3,345 matches
-
Mihai Viteazul și nobilimea maghiară, aliată cu oastea imperială condusă de Gheorghe Basta, încheiată cu înfrângerea domnul muntean; înfrângerea lui Mihai a avut consecințe negative pentru Țările Române: polonii au intrat în Moldova și l-au pus domn pe Ieremia Movilă; ulterior l-au pus domn pe Simion Movilă în Țara Românească (după înfrângerea lui Mihai în bătălia de la Bucov octombrie 1600 și Curtea de Argeș noiembrie 1600). -pierzând și tronul Țării Românești, Mihai Viteazul a luat drumul pribegiei în speranța obținerii sprijinului
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
imperială condusă de Gheorghe Basta, încheiată cu înfrângerea domnul muntean; înfrângerea lui Mihai a avut consecințe negative pentru Țările Române: polonii au intrat în Moldova și l-au pus domn pe Ieremia Movilă; ulterior l-au pus domn pe Simion Movilă în Țara Românească (după înfrângerea lui Mihai în bătălia de la Bucov octombrie 1600 și Curtea de Argeș noiembrie 1600). -pierzând și tronul Țării Românești, Mihai Viteazul a luat drumul pribegiei în speranța obținerii sprijinului împăratului habsburgic Rudolf al IIlea; o împăratul i-
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
armata lui Mihai și cele ale principelui transilvănean Sigismund Bathory (revenit pe tronul Transilvaniei pentru a treia oară), câștigată de armata lui Mihai Viteazul. -Deși veștile din Țara Românească erau bune (boierii reușiseră să-l înlăture de la tron pe Simion Movilă), Mihai a fost asasinat pe Câmpia Turzii (9/19 august 1601), din ordinul generalului Basta. o unul dintre căpitanii lui a reușit să-i ia capul și l-a înmormântat la Mănăstirea Dealu (lângă Târgoviște). pe lespedea de piatră stau înscrise
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
un pîrîu afluent al Arie șului și un sat în județul Constanța; Adîncata desemnează o culme, mai multe păduri (în diverse județe), mai multe sate (în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la bază antroponimul romînesc Bratu), din apelativul sau antroponimul rom. frate, Frate, frecvent adaptat fonetic în maghiară sau în slavă (Frata, Frați, Fratele, Frățești, Frățeni, Fratoș tița etc.), din apelativul sau antroponimul romînesc călugăr, Călugăru (Călugări, Călugăreni, Călugărești, Călugăreasa, Călugăreasca, Movila Călugărească, Călugărei, Valea Călugărească etc.); din germ. Propst, „superiorul unei mănăstiri, adjunctul abatelui“ < lat. ecleziastic praepositus (Proștea Mică, Proștea Mare); din magh. remete, „pustnic, sihastru, călugăr“ (Remetea, Remeți, Rimetea, Rîmeți). Amaradia Este numele unui rîu lung de 106 kilometri, cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Berzovia, continuată prin intermedieri diverse de Bîrzava, și, ca etimon al restului grupului, sl. brŭzŭ, „repede“. Beclean Este numele unui oraș din județul Bistrița Năsăud, al unui sat din județul Brașov, al unui deal din Cîmpia Fizeșului și al unei movile din Cîmpia Bărăganul Mostiștei. De la acest nume s au format Beclenuț (cătun în județul Cluj) și Pădurea Becleanului (în Dealurile Năsăudului). Există și variante maghiare (Bethlemoysi, Betlenfalva, Pethlend, Bethlenháza, Bethlend, Pethlen) sau săsești (Bethausen). Baza tuturor acestor toponime este, în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al unui vîrf din Munții Căpățînii, regăsindu-se de asemenea în toponimele compuse polarizate Poarta Bihorului (peșteră) și Tarnița Bihorului (pas). Pot fi asociate etimologic, probabil, Biharia (două sate din județele Alba, respectiv Bihor), un vîrf în Munții Bihorului, o movilă în Cîmpia Înaltă a Crișurilor, o culme între Arieșul Mare și Arieșul Mic, (parte a Munților Bihorului) și Pădurea Bihariei. Dacă ținem seama de faptul că a existat încă din secolul al X lea o cetate care purta acest nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
