5,117 matches
-
16%, propria mamă. Lipsa de încredere între indivizii ce alcătuiau „colectivele de muncă” ale trecutului apropiat este semnificativă și din aceste indicii. Reținem însă și faptul că specificarea sintetizată în sintagma „mai vorbeam, între noi, femeile” aparține intervievatelor de profesie muncitoare, casnice și țărănci. Nici o intelectuală sau fostă studentă (liceană) înainte de 1989 nu recunoaște să fi făcut confesiuni care să depășească cadrul partenerului, mamei și unei singure prietene. 4. Gradul înalt de traumă psihică reprezentat de aceste fapte este, poate, cel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
celulă m-au luat în primire. A.N.: Cât a durat ancheta? N.I.: Ancheta mea a durat doi ani de zile. A.N.: Ce voiau să afle? N.I.: Nu știu ce voiau să afle. Voiau să știe ce activitate dușmănoasă contra clasei muncitoare am dus. În altă zi, am fost luat din nou la anchetă. La biroul din camera de anchetă se afla un deținut din Iași și își scria declarația. Aceeași întrebare: „Ce ai de spus?”. Același răspuns: „Nu am nimic de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pe prici. Eram amețit, capul mă durea îngrozitor. și ca de la o mare depărtare auzeam o voce cunoscută: „Bandiților, criminalilor, să vă faceți demascarea, să spuneți tot ceea ce n-ați spus la anchete, să-i demascați pe toți dușmanii clasei muncitoare și după aceea să vă reeducați... Nereeducați nu veți scăpa de aici...Veți muri aici... De mâna noastră veți muri...”. Era vocea lui Țurcanu. Auzeam numai frânturi din acest discurs funebru - durerile de cap mă amețeau, iar starea în care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
literară, științifică și sociologică” „Steluța”, pentru a avea unde să își valorifice invențiile și teoriile mecanice, dar după douăsprezece numere e nevoit să o abandoneze din cauza lipsei de fonduri. A mai colaborat la „Viitorul social”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Urlătoarea”, „România muncitoare”, „Viitorul”, „Rațiunea”, „Văpaia”, „Ziarul meu”, „Viața românească”, „Graiul Dâmboviței”, „Orion”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața” ș.a. Ideile antirăzboinice îi atrag, în 1941, excluderea din Comitetul de redacție al broșurilor educative pentru ostași. În schimb, spre sfârșitul războiului, una din povestirile
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Pascin, marchizul de Sade, arătându-se cunoscător al bibliografiei acestuia, într-un comentariu obiectiv, cu detașare critică. SCRIERI: Octombrie, București, 1932; Supremul adevăr, București 1933; Critica criticii, București, 1949; Fronturile de luptă ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1949; Influența clasei muncitoare în opera lui Eminescu și Caragiale, București, 1949; Pasiunea lui Pavel Corceaghin, București, 1949; Problema moștenirii literare, București,1949; Poezia lui A. Toma, București, 1950; Viața și opera lui D. Th. Neculuță, București, 1950; Pământul prieteniei, București, 1954; Istoria literaturii
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Munteanu, „Critica criticii”, „Făclia”, 1949, 25 iulie; C. Pan, O nouă carte de critică a literaturii, FLC, 1949, 29; Ov. S. Crohmălniceanu, „Pasiunea lui Pavel Corceaghin”, CNT, 1949, 138; Ileana Vrancea, Un studiu despre un mare poet, cel dintâi poet muncitor din țara noastră, „Scânteia”, 1950, 1 699; Aurel Martin, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, „Almanahul literar”, 1950, 5; Maria Goleanu, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, „Iașul nou”, 1950, 5-6; Eugen Luca, „Viața și opera lui Th. Neculuță”, CNT
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
ideal politic și social nutrit de o anumită clasă socială cu interese opuse altora (G. Ibrăileanu, sub pseudonimul Cezar Vraja, Înrâurirea artei, „Evenimentul literar”, 1894), ca și de funcțiile destinate, teoretic, artei și literaturii: de a lumina și organiza „masele muncitoare și producătoare”, de a le scoate, prin culturalizare, din inerție și nepăsare și de a le ajuta să devină un factor politic conștient, transformator (C. Stere, sub pseudonimul C. Șărcăleanu, Poporanismul, „Evenimentul literar”, 1894). În formularea lui C. Stere p.
