1,907 matches
-
Eu-rile lui Michèle de Burne sunt ritmate de factori existențiali de diferită natură: "Nous sommes intuitives et illuminables, mais changeantes, impressionnables, modifiables par ce qui nous entoure. Și vous saviez combien je traverse d'états d'esprit qui font de moi des femmes și différentes, selon le temps, mă santé, ce que j'ai lu, ce qu'on m'a dit. Îl y a vraiment des jours où j'ai l'âme d'une excellente mère de famille, sans enfants, et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dames, p.381-382]. Exprimarea Parizienei nu este plata și impersonala, ea introduce componentă (șocantă în cazul femeii) contrazicerii: "Elle se révolta contre cette indignation: "Quoi! tu veux que je prenne des gants pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je ne te le dise pas?"" [Maupassant, Bel-Ami, p.295]. Manieră conversației și limbajul Parizienei se pot califica drept îndrăznețe: "Mme de Marelle avec une audace naturelle qui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
air de leș atténuer, leș choses hardies de șa bouche" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. Pariziana este personajul care știe să insiste și să obțină, de regulă, ceea ce dorește: "Encore cette histoire!... Jamais entends-tu! Fais-le pour moi, reprit-elle ardement. C'est moi qui te le demande, c'est à moi que tu feras plaisir" [Zola, L'Œuvre, p.226]. "Madame Josserand, toute blanche, s'étranglait, devant la révolte inconcevable de son mari" [Zola, Pot Bouille, p.38]. Limbajul Parizienei reflectă spiritul sau
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
întrevadă, prin performarea individuală, în mimica. Expresivitatea facială, folosită într-o sintaxa corporală, este întotdeauna bine alcătuită: "Oh! ce petit sourire, comme îl me troubla." [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Quand je la revis, elle eut pour moi un petit sourire en coulisse" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. "Son regard passait sur vous comme une caresse lente, savoureuse et sans fin" [Maupassant, Miști (souvenirs d'un garçon), în La parure, p.432]. Fiica contelui Ladricourt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Plon, Paris, 2002, p.25-44 * * *, L'écriture du féminin chez Zola et dans la fiction naturaliste. Writing the Feminine în Zola and Naturalistic Fiction, Editions scientifiques européennes, Bern, 2003 * * *, La géocritique mode d'emploi, Presses universitaires de Limoges, 2000 * * *, Le moi et șes espaces. Quelques repères identitaires dans la littérature française contemporaine, P.U. Caen, 1997 * * *, Le XIXe siècle. ț.4, Plon, Paris, 1991, p.249-276 * * *, Leș langages de la ville, 23e Colloque d'Albi "Langages et signification", Université Toulouse, 2003 * * *, Masculin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on sentait, à la voir aller, le poids et l'épaisseur de șes cuisses. Îl fut stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Vers une heure, Saccard dispărut. Îl avait goûté le succès de șa femme en homme dont le coup de théâtre réussit" [idem]. "Îl avait une idée: "Și tu en parlais au député Rousselin, îl pourrait me donner un excellent conseil. Moi, tu comprends que je n'ose guère aborder cette question directement avec lui. C'est assez délicat, assez difficile; venant de țoi, la chose devient toute naturelle"" [Maupassant, Décoré, în La parure, p.397]. 212 "Șes interminables courses au fond
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mă conduite. Je m'engagerais, bien entendu, à ne jamais compromettre le nom de l'homme que j'aurais épousé, à ne jamais le rendre odieux ou ridicule. Mais îl faudrait aussi que cet homme s'engageât à voir en moi une égale, une alliée et non pas une inférieure ni une épouse obéissante et soumise. Mes idées, je le sais, ne șont pas celles de tout le monde, mais je n'en changerai point" [Maupassant, Bel-Ami, p.156]. 332 Dna
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că această idee i se pare inadmisibilă chiar lui Nana: "Mais, mon pauvre chien, tu es malade!" [ibidem, p.411]. Ridicolul situației se accentuează prin cererea în căsătorie pe care o face lui Nana și fratele mai mic: "C'est moi que tu vas épouser..." [ibidem, p.416]. Acest paralelism și aceasta indiferență duce la catastrofă familiei, dezonorându-l pe unul dintre frați, aducându-l la sinucidere pe celalalt: "L'un déshonoré, l'autre assassiné" și distrugând-o pe mama lor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
