folosirea unei noi căi. Legăturile înnăscute nu
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Or, organizațiile nu sunt simple colecții de indivizi, ci, așa cum preciza un autor citat în alt capitol, un „grup de grupuri”. Iată de ce, diverși autori au încercat să evidențieze rolul grupului în planul organizării structurale, rolul unor factori de natură motivațională care îi animă pe membrii grupului. Din acest punct de vedere, extrem de semnificativă este structura organizatorică propusă de Rensis Likert (1961), care ar putea fi denumită structură suprapusă sau, mai exact, structură bazată pe grupuri parțial suprapuse și integrate între
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stima pe care și-o poartă, de recunoașterea lor reciprocă, dar și de către ceilalți, în fine, de ascendența unuia sau altuia în structurile grupului, fără ca acest fapt să ducă la conflicte. Dimpotrivă, un asemenea fenomen este tonifiant și are valențe motivaționale de ordin compensator. Probabil că aceste prime două tipuri de relații dintre liderii formali și informali generează situațiile de conviețuire, de tolerare reciprocă a structurilor, și chiar de facilitare a funcționării lor. Cea de a treia relație, necoincidența conflictuală dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
În caz contrar, neluarea în considerare a acestei dinamici creează dificultăți și disfuncții. A doua: sarcina principală a liderului constă în a‑și ajuta subordonații să‑și crească nivelul de dezvoltare/maturizare (gradul de competență profesională și cel de implicare motivațională), pentru ca el însuși să se poată centra mai degrabă pe aspectele strategice ale activității sale sau pe relațiile cu exteriorul, decât pe cele de rutină, mari consumatoare de energie, efort și timp. Și în plan metodologic, Hersey și Blanchard îi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]