KorAP: Find »[drukola/base=multiplu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...55 56 57 ...1127 >

28,164 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

adoptate de familii. 5.1.1 Definirea conceptelor McCubbin și Patterson 307 au definit factorul stresor ca fiind un eveniment din viață care produce sau are potențial de a produce schimbări semnificative în sistemul social familial. Adopția unui copil afectează multiple dimensiuni ale vieții de familie: creează noi legături și le afectează pe altele, schimbă modele de interacțiune, scopuri și valori. Ca și nașterea, adopția copilului ar putea fi considerată un factor de stres normativ, căci adopția este în fapt în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
familiei (resursele informaționale și resursele sociale) și de confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu diferite caracteristici ale copilului adoptat și negativ de vârsta înaintată a copilului adoptat în momentul adopției, protecția copilului în centre de plasament sau în forme de plasament multiple anterior adopției, starea de sănătate fizică și în special psihologică precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
precară și conduita copilului în raport cu mama adoptatoare (Ip. 1). Totodată, în concordanță cu asumpțiile modelului lui Hill313, presupunem existența unei interacțiuni între factorii de stres, resurse și expectanțe după cum urmează: Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului adoptat și plasamentele multiple sau protecția copilului în centre de plasament se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora (Ip. 2). Pe lângă caracteristicile copilului, expectanțele eronate ale părinților sunt cauzate de lipsa

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au fost adoptați direct din familia biologică sau din spitalul maternitate 317, 64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat atât de protecție la asistent maternal profesionist, cât și de protecție în centru de plasament. 5.3 Caracteristici ale copiilor adoptați în percepția părinților adoptatori În capitolul anterior am prezentat succint starea de sănătate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au fost adoptați din centrele de plasament, sunt mult mai predispuși să manifeste tulburări comportamentale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, dar și întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și imunitate scăzută. Copiii care au beneficiat de forme multiple de protecție par a prezenta riscul cel mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale. Două ar putea fi explicațiile: 1. Copiii care au beneficiat de asistență maternală au ajuns ulterior în centre ca urmare a faptului că, tulburările de comportament

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
explicațiile: 1. Copiii care au beneficiat de asistență maternală au ajuns ulterior în centre ca urmare a faptului că, tulburările de comportament au făcut dificilă menținerea lor în asistență maternală. În acest caz tulburările nu ar putea fi puse pe seama multiplelor forme de protecție. 2. O altă explicație posibilă ar fi tocmai discontinuitatea dintre formele de protecție și inconsecvența în climatul educațional și afectogen. În afară de acestea, faptul că, un copil a beneficiat de măsuri multiple de protecție tinde să-l predispună

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu ar putea fi puse pe seama multiplelor forme de protecție. 2. O altă explicație posibilă ar fi tocmai discontinuitatea dintre formele de protecție și inconsecvența în climatul educațional și afectogen. În afară de acestea, faptul că, un copil a beneficiat de măsuri multiple de protecție tinde să-l predispună la întârzieri cognitive și ale limbajului. De semnalat însă că, această predispoziție este mai scăzută decât în cazul copiilor care au beneficiat numai de măsura plasamentului în centre, în acest caz, stimularea cognitivă și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Astfel cu cât vârsta copilului în momentul adopției este mai înaintată cu atât probabilitatea manifestării unor conduite mai puțin favorabile în raport cu mama este mai mare. Genul copilului nu are influențe semnficative asupra conduitei copilului în raport cu mama. În privința istoricului social, formele multiple de plasament influențează semnificativ negativ conduita copilului în raport cu mama, dimensiunile afectate în mod special sunt respectul și afecțiunea. Interesant de constat este asocierea negativă dintre plasamentul copilului la asistent maternal profesionist și respectul față de mamă. Tabelul 5.7 Conduita copilului

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și lipsa de conștientizare a nevoii de informare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru practicienii din domeniul adopției, care trebuie să insiste pe nevoie de informare și de pregătire a părinților. Este necesar să găsească resurse de informare multiple, adecvate fiecărui adoptator sau cuplu de adoptatori. Întâlnirile din perioada pre-adopției, organizate în cadrul DGASPC nu sunt întotdeauna suficiente pentru a-i aduce viitorului părinte toate informațiile de care are nevoie. Acest lucru nu înseamnă neapărat lipsa de competență sau dedicare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Acest lucru nu înseamnă neapărat lipsa de competență sau dedicare a profesioniștilor. Mai degrabă trebuie văzută prin prisma teoriei învățării de-a lungul vieții. Institutul Evan B. Donaldson Adoption 332 accentua eficiența strategiilor de pregătire bazate pe metode și surse multiple, surse de documentare scrise, dar și interacțiunea directă cu părinți adoptatori, adulți adoptați în copilărie și părinți biologici. Interesant de constatat este faptul că, adoptatorii chestionați în studiul nostru au acordat cea mai mică încredere și au considerat că au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
decât s-au așteptat ei. Alți factori considerați stresori pentru părinții adoptatori în literatura de specialitate fac parte din categoria celor care definesc istoricul de plasament, mai exact protecția copilului în centru de plasament în perioada pre-adopție sau în forme multiple de plasament. Părinții ai căror copii au fost protejați în centre de plasament consideră ca fiind necesare serviciile de pregătire pre-adopție, dar și de consiliere parentală post-adopție. De asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
caracteristicile copilului, consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-au fost prezentate de specialiști, respectiv mai grave decât s-au așteptat. În cazul părinților ce au adoptat copii care au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției, lipsa de resurse sociale și informaționale pare a fi mai accentuată decât în cazul părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
părinților adoptatori nu sunt accesibile. De asemenea problemele copiilor în raport cu informațiile primite din partea specialiștilor, respectiv în raport cu propriile expectanțe au avut o amploare mai mare. Starea de sănătate psiho-fizică precară a copilului, și protecția lui în centre de plasament, respectiv plasamentele multiple se asociază cu sentimentul neconfirmării expectanțelor părinților adoptatori, cu o nevoie ridicată de resurse și sentimentul insuficienței și neadecvării acestora. Neconfirmarea expectanțelor părinților și aprecierea problemelor prezentate de copil ca fiind mai grave sau mult mai grave decât s-au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au așteptat și decât le-au fost prezentate de specialiști se asociază cu toate categoriile de probleme introduse în discuție. De asemenea apare în cazul copiilor care au beneficiat de protecție în centre de plasament sau au beneficiat de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile Figura 5.8 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 340 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare a fost definită prin doua dimensiuni: relaționarea mamei cu copilul, respectiv cu partenerul marital. Relația