multe părți ale țării sărbătoarea Botezului Domnului, Boboteaza, se mai numește și Iordan (așa cum s-a obișnuit și în alte țări, îndeosebi după Cruciade). Bran Este numele unei culmi în Munții Retezatului, al unui vîrf în Munții Lotrului, al unei movile în Bărăgan și a două sate din județele Brașov (într-unul dintre acestea se află celebrul castel) și Iași. Toponimele acestea au la bază un apelativ slav omonim care înseamnă „poartă, trecătoare“ și care, printr-o relație metonimică, s-a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dunării și celălalt afluent de stînga al Oltețului; două pîraie, unul afluent de dreapta al Crasnei și altul afluent de stînga al Mureșului; o „văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Oaia); al unui vîrf (în Munții Măcinului) și al unei movile (în Cîmpia Bîrzavei); a cinci sate (în județele Gorj, Mehedinți, Timiș, Tulcea și Vîlcea). Polarizări pot fi considerate: Cheile Cernei, Ciucevele Cernei, Culmea Cernei, Dealu Cernei (în Piemontul Oltețului), Gura Cernei, Muchiile Cernei, Munții Cernei, Cernița (pîrîu, afluent de stînga
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hardui) -z (Bîrzui). Evident că astfel de tendințe au numai un rol orientativ, în faza de ipoteză, al demersului etimologic, cînd se aleg direcțiile de căutare cu potențial științific maxim. Cozia Este numele unui vîrf în Munții Cernei, al unei movile în Lunca Oltului, al unui pas (care separă Munții Căpățînii de Munții Coziei), al unui parc național și a cîteva sate (în județele Caraș Severin, Hunedoara, Iași, Mehedinți). Forme polarizate sunt: Defileul Coziei, Gruiul Coziei, Munții Coziei, Cozieni, Mănăstirea Cozia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lungimea de 20 de kilometri, afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format, prin polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
opt ridicături de teren de pînă la patru sute de metri (în cîmpiile Aradului, Jijiei Inferioare, Bărăganul Mostiștei, Nucarilor, Vlăsiei, în Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Balta Ialo miței, Culoarul Oltului și Piemontul Oltețului). Corelate etimologic, prin polarizare, cu această denumire sunt toponimele Grădiștea, Grădiștea Ceacu (movile din Lunca Dunării), Grădiștea de Munte (sat în județul Hunedoara), Grădiștea Muncelului-Cioclovina (parc natural din Munții Șureanului), Grădiștea Roseți (movilă din Balta Ialomiței), Grădiștea Scurtă (loc înalt de cinci metri în Balta Brăilei), Grădișteanca (sat din județul Teleorman), Culmea Grădiștea (din Munții Șureanului), Crucea Grădiștii, Piatra Grădiștii (în teritoriul Orăștioarei, județul Hunedoara). În multe dintre aceste locuri sau în apropierea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este că apelativul romînesc grădiște a dobîndit în timp și un sens creat prin metonimie, de „movilă naturală rămasă în urma eroziunii, în lunca unui rîu sau în mijlocul unei bălți“, presupus, de altfel, și la baza multora dintre omonimele prezentate mai sus. Așa cum am anticipat, este posibil ca măcar o parte dintre omonimele Grădiștea, cele mai vechi, să
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dintre rîurile importante ale Romîniei, care izvorăște din Masivul Hășmașul Mare, are o lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Rîul dă numele județului Mureș cu reședința la Tîrgu-Mureș (magh. Marosvásárhely). Prin polarizare s-au format toponimele: Mureșana (movilă în Cîmpia Someșului), Mureșeni (magh. Megyesfalva, localitate componentă a municipiului Tîrgu Mureș), Mureșenii Bîrgăului (sat în județul Bistrița Năsăud), Mureșenii de Cîmpie (sat în județul Cluj), Defileul Mureșului (rezervație naturală mixtă), Mureșul Mort (braț canalizat al Mureșului), Cîmpia Mureșului, Dealurile
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să-l apropie de Varîngul din Transilvania de nord, neglijînd legile fonetice ale limbii romîne. Toponimul apare și cu formele Părîngul, Paringul, accentul fluctuînd (cînd pe prima, cînd pe a doua silabă). Într-un dicționar mai vechi apare și o movilă din Mehedinți numită Părînga. A fost propus ca etimon și apelativul vechi grecesc pharang, „stîncă sau munte prăpăstios; văgăună în munte sau în stîncă“, dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt vîrf din Munții Lotrului), Tîmpele (culme din Munții Lotrului), Tîmpu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
