62,624 matches
-
scriind, anii copilăriei și tinereții sale bucureștene. Dacă la Proust căderea în trecut se făcea prin intermediul gustului, iar la Cărtărescu pe cale olfactivă (mirosul oalelor aflate pe foc), la Dan Ciachir motorul întoarcerii în timp este muzica. Fiecare epocă are o muzică a ei în care se află încrustate toate semnele timpului. O prezență plină de farmec în Bucureștiul anilor "50 au fost negustorii și meseriașii particulari. Aceștia au introdus în climatul troglodit al dictaturii proletariatului ceva din farmecul indelebil al vieții
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
de Stăpînirea care le plănuia dispariția totală " aceasta s-a produs în 1960 ", negustorii, meseriașii particulari de atunci erau serviabili, politicoși, comunicativi și plini de voie bună. Cu ei, cu proprietarii casei din Calea Rahovei și cu vecinii urcă din trecut muzica unei epoci în care viața, în pofida vremurilor nesigure și dure, avea un alt tempo, lipsit de agresivitate sau mîrlănie". (p.11) Chiar și în perioada următoare (anii "60) au continuat să activeze în restaurantele bucureștene mulți dintre cei care învățaseră
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
codul bunelor maniere. Bucureștiul lui Dan Ciachir este un oraș decrepit în care clădirile și grădinile dispar sub buldozerele comuniste, laolaltă cu civilizația străzii. Atmosfera întregii evocări este una mateină. Dan Ciachir este un bon viveur, fascinat de mașini luxoase, muzică bună, filme occidentale, restaurante cu ștaif, care crede în Dumnezeu și care se simte tot mai singur într-un oraș deposedat brutal de toate elementele care îi confereau farmecul și specificitatea. Tot ceea ce constituie sistemul de valori al autorului este
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
de cultură și odihnă I.V. Stalinť. Acum, în barul proaspăt inaugurat în subsolul hotelului ŤAthénée Palaceť, unde costa 100 de lei intrarea și serveau chelneri îmbrăcați în frac, tînără, suplă, cu părul lung și negru ca noaptea, Aura Urziceanu cînta muzică de jazz" (pp. 35-36). Pe lîngă superba evocare a Bucureștiului din deceniile șase, șapte și opt ale secolului XX cel de-al doilea volum din Cînd moare o epocă conține un foarte nuanțat portret al controversatului scriitor Eugen Barbu. Colaborator
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
horbote cu model sofisticat, în revărsări denominative frenetice, iar fiorul acumulării baroce i se transmite și lui Călinescu prin citatul întreg, neabătut. Concluzia, pretins detașată, trădează un catharsis împărtășit: "Odobescu se îmbată cu sclipiri de argintărie și aurărie și cu muzica citatelor grecești și latine". De "beție" vorbește și P. Constantinescu cînd vrea să sublinieze voluptatea de a scormoni prin rezervorul memoriei după cele mai potrivite citate ori de a se aventura în vaste excursii printre cărți, căci "pasiunea livrescă este
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12740_a_14065]
-
Iulia Popovici Pe strada Zalomit, lîngă Cișmigiu, acolo unde acum e discoteca Flamingo, prin "80 și ceva era un club unde se asculta muzică decadentă occidentală; și mai înainte, în aceeași clădire se-ntîlneau la șuete ungurii din București " în "50-"60 fusese sediul comunității maghiare. Kilometri buni mai încolo, la marginea orașului, comisiile de recensămînt se străduiau să-i convingă pe țiganii strămutați la
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
Valentina Sandu-Dediu Una din ideile aplicate în programul abia trecutei Săptămâni Internaționale a Muzicii Noi de către directorul său, compozitorul Sorin Lerescu, m-a mobilizat în a reface succint traseul unui creator insolit (pe care, din păcate, nu l-am avut profesor în mod direct, dar de la care - din fericire - am avut multe de învățat
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
forme variațional-contrapunctice, ciaccona, înseamnă pentru compozitor nu vreo manifestare neoclasică, ci accentul pus pe mentalitatea expozitiv-variațională a unei forme, pe caracterul său narativ-temporal. Ciaccona și ruda sa apropiată, passacaglia, sunt binecunoscute de melomani dintr-o tradiție barocă și romantică a muzicii apusene - de la celebra Ciacconă din Partita în re minor pentru vioară solo de Bach până la finalul Simfoniei a IV-a de Brahms. Sub diferite înfățișări, astfel de teme cu variațiuni revin în genurile muzicii secolului XX: op. 1 de Anton
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
o tradiție barocă și romantică a muzicii apusene - de la celebra Ciacconă din Partita în re minor pentru vioară solo de Bach până la finalul Simfoniei a IV-a de Brahms. Sub diferite înfățișări, astfel de teme cu variațiuni revin în genurile muzicii secolului XX: op. 1 de Anton Webern este o Passacaglie, aceeași formă apare în opera Wozzeck de Alban Berg, în Simfonia a 8-a sau în Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră de Șostakovici, în Simfonia a 2-a
