73,760 matches
-
care le permite să participe la atributele divine ale nestricăciunii și nemuririi. Ca roadă a Întrupării, creștinii au acces la o demnitate divină pe care ereticii nu reușesc să o obțină: ultimii sunt dumnezei și fii ai Celui Preaînalt, dar mor precum oamenii. A treia referire la Psalmul 81, 6 apare într-o importantă discuție legată de răspunsul la întrebarea de ce umanitatea nu a fost făcută perfectă de la început<footnote Contre les heresies, 4.38.3, Édition critique dʼaprès les versions
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
lui Nero care a avut loc prin anul 64 d.Cr. la Roma a lovit numai În creștini, iar nu și În iudei, care nu numai că erau foarte numeroși la Roma, dar erau și urâți de către romani. Tacitus, care a murit către anul 117 d.Cr., scrie: „Nero, pentru a Înăbuși zvonurile care circulau, i-a Învinovățit și lovit cu pedepse Îndelung căutate pe aceia care, urâți de oameni din pricina nelegiuirilor lor, se numeau creștini. La obârșia acestui nume se află Cristos
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
recunoscându-se totodată numeroasele deosebiri legitime? Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității comunităților. O singură biserică pelegrină Într-o cetate anume, potrivit limbajului paulin și al lui Ignațiu de Antiohia. La Smirna Policarp se roagă, Înainte de a muri, se roagă pentru „Întreaga biserică catolică din oicumena” (Martyr. Pol. 8,1). Același lucru Îl face Fructuos la Taragona, el rugându-se „pentru biserica din răsărit și apus”. Întâi de toate se păstrau legăturile Între diferitele comunități, mai cu seamă
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
pe care mi le provoca în mod regulat, poznele drăgălașe pe care le făcea zilnic, toate acestea erau potrivite pentru un al doilea Michiduță. Desigur, cel mai mare păcat al lui a fost acela că, peste doar două săptămâni, a murit... În cada plină ochi, cu spumă parfumată. Să vă spun că-mi pare rău? Atât de rău? Michi e acum întro pădure aromată de brad...
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
Imperial Bedrooms recurge frecvent la primul roman al lui Ellis, dar și la filmul aferent. Elementul șocant dispare însă acum. Imperial bedrooms este continuarea firească a unor vieți de-a lungul a 25 de ani. Cititorul intuiește ce personaje vor muri de supradoză de narcotice, bănuie acțiunile violente și relațiile bolnăvicioase. Mai puțin poetică, mai pragmatică și mai puțin confuză, Imperial Bedrooms este o continuare în esență mai elegantă și mai matură a lui Less than Zero. Cărțile lui Ellis transformă
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
înregistrat premiere semnificative. Până la Tosca (Roma, 1900) cu bunăvoință am mai putea aminti doar Andrea Chénier de B. Giordano (Milano, 1896). Ultimul deceniu al teatrului liric internațional este dominat deci, cert, de G.Verdi și G.Puccini. Giuseppe Verdi va muri în primul an al secolului următor, 1901. În 1902 C. Debussy propune la Paris, Pélleas et Mélisande, o lucrare de certă valoare dar care marele public nu s-a apropiat așa cum a facut-o în cazul operelor italiene contemporane. Frecvența
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat comice- este axat, în majoritatea cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul în care cortina cade: îi amintim pe Ernani, Gilda, Leonora, Violetta, Boccanegra, Riccardo, Carlo, Aida, Radames, Otello.... Și, în general, uverturile și preludiile instrumentale fixează această atmosferă. Amintim în mod deosebit Otello, lucrare extrem de dramatică, ale cărei prime
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
cât și Puccini își încearcă inspitația până și în genul comic, Verdi reușind o capodoperă, Puccini... cu siguranță, mai puțin. Și Puccini - romantic, naturalist și verist - merge în creația sa lirică pe drumul poveștilor cu sfârșit trist. Majoritatea eroinelor lui, mor. Una dintre puținele excepții este principesei Turandot. Este momentul să ne reamintim că, în 1889, după insuccesul operei Edgar, Puccini declara că dorește să se îndepărteze cât mai repede de tradiția teatrului muzical italian, mai ales de forma de spectacol
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