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și introduse în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau a fost adoptat direct din familia biologică sau spital maternitate/pediatrie după naștere nu se asociază semnificativ

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
variației. Abilitatea mamei de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului este influențată semnificativ negativ de tulburările de comportament (β = -0,531) și în mai mică măsură de istoricul de plasament, mai exact dacă copilul a beneficiat de măsuri multiple de protecție (β = -0,125). O serie de factori influențează pozitiv această variabilă, în ordinea importanței lor fiind conduita pozitivă a copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,621), resursele informaționale, mai exact suficiența informațiilor primite anterior adopției (β = 0,609

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor părinților adoptatori în raport cu particularitățile copilului se asociază pozitiv cu relația mamei cu copilul, respectiv partenerul marital. Dintre caracteristicile copilului, factorii vârstă, plasamentul în centre de plasament, respectiv plasamentul în forme multiple de protecție, deși inițial par a avea o influență semnificativă, își pierd din influență în modelele finale. În fapt, nu vârsta ca atare și experiențele din istoricul social și de plasament influențează relația mamei cu copilul, ci mai degrabă influența

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copii adoptați din centre de plasament, după vârsta de 2 ani au manifestat apatie, retragere în sine, indiferență față de stimuli. Cele mai importante probleme au fost prezentate de o respondentă care a adoptat un copil ce a beneficiat de forme multiple de plasament: spital pediatrie până la vârsta de 6 luni, centru de plasament până la un an și cinci luni, asistență maternală 4 luni, după care a fost încredințată în vederea adopției. Mama invocă o lipsă totală de reacție afectivă și comportamentală și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
stigmatizată; 3. trăirile persoanei stigmatizate. Toate aceste trei elemente vor fi prezentate mai jos, particularizând problematica stigmatizării asupra adopției și asupra actorilor implicați în acest proces. 7.1.2 Atributul/atributele care stigmatizează părinții adoptatori Orientările pronataliste pot opera la multiple niveluri: cultural, când procreerea și maternitatea sunt percepute ca fiind "naturale" și centrale pentru identitatea umană; ideologic, când "mandatul" maternității devine o obligație patriotică, etnică sau eugenică; psihologic, când procreerea se identifică cu deciziile raționale sau iraționale, aspirațiile, emoțiile femeii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de mâhnire l-au trăit acele femei care s-au simțit constrânse din afară spre a da copilul spre adopție. Trăirile copiilor adoptați Considerați nu de puține ori ca fiind "copii născuți din păcat", copii fără rădăcini, copii care prezintă multiple riscuri în dezvoltare, copii adoptați se simt discriminați social. March 378, arăta într-un studiu realizat asupra unui eșantion format din 60 de persoane adoptate care și-au căutat și s-au reunit cu familia biologică, faptul că, majoritatea acestora

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
nu; 1 da Copil care a beneficiat numai de protecție în asistent maternal Dihotomică, 0 nu; 1 da Copil care a beneficiat numai de protecție în centru de plasament Dihotomică, 0 nu; 1 da Copil care a beneficiat de forme multiple de plasament Dihotomică, 0 nu; 1 da Dezvoltarea copilului și starea de sănătate Tulburări emoțional Index construit din 2 itemi cu răspunsuri dihotomice (0-nu; 1-da). a. Manifestat anxietate, b. Este greu de consolat când se supără; recodificat în variabilă dihotomică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441

230 261 243 Deși retorica tradiționalistă ortodoxă scăzuse în cantitate în deceniul patru al secolului al XX-lea, ea se manifesta încă extrem de vehement la adresa cremațiunii. Acesta ar fi contextul apariției revistei Flacăra Sacră. Semnificația apariției acestei publicații a fost multiplă. Pe de o parte, cremaționiștii români aveau de acum o tribună de unde să își exprime răspicat punctul de vedere și, pe de altă parte, să răspundă tuturor acuzelor și zvonurilor apărute legate de ideea cremațiunii umane. Prin Flacăra Sacră, urmând

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
stabilirea cultului morților, în alt sens decât cel igienic și pe care l-am putea numi oarecum religios, căci la stabilirea lui au intervenit și elemente din domeniul psihologiei, precum: frica, credința, speranța, iubirea etc. Omul primitiv neputându-și explica multiplele fenomene naturale pe care zilnic le observa, a-nceput să aibă față de unele admirație (ex. luna, stelele etc.); față de altele admirație și recunoștință (ex.: soarele, focul, lumina etc.); de altele frică (ex.: trăsnetul, furtuna). Neputând, de asemenea, să-și explice

Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]