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
lui C. Stere p. era „mai mult un sentiment general, o atmosferă [...] intelectuală și emoțională decât o doctrină și un ideal bine hotărât”, care își propune să cultive „iubirea nemărginită pentru popor - sub care se înțelege totalitatea concretă a maselor muncitoare și producătoare -, apărarea devotată a intereselor lui, lucrarea entuziastă și sinceră spre a-l ridica la înălțimea unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Raționamentul, care prezintă diferențieri vizibile față de doctrina narodnicismului rus, își trăgea argumentele din climatul politic
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
factor social și cultural conștient și neatârnat”. Raționamentul, care prezintă diferențieri vizibile față de doctrina narodnicismului rus, își trăgea argumentele din climatul politic, ideologic, cultural specific României sfârșitului de veac, dezvoltând convingerea că „întreaga clădire socială”, toate avuțiile sunt creația maselor muncitoare, a țărănimii în special, față de care „păturile suprapuse”, în primul rând intelectualitatea, au „mari datorii de plătit”. Stere avea conștiința că p. are unele contingențe cu socialismul, dar nu se confundă cu acesta deoarece „pentru a fi socialist, nu poporanist
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
din România, schimbarea conducerii în 1965, a determinat elasticizări în politica de îndrumare a culturii, cu urmări benefice în literatură și în toate artele. Combaterea p. ca formalist și apolitic era un alibi pentru dictatul partidului, și nu al „clasei muncitoare”, în cultură, mult mai transparentă fiind condamnarea ca deviere ideologică. Imixtiunea Partidului Comunist Român în procesele culturale și artistice s-a menținut, astfel, sub varii formule, până la căderea comunismului. Asimilat cu această practică, termenul p. a fost resimțit ca o
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
principiu conducător „zugrăvirea realității în dezvoltarea ei revoluționară”. Preluând conceptul de realism întemeiat pe ideea artistotelică de mimesis, r.s. își propune crearea unei literaturi - și a unei arte - veridice, orientate de concepția despre lume și viață a „avangardei clasei muncitoare”. O asemenea literatură a început să se scrie înainte de revoluția din octombrie 1917, prima operă exemplară fiind considerat romanul Mama (1906) de Maxim Gorki. Reflectarea realității din perspectiva „socialismului științific”, în lumina gândirii marxist-leniniste, ar însemna pătrunderea dincolo de componentele de
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
mai ales, iarăși și iarăși, partidul unic, ca în Coboară munții (1955), La marginea câmpiei (1957), Amiezile veacului (1961) ș.a. Poetul se socotește „slobod” să cânte, și în cântecul lui abundă locurile comune ale liricii epocii: 23 August, armata clasei muncitoare, Grivița ’33, cu deosebire „era roșie a comunismului”, „era incandescenței”. O poezie lozincardă, grandilocventă, scrisă mai toată pentru brigăzile artistice de agitație. Ceva mai mult firesc aduce M. în versurile pentru copii din cărțile Niculae clop de paie (1957), A
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
personaj odios (Acuzatul Iuliu Maniu). Bruscă este și trecerea de la „apărarea instituției monarhice”, înscrisă în programul partidului care tutela publicația, la condamnarea ei. Chiar desființarea N. va fi motivată de director ca o acțiune benevolă, menită să faciliteze unitatea „masei muncitoare”. În ciuda acestor dovezi de loialitate, apreciate în presa comunistă, criticul va fi așezat alături de alte personalități culturale marcante - Titu Maiorescu, E. Lovinescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Mircea Eliade - în cadrul campaniei dirijate împotriva lor în 1947-1948. Mustrările îi sunt
NAŢIUNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288367_a_289696]
-
muzica. Legat de mișcarea muncitorească, este alături de I. C. Frimu în lupta pentru refacerea Partidului Socialist Democrat după trădarea „generoșilor”. Debutează, sub numele D. Niculescu, în săptămânalul „Icoana vremei”. O parte dintre versurile apărute prin reviste („Adevărul ilustrat”, „Icoana vremei”, „România muncitoare”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Viitorul social”, „Facla”) i-au fost adunate după moartea sa, datorată unei boli de inimă, în volumul Spre țărmul dreptăței (1907). A semnat și D. Azur, F. Crâng, Odin, N. Sorin. Post-mortem a fost ales
NECULUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288396_a_289725]
-
său cunoaște toate bucuriile unei copilării fericite. Absolvind Liceul German din Sibiu (1897), în toamna anului 1900 se înscrie la Școala de Arte și Meserii din București, frecventând totodată cursuri la facultățile de Litere și Drept. Colaborează la ziarul „România muncitoare” cu traduceri din Maxim Gorki, reunite în volum sub titlul Vagabondul. Tovarășul meu de drum (1905). Ideea plecării din țară îi este inculcată de prietena sa evreică și, cu un scurt popas la München, ia drumul Statelor Unite ale Americii, stabilindu-se la
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
NEGREANU, Gabriela (6. VII. 1947, București - 22. X. 1995, București), poetă și eseistă. Este fiica Mariei Vasilache (n. Manea Gheorghe-Belduganu), muncitoare, și a lui Constantin Vasilache, tehnician. A urmat liceul la Botoșani și Călărași, absolvindu-l în 1965, și cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, fiind licențiată în 1970. În 1971 a început să studieze și filosofia, dar se
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
Angelescu 32, B-dul Domniței 12. 514. Bercu Leon, 3 apartamente, București, str. V. Cuibasev 33, str. Generalisimul Stalin 23. 515. Brânză Emil, 8 apartamente, București, Calea Moșilor 51. 516. Bratu Ion Gr. 7 apartamente, București, Într. Moraviei 9, str. România Muncitoare 90. 517. Burduseanu Anghel, 6 apartamente, București, Sos. N. Titulescu 77. 518. Brega Vlad și Ecaterina, 6 apartamente, București, B-dul A. I. Cuza 105. 519. Buzdugan Dimitrie și Constantă, 14 apartamente, București, str. Sft. Ionică 6. 520. Bărbieru Niculae, 5 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
527. B. Băncila Nicolae, 7 apartamente, București, str. A. Aristia 18. Brăila str. Frumoasă 21. Isaccea jud. Tulcea. Sinaia str. Revoluției 5. 528. B. Bodescu Marilena, 7 apartamente, București, str. Dragoslavele 10. Craiova str. Alex. I. Cuza 50, str. Romonia Muncitoare 101, str. I. V. Stalin 76. 529. B. Boghici Gh. 10 apartamente, București, str. Dr. Lister 1. 520. C. Balttner C. 1 apartament, București str. Mitrop. Iosif 74. 521. C. Bădescu Mihail, 10 apartamente, București, str. Timișoarei 26, str. Verzișori
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Cap. M. Constantinescu 8. 2270. Dumitrescu Elenă, 8 apartamente, București, str. Eroului 13; str. G-ral Magheru 43; str. Gr. Alexandrescu 14. 2271. Dragomirescu C-tin și Elenă, 8 apartamente, București, str. Hagi Ghiță 102; 100; 103; str România Muncitoare 23. 2272. Damianoff Marin, 4 apartamente, București, Calea Moșilor 38. 2273. Dorobanțu Gh., 4 apartamente, București, Cal. Călărașilor 149. 2274. Docteur Simon, 4 apartamente, București, str. Daniil Bercianu 6; str. Smardan 43. 