mai putea întâlni niciodată în același moment, pe linia timpului propriu al amândurora, față de clipa despărțirii. Este un paradox, exprimat genial de Eminescu (în 1886, cu mult înainte de Einstein, în 1906; 1916), în poemul “La steaua”: Icoana stelei ce-a murit / Încet pe cer se suie; / Era pe când nu s-a zărit, / Azi o vedem, și nu e. Pe linia timpului, privitorul se află înapoi față de timpul propriu al stelei, văzând-o dinspre trecutul ei. Dar dacă cel plecat ar avea
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
da o astfel de întrebuințare? Or, întrucât orice piele luată odată de pe animal e moartă, sunt absolut sigur că prin această condiție muritoare rezervată doar animalelor necuvântătoare, a fost dată mai târziu omului, din grijă și prevedere, capabilitatea de a muri. Sigur, însă, că moartea nu a fost dată omului pe vecie, căci doar haina se îmbracă numai pe dinafară, aducând, la nevoie, folos trupului, dar nefiind inerentă firii sale. Așadar, moartea a fost împrumutată din lumea celor necuvântătoare, sigur, cu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
traduse imediat în latină și ebraică au constituit o bază de studiu pentru filozofii medievali europeni și evrei. A mai scris lucrări de gramatică, medicină, astronomie și matematică. Deși în timpul vieții a deținut funcții importante pe lângă curțile diferiților monarhi, moare în exil, în Maroc, renegat de lumea musumlană, în special datorită convingerilor sale filozofice. footnote>) și filozoful evreu Maimonide<footnote Moshe ben Maymon sau Maimonide (1135-1204) - medic, literat și filozof evreu spaniol, considerat cel mai mare gânditor de limbă ebraică
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
spaniole. Între anii 1853- 1864 a trăit în țările Africii de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc), cercetând și culegând muzică tradițională din diferite regiuni. A armonizat, orchestrat și introdus melodii și procedee de influență orientală în compozițiile sale de muzică clasică. Moare împușcat pe baricade, în timpul Comunei din Paris. footnote>) - care a trăit în Algeria în sec. XIX - există o asemănare izbitoare între cântul gregorian și muzica de sorginte arabo-andaluză. El afirmă în studiul său La Musique arabe, ses rapport avec la
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
literare” sau ceva asemănător. Silozuri cumpărate fără chef la Începutul Încă unui an școlar fără chef, la capătul căruia, complet fără chef, niște creiere vor mai fi adunat praf, niște literatură va fi fost irosită, și niște copaci vor fi murit degeaba. Nutrețul, odată Îngurgitat fără chef și regurgitat la nevoie (teză / BAC), se revarsă, fără chef, În râuri de banalități trișoare care Îneacă tot ce a avut vreodată de transmis literatura. Cuvinte goale, Înșiruire, pauză. Intrând printr-o ureche și
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
teză / BAC), se revarsă, fără chef, În râuri de banalități trișoare care Îneacă tot ce a avut vreodată de transmis literatura. Cuvinte goale, Înșiruire, pauză. Intrând printr-o ureche și ieșind pe alta. De la capăt. Locul unde cuvintele vin să moară. Faptul că asemenea scenarii fără chef se repetă, an după an, În realități trăite fără chef de niște oameni aflați de toate părțile baricadelor unui sistem educațional mai fără chef decât ar trebui să fie posibil nu face decât să
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Tipografiei Cărților Bisericești, București, 1932, pp. 125-126. footnote>. Și trupul era nemuritor în înțelesul că omul avea putință, dacă asculta întru totul și întotdeauna de Dumnezeu, să fie nemuritor și după trup, dar nu în înțelesul că nu putea să moară. Trupul omului până la căderea în păcat putea să se numească într-o privință muritor și într-alta nemuritor - zice Fericitul Augustin. Muritor, pentru că putea muri; nemuritor, pentru că putea să nu moară. Căci una este a nu putea să mori, cum
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Dumnezeu, să fie nemuritor și după trup, dar nu în înțelesul că nu putea să moară. Trupul omului până la căderea în păcat putea să se numească într-o privință muritor și într-alta nemuritor - zice Fericitul Augustin. Muritor, pentru că putea muri; nemuritor, pentru că putea să nu moară. Căci una este a nu putea să mori, cum a făcut Dumnezeu pe unele ființe nemuritoare (îngerii) și alta a putea să nu mori, cum a făcut Dumnezeu pe primul om<footnote Fer.Augustin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