apariția EA. Flacără fragedă, șerpuind amețitor la bară. Ce bară, dom'le? AXIS MUNDI ! Stâlpul înțelepciunii și fericirii, calea spre Nirvana. Ursita venise. În transă, Muc a invitat-o la dans. A crezut, o clipă, că emoția copleșitoare i-a muiat genunchii atunci când și-a cuprins adorata în brațe și a simțit cum creștetu-i bombat se așează cuminte la baza sânilor ei feciorelnici; dar nu, youuupiee!... Alta era explicația. Da, o găsise în sfârșit pe Cosânzeana fantasmelor sale, pe cea care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se aud bubuituri În ușa compartimentului „unde nu intră decât o persoană...” (I.L. Caragiale) „Liturgic astrul mă-ntâlnește-n voi, dezbracă patria de Întuneric...” (L. Blaga); - pleonasm: folosirea mai multor cuvinte sau construcții decât ar fi necesar pentru exprimarea ideii: „Moaie pana În culoarea unor vremi de mult trecute / Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte...” (M. Eminescu) - superlativ stilistic: exprimarea superlativului prin cuvinte inedite, care țin loc construcției gramaticale. „Copilul, numai ochi” (I.L. Caragiale) „Mă rog, foc de ager era, ce
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
prezintă metodologia de utilizare a busolei, câteva aspecte extrem de generale despre astronomia chineză și prezentarea celei mai vechi scrieri despre feng shui Qing Nang Jing497. Pe scurt despre Finlanda Horațiu Damian publică în paginile revistei "Tribuna" Teatru/ Man. In. Fest, moi non plus. Scurtă trecere în revistă a unui festival în tranziție. La Festivalul Internațional de Teatru "Man. In. Fest" s-a jucat și piesa finlandeză Entertainment Island de la Oblivia, despre care spune că "pe unii (...) i-a impresionat, pe alții
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 23, 2006, p. 50. Crețulescu, Andrei, Happy together: Transilvania, Transilvania, în "Observator cultural", nr. 227, iunie 2004, p. 16. Dahl, Rita, Poems, în "Destine literare", an IV, nr. 18-19, martie-aprilie 2011, p. 50. Damian, Horațiu, Teatru/Man. In.Fest, moi non plus. Scurtă trecere în revistă a unui festival în tranziție, în "Tribuna", serie nouă, an VII, nr. 150, 1-15 decembrie 2008, p. 31. Dăscălescu, Mădălina, Roxana Ilie, Roxana Neacșu, Laura Nisipașu și Ioana Zăbavă, Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
să înțelegem cum spațiul și timpul interacționează pentru a produce cele mai bune rezultate pentru oameni, în "Tribuna", serie nouă, an V, nr. 87, 16-30 aprilie 2006, p. 24. 497 Ibidem, pp. 24-25. 498 Horațiu Damian, Teatru/Man. In. Fest, moi non plus. Scurtă trecere în revistă a unui festival în tranziție, în "Tribuna", serie nouă, an VII, nr. 150, 1-15 decembrie 2008, p. 31. 499 Licu Stavri, Luna de duminici a domnului Updike, în "Tribuna", serie nouă, an VIII, nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de lei. Trei ore de învățământ politic Un fragment în premieră din romanul Provizorat de Gabriela Adameșteanu, aflat în lucru. Gabriela Adameșteanu Încă se mai joacă de-a adolescența. Trupurile au început să li se deformeze, carnea să li se moaie, calciul migrează din oase, din dinți, dar ei încă se mai joacă de-a tinerii nepăsători. Doar faptul că au rămas, de câțiva ani, în aceeași instituție, dintre multele posibilități sperate, înseamnă începutul eșecului. De fapt, spaima asta îl mișcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
spirit critic nu par să deranjeze; preluarea și interpretarea după ureche duc la o devălmășie „post-modernă” cel puțin derutantă. Comunicarea „culturală” pe internet devine un exercițiu „la comun”, un „bun” în care participantul poate, când și cum vrea, să-și moaie tocul (mai precis, tastele!), sau doar să-și „bage picioarele”... La adăpostul anonimatului apar comentarii ale unor Adi, Gigi, Ovi, Sebi etc. („O semnăm, dar o dăm anonimă!” - Caragiale), ce exprimă, mai mult decât informare corectă și judecare la rece
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spirit critic nu par să deranjeze; preluarea și interpretarea după ureche duc la o devălmășie „post-modernă” cel puțin derutantă. Comunicarea „culturală” pe internet devine un exercițiu „la comun”, un „bun” în care participantul poate, când și cum vrea, să-și moaie tocul (mai precis, tastele!), sau doar să-și „bage picioarele”... La adăpostul anonimatului apar comentarii ale unor Adi, Gigi, Ovi, Sebi etc. („O semnăm, dar o dăm anonimă!” - Caragiale), ce exprimă, mai mult decât informare corectă și judecare la rece