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
o Passacaglie, aceeași formă apare în opera Wozzeck de Alban Berg, în Simfonia a 8-a sau în Concertul nr. 1 pentru vioară și orchestră de Șostakovici, în Simfonia a 2-a de Alfred Șnitke. Înrudit în spiritul ironic cu muzica lui Șostakovici, prieten bun cu Șnitke, Vieru va lansa la rândul său noi versiuni ale acestor forme polifonice. Încă de la vârsta de 20 de ani scrie o suită pentru pian, Preludiu, Passacaglia și Toccata, iar în prima sa lucrare de
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
pian, Preludiu, Passacaglia și Toccata, iar în prima sa lucrare de succes, Oratoriul Miorița (1957), o temă de passacaglie începe să exploreze acel univers modal care va deveni curând emblematic pentru stilul autorului. În Lupta cu inerția (1959-62, din cadrul ciclului Muzică pentru Bacovia și Labiș), al doilea interludiu pentru vioară, clarinet și pian este o dinamică Ciacconă. Ideea temporală afirmată aici este de a porni de la tensiunea maximă a mișcării, pentru a stabili ordinea și liniștea prin eroziunea substanței aflată în
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
al doilea interludiu pentru vioară, clarinet și pian este o dinamică Ciacconă. Ideea temporală afirmată aici este de a porni de la tensiunea maximă a mișcării, pentru a stabili ordinea și liniștea prin eroziunea substanței aflată în mișcare. Sugestii postmoderne traversează muzica occidentală la sfârșitul anilor '60: aluzii la trecutul muzical fuseseră interzise în avangarda anilor '50, dar ele revin în țesătura uneori subtilă a citatului și colajului. Vieru experimentează sonoritatea orchestrei lui Bach din Concertele Brandenburgice în Museum Music (1968), pentru
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
simfonii ale sale apar înfățișări expresive și de caracter diferite ale ciacconei: în Simfonia a IV-a (1982) ca edificiu abstract al părții a treia, în Simfonia a V-a (cu cor și orchestră, pe versuri de Eminescu, 1985), ca muzică adecvată poeziei Dintre sute de catarge, în Simfonia a VI-a (1989) ca un hibrid nonconformist: Tangochaccona cu 33 de variațiuni. Dacă recuperarea unor structuri tradiționale poate fi văzută ca semn al unui postmodernism muzical, multe din simfoniile lui Vieru
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
tuburi cu Testaviron. Vrea să-și întărească puterile genezice. Mănîncă numai fudulii de berbec. Se îngrijește zilnic ca un mire în preajma nopții nupțiale". De la acest amănunt plecînd, comentariul se lățește în direcția chestiunii matrimoniale: "Galaction s-a ocupat numai de muzică, religie, literatură și femei, femei, femei. Capacitatea lui genezică depășea pe a femeii minuscule, geloase. O, dacă Gala Galaction și Tiberiu Iliescu și-ar fi luat soții niște țigănci borîte sau niște țigăncușe de iatac, ce menaje ideale ar fi
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
țigănci borîte sau niște țigăncușe de iatac, ce menaje ideale ar fi dus, așa cum a dus Pamfil Șeicaru cu țiganca lui la Constanța, așa cum a dus Gh. Tătărăscu, acest țigan din munții Gorjului, cu Aretia Fotino, fiica profesorului craiovean de muzică, un țigan get-beget. Căsătoriile se asortează în primul rînd după rasa identică, în al doilea rînd după clasă similară, în al treilea rînd după secrețiuni hormonale la paritate, în al patrulea rînd după vîrstă (femeia ceva mai tînără decît bărbatul
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
o imagine complexă a lumii românești le dă valoare maximă. Aș avea totuși curajul să spun că aleg, ca favorit, interviul cu Johnny Răducanu, din care iată numai o mostră: " Cîntînd jazz în plin stalinism aveați conștiința subversiunii ? / s...ț Muzică americană nu era greu de cîntat, fiindcă la comuniști dacă n-ai text poți cîntă ce vrei. Iar momentele bune pe care le-am trăit atunci le-am făcut noi, nu le făceau comuniștii. Noi le făceam din dorința de
Interlocutoarea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12773_a_14098]
-
de tipuri de umor, de gag, o construcție dezvoltată melodic, polifonic, cu arii și opusuri ce revin mereu, ca un comentariu în sine al singurătății care ne populează, uneori, existența. O singurătate devastată de semnele trecutului, format din obiecte, din muzici, din amintiri, din gesturi. Dincolo de aglomerația sufocantă de obiecte, de numărul lor, de repetarea lor " zece scaune, patru mese, nu știu cîte pachete cu cărți, două viori, scări, vase pentru apă, căluți din lemn " de repetarea gesturilor, drumurilor de pe scenă