trup, dar nu în înțelesul că nu putea să moară. Trupul omului până la căderea în păcat putea să se numească într-o privință muritor și într-alta nemuritor - zice Fericitul Augustin. Muritor, pentru că putea muri; nemuritor, pentru că putea să nu moară. Căci una este a nu putea să mori, cum a făcut Dumnezeu pe unele ființe nemuritoare (îngerii) și alta a putea să nu mori, cum a făcut Dumnezeu pe primul om<footnote Fer.Augustin, apud Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
să moară. Trupul omului până la căderea în păcat putea să se numească într-o privință muritor și într-alta nemuritor - zice Fericitul Augustin. Muritor, pentru că putea muri; nemuritor, pentru că putea să nu moară. Căci una este a nu putea să mori, cum a făcut Dumnezeu pe unele ființe nemuritoare (îngerii) și alta a putea să nu mori, cum a făcut Dumnezeu pe primul om<footnote Fer.Augustin, apud Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 127. footnote>. Dacă de la început omul ar fi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și într-alta nemuritor - zice Fericitul Augustin. Muritor, pentru că putea muri; nemuritor, pentru că putea să nu moară. Căci una este a nu putea să mori, cum a făcut Dumnezeu pe unele ființe nemuritoare (îngerii) și alta a putea să nu mori, cum a făcut Dumnezeu pe primul om<footnote Fer.Augustin, apud Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 127. footnote>. Dacă de la început omul ar fi fost nemuritor ar fi fost Dumnezeu, iar dacă ar fi fost muritor, atunci Dumnezeu este principiul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
târziu, chiar dacă sub forme diferite: [...] Dumnezeu a dat omului poruncă, zicând: <<Din tot pomul din rai poți să mănânci dar din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mâncați; în ziua în care veți mânca din el cu moarte veți muri>>. Mai întâi își îndreaptă porunca spre unul [...] Apoi vorbește la plural către mai mulți [...] Ce înseamnă aceasta? Dumnezeu ne învață că taina poruncii acesteia nu se îndreaptă numai spre Adam, ci va trece fără îndoială și la noi toți [...] Ceea ce
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
la acel grad de desăvârșire, încât să nu mai poată păcătui niciodată. Pentru aceasta i-a poruncit ca din toți pomii Edenului să mănânce, numai din pomul cunoștinței binelui și răului să nu mănânce, adăugând că, îndată ce va mânca, va muri (Facere 2, 16). Dumnezeu l-a făcut pe om și l-a așezat într-o stare de mare bogăție și i-a dăruit o neasemuită cinste. Dar tocmai pentru a nu cădea din această pricină în mândrie, uitând că nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
dar atât de vulnerabile datorită posibilităților spre rău pe care le oferă prin depășirea unor limite sunt accesibile prin simțire, Cuviosul Nichita Stithatul ajunge să vorbească despre o cunoștință îmbinată a binelui și a răului prin simțire, cunoștință prin care moare omul când se împărtășește de ele, concluzionând că, pe drept cuvânt a oprit Scriptura împărtășirea de pomul simțirii<footnote Ibidem, p. 25 footnote>. Urmându-l pe părintele său Sfântul Simeon Noul Teolog<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul, pentru ce nu stai în chilie să-ți plângi păcatele tale?>>. <<Așa-i frate, zise monahul, nu mă prea îngrijesc de mântuirea sufletului meu. De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru noi, omul nu mai moare de
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
De asta vin, să văd cum ai să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru noi, omul nu mai moare de moarte veșnică>><footnote Ioan Moshu, Limonariu, cap. 71, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1991, p. 77. footnote>. Totuși, această mare Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
să mori, ca măcar așa să vin la pocăință>>. <<Mergi, avva, i-a spus ucigașul. Șezi în chilia ta și mulțumește lui Dumnezeu care ne-a mântuit. Odată ce S-a întrupat și a murit Domnul pentru noi, omul nu mai moare de moarte veșnică>><footnote Ioan Moshu, Limonariu, cap. 71, Editura Episcopiei Alba Iulia, 1991, p. 77. footnote>. Totuși, această mare Taină a Întrupării rămâne inaccesibilă pentru gândirea omului simplu, ea putând fi descifrată fragmentar și temporar doar de cei cu
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]