1,791 matches
-
și trei, sunt discret, Îi zâmbim noi. — Nuide mirare ca plecat Carole! A făcu bine să se sature de tine! E-n picioare și se Îmbracă În grabă. Nimic nu exercită o fascinație morbidă mai mare decât să vezi o muiere bătrână pe care tocmai ai futut-o cum se chinuie să-și pună hainele lipsită de orice demnitate. Dar noi suntem răniți de ce a spus și vrem să urlăm. O să se-ntoarcă ea, dar nu spunem nimic despre asta. Pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
-mi fanteziile tale sexuale, Boontay. — Tacă-ți fleanca! Pervers mic și scârbos! Lasă-mă În pace, bine? Trântește receptorul. Pizda-i bășicată. Derulăm caseta video până unde un armăsar slinos de pe continent, care pare cam obosit, fute-n cur o muiere cu vergeturi. Marfa-i uzată, da s niște prim-planuri excelente. Scula sigur e bine unsă ca să poată face asemenea mișcări. Ne dăm drumul pe covorul din Axminster. Mai târziu ne hotărâm să-l sunăm pe Confratele Clifford Blades. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba asta, pentru casa și familia matali îi ră. Șî banii iștia îi câșligi! Băietu' mamii, ia uiti câți bani câșligi! Ia, uiti, aiștia îs euro di aciia di cari îs aciia acolo. Uite așa-s
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a cuvintelor, potențează funcția de individualizare a unor nume de locuri care-i încorporează în formula denominativă topică. Cel mai evident se realizează acest lucru prin modificatori (Cotu Bibescu, Crîngu cu Moara, Rîpa Roșie, Bolintinul din Deal) și posesori (Peștera Muierii, Piscul Neamțului, Fîntîna Pisculungenilor). Se poate merge chiar mai departe pentru întărirea individualizării prin particularizatori. Formulele menționate sunt condensate ulterior într-un nou toponim monomembru, de data aceasta menținîndu-se particularizatorul și renunțîndu se la vechiul nucleu căruia îi fusese atașat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
as, deci Pisicaru) pare a fi, de fapt, Măciucaș, întîlnit frecvent în Moldova și format de la apelativul cu rezonanță de istorie medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu rezonanță de istorie medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind apropiat de apelativul miere). Învățătura
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
medievală, măciucaș „luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind apropiat de apelativul miere). Învățătura care trebuie trasă din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
luptător, organizat în cete, cu măciuca“; Muierău și Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind apropiat de apelativul miere). Învățătura care trebuie trasă din puținele exemple
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Muieriște sunt deformări, prin etimologie populară (apropiere de apelativul muiere), ale toponimelor Măierău, Măieriște, care au la bază magh. monyoró, moniaró „aluniș“ (ne întrebăm dacă numeroasele Muieri din Oltenia: Dealu Muierii, Peștera Muierii, Muiereasca etc. sunt cu adevărat provenite de la muieri ori sunt „travestite“ și ele), iar Mierăuț este, de fapt, un Mireu, Mirău (< magh. nyirő „mestecăniș“), deformat, prin etimologie populară (fiind apropiat de apelativul miere). Învățătura care trebuie trasă din puținele exemple enumerate și din multe situații similare existente este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin stabilirea unei relații de posesie cu un termen indicînd obiectul posedat și se realizează în primul rînd printr-un grup nominal cu determinantul în genitiv. Ei sunt identificabili în formulele toponimice perifrastice de tipul Hanu Despinii, Dealu Boazgăi. Peștera Muierii, Piscu Neamțului, Bîrîca lu Ivan, Coasta lu Fîsuiță, Teiu Udroilor, Calea Andrieștilor, Fîntîna Pisculungenilor etc. Relația semantică de la care pornește formația toponimizantă nu conține, de fapt, întotdeauna ideea de. posesie, ci nuanțe corelate cu această idee, cum ar fi apartenența
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii capul niciodată spre aceea ca să-și schimbe limba lor veche, cu care au venit romanii strămoșii lor în Dacia, cum au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
dacă nu e În nici unul dintre locurile astea, atunci e la curse. Se ținu după mine pe palier și apoi pe câteva trepte. M-am urcat În mașină cu un suspin de ușurare. E Întotdeauna dificil să scapi de o muiere ca asta. Nu Îi place să vadă cum pleacă pe ușă o potențială sursă de venit. Nu am prea mare Încredere În experți și, că tot veni vorba, nici În declarațiile martorilor. De-a lungul anilor, am ajuns să aparțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
care-i semănau leit și de care era tare mândru. „ Pesemne că mi-a venit rândul să plec pe front” oftă omul, pipăind, cu neîncredere, petecul de hârtie. Se hotărî să-l desfacă. Ce bărbat sunt eu! Oftez ca o muiere!” se gândi el și rupse plicul cu mișcări nedibace. Ochii i se împăinjeniră: era ordinul de concentrare a căprarului Hriscu N. Gheorghe. Împături, cu grijă, bucata de hârtie și o porni, fără să vadă nimic înaintea ochilor, spre fratele mai
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
în toate felurile. Acum era iar luat la mijloc. "Ia să vedem un băiat frumos, să-mi rezolve mie o problemă..." spunea nazistul, care din când în când se ridica de pe pat și dansa din buric, mișcîndu-și fesele ca o muiere. "Hai, cine se oferă?" "Gămălie!" strigau toți. "Fii atent, Gămălie! Uite, îți desenez aici o casă cu trei camere care dau din una-n alta. Așa, băiatu'! în camera din fund stă o gagică mișto, goală, pe pat, și te