-ă (< sl. tǔpu, „prost, tîmpit, tont“) propus de unii ca etimon (probabil prin mijlocirea unei porecle) nu are logică denominativă topică într-un areal atît de larg și cu referire mai ales la vîrfuri de munte, de deal și de movile din cîmpie, fiind numai o coincidență de formă (deși S. Pușcariu crede că ar putea sta la baza unora dintre toponimele omonime). Existența în dialectul aromîn a unui apelativ tămpă, „vîrf, pisc“ oferă o bază mult mai plauzibilă geografic în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de romîni și atașat la teme (apelative) romînești, formația fiind de cele mai multe ori transparentă și pentru vorbitorul nespecializat: Ariște (< arie + iște), Arsiștea, Cărbuniști, Căprăriște, Cărpiniște, Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poarta Raiului, Tărîmul Celălalt, Tărîmul de Nicăieri, Țara lui Moș Crăciun, Țara lui Mură-n-Gură. Tecuci Este numele unui municipiu din județul Galați, al unui rîu, afluent de stînga al rîului Vedea, al unui sat din județul Teleorman și al unei movile din Cîmpia Găvanu-Burdea. Prin polarizare, au fost formate toponimele Tecucelu Sec (sat din județul Galați) și Cîmpia Tecuciului. Pîrîul Tecucelul pe care-l consemnează Iorgu Iordan și îl presupune compusul Tecucelul Sec, nu mai e înregistrat în Dicționarul geografic din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stînga al pîrîului Ciclova), Dealul Vraniului (din Cîmpia Banatului). Ținînd seama că pe teritoriul romînesc există numeroase toponime formate de la sau cu apelativul corb (Corbeasca, Corbanca, Corbeanca, Corbeni, Corbești, Corbi, Corbu, Corbu Nou, Corbu Vechi, Corbulețu, Dealu Corbului, Malu Corbului, Movila Corbului, Ostrovu Corbului, Pădurea Corbului, Piatra Corbului, Piscul Corbului, Plaiu Corbului, Poiana Corbului, Rîpa Corbului, Valea Corbului, Vîrfu Corbului etc.), unii cercetători au avansat ipoteza existenței, în prealabil, a unui nume romînesc comun sau propriu (de persoană), dezvoltat din tema
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stat la mijlocul secolului al XIV-lea pe un loc pustiu, fără legătură cu cuceririle romane în antichitate. Este adevărat, spune Ureche, că la est de Carpați „oștile romane au locuit și au iernat de multe ori cum însăși semnele arată: movile mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri“, dar ele au fost retrase de „hatmanul râmlenesc“ din cauza barbarilor care le atacau mereu, astfel că țara „s-a pustiit“. În felul acesta popularea și întemeierea Moldovei, întinderea ei
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ales cele care suplinesc lucrul la persoana a treia, aglutinate la tema substantivului. Limba maghiară este transparentă în această privință întrucât formează pluralul substantivului cu -k, comparabil cu pronumele ök „ei, ele”: alma „măr” - almák „mere”, asztal „masă” - asztalok, halom „movilă” - halmok, határ „hotar” - határok, láb „picor” - lábak, szó „cuvânt” - szavak sau szók45. Unele gramatici îl dau și pe -i ca formant al pluralului. Morfemul -i este la origine tot un pronume demonstrativ pentru persoana a treia plural, însă ca membru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
erau alte necazuri, grele de tot, de care habar n-aveau nici cei de azi, în schimb mulțumirile și viața lor sănătoasă, nefrământată de atâtea griji mărunte în privința traiului, ne lipsește nouă cu desăvârșire. Apăi, măi Fanachi, daca cobori pe la Movila Roșie la vale, peste pârâul Jigăliei, apoi străbați Valea Elanului, vestită în vechime prin așezările-i răzășești... apoi, peste dealuri pînă pe dealul Belciugului de unde se vede în chip minunat Șesul Prutului... e o priveliște măreață, măi Fanachi, dar de
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
bătrânul Toma și fecioru-su Anton, se minunară de cele ce făcea Anuca în gospodărie, și cum deretica cu chibzuială toate... și de unde le-a învățat?! „Doamne, ai făcut o minune... Doamne!“, și bătrânul își făcu cruce, mulțumindu-i lui Dumnezeu. Movila Roșie - Măi Toma... mă simt un împătimit de vânătoare până în măduvă! zise moșierul Șipoteanu, cu un tremur în glas. Iarnă, vară, toamnă... oricând și oriunde, la șes după iepuri și dropii, la deal după lupi și vulpi... Să nu uităm
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]