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
țăranii din Ocna, uimiți și bucurați la propriu de magia teatrului, fastuos, care le întinde mîna și care le arată că viața înseamnă și poveste. Am coborît în Sibiu și curtea teatrului gazdă s-a umplut. M-am uitat cum muzica maramureșenilor-artiști din Iza, inepuizabili, intră în noi, în fiecare. O curte plină de oameni de peste tot, ruși, nemți, români, camerunezi, irlandezi, americani, abkahasieni, armeni, evrei, canadieni aduși acolo de teatru și pentru teatru se mișcau și jucau pe ritmurile noastre
Orașul minunilor (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12762_a_14087]
-
Vague-ului. Acum, la ediția 2004 a festivalului, Jean-Luc Godard a fost prezent, în afara competiției, cu un nou film, "Notre musique". Un poem ŕ la Godard, o îmbinare de ficțiune și documentar pe lungimea de undă a unui eseu cinematografic despre "muzica noastră", muzica secolului, despre omul în istorie și istoria în om. Filmul e compus din trei părți: Infernul, Purgatoriul și Paradisul. "Infernul" durează șapte-opt minute, și amalgamează, fără o ordine cronologică în montaj, fără comentariu, pe muzică de pian, imagini
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
la ediția 2004 a festivalului, Jean-Luc Godard a fost prezent, în afara competiției, cu un nou film, "Notre musique". Un poem ŕ la Godard, o îmbinare de ficțiune și documentar pe lungimea de undă a unui eseu cinematografic despre "muzica noastră", muzica secolului, despre omul în istorie și istoria în om. Filmul e compus din trei părți: Infernul, Purgatoriul și Paradisul. "Infernul" durează șapte-opt minute, și amalgamează, fără o ordine cronologică în montaj, fără comentariu, pe muzică de pian, imagini de război
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
eseu cinematografic despre "muzica noastră", muzica secolului, despre omul în istorie și istoria în om. Filmul e compus din trei părți: Infernul, Purgatoriul și Paradisul. "Infernul" durează șapte-opt minute, și amalgamează, fără o ordine cronologică în montaj, fără comentariu, pe muzică de pian, imagini de război, imagini ale cruzimii și distrugerii, oameni în derivă, exoduri, avioane, tancuri, nave de război, împușcături, execuții, peisaje devastate, orașe distruse. "Purgatoriul" " în jur de o oră " e filmat într-un "oraș martir", în zilele noastre
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
fost mereu: un nonconfomist, un artist liber, un om care, cu vocea lui slabă, cu tonul lui ușor cîntat, monocord, cu frazele lui lăsate în suspensie, spune ce-i trece prin cap, oricît de incomod sau de provocator ar suna "muzica lui"... De pildă, în momentul în care, la Cannes, de Ziua Europei, 25 de miniștri ai Culturii din țările Uniunii Europene au urcat scara roșie a Palatului și s-au întrunit să discute, printre altele, despre condiția cineastului european, despre
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
sau diplomați scriitori, cu o diferență de vârstă de zece ani între ei, Cugler fiind mai tânăr. Amândoi sunt moldoveni, Scorțescu - născut la Iași, Cugler - la Piatra Neamț. Amândoi sunt absolvenți ai unei Facultăți de Drept, Cugler având pe deasupra și pasiunea muzicii, cu veleități de compozitor. Scorțescu își începe cariera diplomatică în 1920, evoluând de la posturi modeste la Istanbul, Atena, Ankara, Riga, Praga, Berna, până la acela de ministru plenipotențiar în 1944 în Italia, unde se va căsători cu o italiancă și va
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
va preface într-o realitate frumoasă. Sînt printre cei care, de aceea, lucid, au penalizat cu voce critică diluările, risipirile, trădările, abaterile, poate, de la anumite direcții pe care le-am crezut importante. Chiar dacă în jur corul lăudătorilor creștea, creștea iar muzica lor putea suci minți. Mi s-a părut onest, de aceea, să-mi formulez corect punctul de vedere, cu atît mai mult cu cît eu cred că și acesta este semnul unei prietenii durabile, nu doar conjuncturale, și respectul față de
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]
-
Corul însumează toată structura eterogenă � cerșetorii, proștii și neajutorații satului, oportuniștii, lingușitorii, cei drepți, trădătorii. Corul este și protagonist, și rezoneur. Ideea de a aduce grecii antici pe pămîntul Maramureșului, de a comenta toată povestea tragediei din Electra și prin muzica absolut autentică de acolo, pe viu, ca un ritual permanent după care oamenii își dirijează existența, mi s-a părut genială. Formidabilă este implicarea Grupului Iza în spectacol: Ioan Pop, Gheorghe Florea, Anuța Pop, Voichița Tepei, Ioan Covaci, Mihai Covaci
ORAȘUL MINUNILOR (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12782_a_14107]