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
delir, urmat de pițigăielile fetelor. Profesorii stăteau și ei pe aceeași bancă și făceau pe surzii sau se amuzau, zâmbind discret. Alteori, când se lăsa liniștea, Lulu izbucnea, ca o țâpuritură la horă, cu o voce ascu- 79 țită de muiere: "Ia te uită, ce să fie?/ Un om mort cu aia vie!/ Să ferească sfânta soartă/De om viu cu aia moartă!" Galeria noastră lâncezea numai la meciurile de baschet, unde Lulu era vedetă în teren. Deși mărunt ca un
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
întors, Hai, ispitește-mă! îmi vorbește din nou, și-am rămas așezat pe stânci cu fața la soarele din care marea începuse să muște și cu spatele la cel ce mă lua drept altcineva, Arată-mi minunățiile tale! mă îmboldea el, coapsele pline de muiere, băuturi spirtoase, puterea ta necurată, știința ta mârșavă, ispitește-mă! Și eu împins de o pornire nelegiuită l-am ispitit, Cu credință am să te ispitesc! i-am vorbit tare, fără să mă întorc am simțit tresărire în spatele meu, Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
că te cheamă, băiete? mă oprește el, Theo! Câți ani ai, Theo? Douăzeci și trei, meștere! Ei bine, Theo de douăzeci și trei de ani, luni începem zugrăveala! Nu-i o treabă ușoară, băiete! E treabă de bărbat, nu de muiere! Fii pregătit! Bine, meștere! Ești călugăr sau novice? Nu! Sunt student! Student?! se miră meșterul Luca prin întuneric, întorcându-și în prispă capul la mine, Unde? La Arte Plastice! La pictură?! tot mai uimit meșterul, Auzi, Janos, tânărul nostru are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
scenele și registrele corespunzătoare, în proscomidie pe peretele de miazănoapte, când au tăiat Irod capul lui Ioan Botezătorul și au venit ucenicii, câteva cuvinte șterse, în absidă, al doilea rând, cari dintre voi fără de păcat iaste să ia piatra, pilda muierii cei curve, în cel de-al treilea rând de la, lăsare-ți copiii sa vie la mine că acelora, înșiruite scenele unele după altele potrivit pildelor biblice, împărțite pe registre și locuri specifice, studii pentru cap de sfinți și apostoli, studii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
umbra liceului Hollywood. Când am parcat în fața clădirii, Koenig încetă să se mai scobească visător în nas și-mi făcu semn spre doi bărbați care citeau ziarul pe treptele de la intrare. — Mă ocup eu de ei. Tu ocupă-te de muieri. Știi cum îi cheamă? — Cred că Harold Costa și Donald Leyes. Pari istovit, dom’ sergent. Nu vrei să rămâi în mașină? M-am plictisit. Ce-ar trebui să-i întreb pe tipii ăștia? — Am eu grijă de ei, dom’ sergent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a zis că nu, să te ia pe tine. Tati a zis că o să fii de acord, că fără Blanchard, care să-ți spună ce ai de făcut, ești o cârpă. Tati a mai zis că ești un fătălău, o muiere slabă cu dinți de iepuroi... Johnny începu să râdă isteric, clătinând din cap, împroșcând cu sudoare și zăngănind cătușele ca un animal de la grădina zoologică care și-a găsit o jucărie nouă. Russ se puse în fața mea. — O să-l fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce face, „pictează“. M-a ucis cu atâtea planșe, cu atâtea schițe; e obsedată de un laitmotiv: În toate se observă o singură preocupare, să deseneze toate cururile putanelor din zona Halelor. Oriunde te uiți, nu vezi decât hălci de muiere, fesele curvelor sunt analizate minuțios, expuse precum În celebrul tablou al lui Rembrandt de la Louvre. Le plătește 30 de franci pe oră ca să-i pozeze cu fustele ridicate, ca să vezi porcăria dracului! I-am zis: „Fă, dă-mi 10 franci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a tot mers și exact la prunul de care s-a spânzurat popa a ajuns și-i tremurau picioarele și, spre miezul nopții, a ajuns acasă. „Da bine, mă omule, nu ți-am spus eu să vii Înaintea mea? Tu, muiere, da’ dracu’ s-a gândit că tu mai vii pe vremea asta rea?” și s-a Îmbolnăvit de spaimă și a zăcut de frică până după Crăciun. Era o lege care spunea că toți popii care au făcut țidulă falsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
le vede și nu le aude, pântecul ei Începe să crească, degeaba și-l strânge Onica și Sâiu, tată-său, o vede Într-o zi și, cât e el de prost, nu-i prost, chiar dacă a rămas de tânăr fără muiere și o Întreabă pe Onica și ea tace. Cum, tu, copilă, ai putut să-mi faci rușinea asta? O Întreabă și ea tace. Toamna a venit de mult. Sâiu umblă tot beat și Într-o seară o bate pe Onica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
iar Sam Îi tot spunea să se calmeze și să nu fie Îngrijorată. Numai Dumnezeu știe ce s-a putut Întâmpla ca să-și piardă o asistentă sângele rece. Ai plânge și tu dac-ai avea de-a face cu o muiere de-aia egocentrică, răsfățată, care nu poate face față nici la cea mai mică problemă care apare În viața ei. Nu mi-ar plăcea deloc să fiu În pielea lui Sam. Cred că Îi este permanent frică să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ce priviri avea să se uite taică-său mai întâi la cifre și pe urmă la el: — Nu faci nici două parale pentru întreprindere, îi spunea privirea aia lui W., fratele mai mare, și: Tu încetează odată cu isprăvile tale cu muieri, altfel..., iar asta era pentru O., fratele cel mijlociu. Și totuși, tata-mare, cu capul aplecat asupra dosarelor, privea printre coloanele de cifre un cu totul altfel de chip. Al său. Crezuse că fiii lui i-ar fi semănat întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]