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
spuie ceva în taină, și-l trase la o fereastră mare, pe care vedea lacul cel întins." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Lumea-l crezuse mort pe Făt-Frumos, și de aceea, când se împrăștie faima venirii lui, ziua-și muie aerul în lumină de sărbătoare și oamenii așteptau murmurând la faima venirii lui, cum vuiește un lan de grâu la suflarea unui vânt." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (c) " Iar Florița și feciorul cel de împărat trăiră fericiți și fără
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a expunerii. Este posibilă o combinație a inversiunii cu elipsa: Bleu est le ciel, verte la mer. (...) Elipsa este caracteristica principală a stilului telegrafic: Suis reçu examen. Rentre samedi. Stilul jurnalistic (Attentat de Djakarta, la marque Al-Qaeda) sau publicitar (Froid, moi? Jamais!) utilizează elipsa pentru o mai mare eficacitate. Elipsa poate fi de dorit pentru evitarea lentorii (în vorbire). Astfel, elipsa poate fi și o figură de stil. Ca figură de stil, în funcțiunea sa de suprimare a unor elemente ale
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a que très peu d’orthodoxes. Devrais-je pour autant reprocher à toutes ces personnes qui m’ont accueillie, leur appartenance à l’église catholique ou protestante, ou encore leur faire comprendre ma déception qu’elles ne soient pas orthodoxes comme moi ? C’est que je n’ai vraiment rien compris à la vie și je faisais un tel jugement maladroit ! Accepter nos différences, c’est grandir ! Te las aici, iartă-mi intervenția, dar trebuia să mă exprim... Te îmbrățisez, L. (noiembrie
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ei îți dau prima oară să guști din rachiu. Dă-i și lui ăsta mic să pună limba, ce rău poa’ să-i facă. Asta dacă nu obișnuiau deja să te adoarmă, când erai bebeluș, dându-ți să sugi cârpe muiate în țuică. Dar asta o fac numai familiile de terminați. Celelalte te învață să bei gospodărește, ritualic. La sărbători, la botezuri, nunți, înmormântări, duminica, la simple întâlniri între rubedenii. Când se taie porcul, când se face rachiul, sau așa, la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
Homer, bovaricul cap de familie pentru care fericirea înseamnă să zacă pe fotoliu, la televizor, ca o focă pe banchiză. Serialul creat acum 20 de ani și-a datorat succesul „răutății“ lui, a se citi sincerității în care și-a muiat eroii. Ei sunt ca noi, mai degrabă niște antieroi, niște oameni cu hibe, care se poartă ca dudele uneori, care sunt răutăcioși sau naivi de multe ori, dar care rămân uniți și puternici pentru că sunt o familie, chiar dacă le mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
pitulice... Hi hi hi!!! Iar dacă îmi dădeai un țârâit din depărtări albastre, te opreai brusc, mă alarmai... Hei, ai murit, ai leșinat, ai fugit iar de acasă cu rockerii ăia ai tăi jegoși, unde ești, ți-o dau la muie? Izbucneai într-un râs pofticios, nestăvilit, de papanaș tăvălit prin smântână... Chiar n-ai simțit, chiaaar n-ai simțit? Te-am strâns de fir, băi! Câte dulci jocuri risipite-ntr-o fragedă dragoste carnală... floribundă... Pe urmă nici nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
italiene desenate după natură cu acea vie și pătrunzătoare înțelegere a Italiei pe care o au fiii ei exilați, românii. Tot tristeți, dureri, regrete întunecă și îndoliază această muză voalată: "Tristes, tristes, tristes, tristes Sont les roses aujourd'hui, Et moi triste entre les triste À cause de lui". Dar soarele Italiei încălzește și înveselește frunzișul sumbru al acestui Campo Santo: în mijloc se înalță deodată semeția nobilă a Columnei lui Traian, a cărei umbră desfășoară splendorile Imperiului și ale Evului
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești!". Ciocoii sunt parveniții, plini de bogății și lingușitori ai fanarioților. Poporul le poartă o ură puternică. "Alelei! pui de ciocoi! De te-aș prinde la zăvoi, Să-ți dau măciuci, să te moi, De piele să te despoi. Ca să-mbrac cu pielea ta Pistoalele și flinta, Vântul să nu le pălească, Ploi să nu le ruginească". Forța fizică este prima datorie. Ovidiu a fost disprețuit pentru că nu știa decât să cânte și să
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]