2275. Dumitrescu Alexandrina, 5 apartamente, București, Calea Moșilor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Popa Nan 55 4482. Moldoveanu Elenă, 11 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 37 4483. Malcoci Victor și Paulina, 4 apartamente, București str. Teodor Aman 28, str. SF. Voievozi 4 4484. Marculescu Marcus și Eugenia, 4 apartamente, București str. România Muncitoare 87, str. Matei Basarab 24 bis 4485. Mihăescu Nicolae, 3 apartamente, București str. Despina Doamna 4, str. Costache Bălcescu 17 4486. Manughevici M. și Florica, 3 apartamente, București Într. Viting 1 4487. Mihalache Bul. și Maria, 3 apartamente, București, Aleea
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5093. Mureșan Traian, 5 apartamente, București Bd. A. I. Cuza 74, str. Pitagora 35 5094. Miroevschi Alexandrina, 5 apartamente, București str. Bihorului 39 5095. Marinescu C-tin, 5 apartamente, București Calea Crângași 104 5096. Mandolini Alexandru, 3 apartamente, București str. România Muncitoare 9 B 5097. Mondoc Iosif, 3 apartamente, București str. col. Dr. Stoenescu 11 5098. Mihail P. Ion, 3 apartamente, București str. Gr. Alexandrescu 54, Elenă Doamna 33.; str. D. Gherea 8 5099. Masec Carol, 4 apartamente, București str. Dr. Turnescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mai 139 5377. Noreanu Constantă, 5 apartamente, București, str. Popov 61 5378. Nicolaide Sultană 9 apartamente, București, str. Buzești 69, str. Berzei 93 5379. Nistor Vasilica, 6 apartamente, București, str. Viitorului 174 5380. Nicolau Zaharia, 8 apartamente, București, str. România Muncitoare 59, str. Ing Zabin str. D-trache Banul 43 5381. Nicolescu Zoe, 2 apartamente, București, str. Transilvaniei 35, str. Academiei 5382. Nicolae Stoica, 3 apartamente, București, str. Frumoasă 54, str. Dr. Koch 4 5383. Nestorescu Dumitru, 15 apartamente, București, Cal. Griviței
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Academiei 5382. Nicolae Stoica, 3 apartamente, București, str. Frumoasă 54, str. Dr. Koch 4 5383. Nestorescu Dumitru, 15 apartamente, București, Cal. Griviței 170 colț cu Iacob Negruzzi 4 Cal. Griviței 15 5384. Neagu Ț. Constantin, 5 apartamente, București, str. România Muncitoare 51 5385. Nicolau Maria, 3 apartamente, București, str. Zoe Romniceanu 16 5386. Nitescu Grigore, 6 apartamente, București, str. Cobalcescu 31 5387. Negrea I. Anton 6 apartamente, București, str. Radu dela Afumați 27 5388. Nicolau Emil, 2 apartamente, București, Serei 3
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3 apartamente, București str. N. Bălcescu 24 6385. Păunescu Chițu și Paraschiv, 4 apartamente, București str. Maltopol 17, str. Gabroveni 2 6386. Popa N. Victoria, 4 apartamente, București, Bd. Hristo Botev 9 6387. Petrescu Maria, 5 apartamente, București str. România Muncitoare 57 6388. Parasan Florin, 6 apartamente, București str. Siret 23, str. Take Ionescu 26 6389. Predeleanu Const. și Olga, 3 apartamente, București, str. Racoviță 18. 6390. Patelli N. Nuli, 6 apartamente, București calea 13 Septembrie 124, sos. Panduri 2 6391
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7911. Tutila Moștenit., 3 apartamente, București, Bd. 1 Mai nr. 333 7912. Timea Gabriela, 2 apartamente, București, str. M. Kogălniceanu 14 7913. Tomasiu Giusepe și Giusepina, 20 apartamente, București, Calea Griviței 156 7914. Tomseneanu A. Cristina, 3 apartamente, București, str. România Muncitoare 14. 7915. Teodorescu Paunica, 4 apartamente, București, Calea Moșilor 346 7916. Tichie Mihail și Sofia, 3 apartamente, București, Bd. A. I. Cuza 53 7917. Tomas Ella și Doroteia Boros, 10 apartamente, București, Cal. Griviței 61 7918. Triepescu Constantin, 25 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]