1,904 matches
-
lucrurile și stările de lucruri la care se referă spusele locutorului, de corespondența sau adecvarea dintre acestea, cu alte cuvinte de valoarea de adevăr a enunțurilor, el trebuie să treacă, dincolo de sens, la referință. În acest sens, va spune Frege: “Năzuința spre adevăr este ceea ce ne îndeamnă întotdeauna să pătrundem de la sens la semnificație” (Gottlob Frege, Sens și semnificație, în Al. Boboc, Semiotică și filosofie, 1998:54). Tema referențialității este de o foarte mare importanță întrucât, datorită fenomenului inflaționist și speculativ
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
corespondența dinte un enunț de tip asertiv și realitatea sau starea de lucruri la care el se referă, ca „adecvare materială”. Corespondență ce este o condiție semantică a cunoașterii sau adevărului, care este totdeauna relativ la un enunț. Frege spunea că năzuința noastră către adevăr este aceea care ne face să trecem dincolo de sensul enunțului, către referința lui, cu alte cuvinte, către corespondența enunțului cu faptele pe care le reprezintă. În cazul în care corespondența se realizează atunci enunțul este adevărat, în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
o vreme în Iași a unor credincioși aparținând protestantismului. N.A. Bogdan ne informează în, lucrarea despre care am mai vorbit, că protestanții au început a se a șeza în Moldova încă de pe vremea domniei lui Eraclide Despot-Vodă, care favoriză chiar năzuințele acestora de a face propagandă printre băștinașii Țării Moldovei ortodoxe. , spune N.A. Bogdan. Inainte de jumătatea secolului al XVIII-lea, au ridicat la Iași, pe strada Păcurari, o biserică. Un incendiu puternic din anul 1753, care a mistuit o parte
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
irascibil, nerăbdător Hotărât și cu inițiativă Încăpățânat Vorbește repede, cu pasiune Mimică expresivă Perseverență în realizarea scopului Își schimbă brusc dispoziția (bucurietristețe) Capabil să gândească și să găsească soluții rapide Înclinat spre risc Aspru și sincer în relațiile cu ceilalți Năzuință spre nou Ingenios în discuții Sangvinic Vesel, optimist Energic și întreprinzător Nu duce întotdeauna lucrurile la bun sfârșit Înclinat să se supraaprecieze Suportă ușor eșecurile și neplăcerile Se adaptează ușor la diferite împrejurări Manifestă receptivitate față de nou Suportă greu monotonia
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Jacob Burckhardt, este omul instinctelor puternice, aventurierul, exploratorul, condotierul, omul problematic care nu se sfiește a se socoti ca un product al Pământului, al naturii, nu al etericului cer, omul păgân și demoniac, îmbătat de frumusețile realității și târât de năzuințele libere ale vieții. Știința oferă omului liberat mijloacele de a-și croi soarta pe lume numai prin propriile sale forțe, îi conferă libertate de alegere și mai ales, de acțiune. Renașterea începe printr-o reproducere și o nouă înțelegere a
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
plastice (îndeosebi statuile) ale lumii antice. Această mișcare culturală a pus bazele unei schimbări profunde a ide‑ ilor religioase: centrul interesului artistic nu era atât Dumnezeu - ființa omni‑ prezentă - dar, umanitatea. Ce se afla la baza acestei schimbări? O puternică năzuință de comuniune cu natura și o dorință reînnoită de a etala frumusețea figurii umane. Artiștii din timpul Renașterii nu s‑au mai considerat niște meșteșugari anonimi care îndeplinesc o muncă, ci au început să se identifice, dar și să fie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
dar fiind spiritual, este nelimitat în abordări. Viața operei de artă începe ca o aventură. Asta pentru că arta încearcă a recepta misterul prin mijloace care țin de planul sensibilității sau al concretului intuitiv 16: mai întâi în timp, dar cu năzuințe de a trece în eternitate. Totuși, opera de artă nu își pierde ni‑ mic din identitate deoarece lasă să se întrezărească sensuri și semnificații pro‑ prii, iar în interiorul ei se observă atitudini de autorevelare. Această perioadă debutează sub semnul crucii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
hotar spre hotarele altuia. Pentru a-mi da hotare, am acum nevoie de hotarele „celuilalt“; „celălalt“ este implicat în autodefinirea mea și, ca atare, el este preluat în proiectul meu, în libertatea hotărârii mele. Celălalt, cu libertatea lui sau cu năzuința lui de libertate, și atunci cu acceptarea supunerii lui, se definește, la rândul lui, în cadrul proiectului meu, își primește hotare prin preluarea lui în hotarele acestui proiect. Celălalt recunoaște autoritatea hotărârii mele, se lasă în chip liber preluat și hotărât
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ce i se cuvine pentru a atinge o limită care îi e inaccesibilă. Bovarismul este o boală de resurse provocată de o limită de atins care joacă rol de fantasmă. Bovaricul nu are resurse spre a se depăși înspre locul năzuinței sale. Tocmai lipsa resurselor determină faptul că limita vizată nu i se cuvine. „Vina“ ratatului este că nu face saltul creditat, deși ar avea resurse să-l facă; a bovaricului, că încearcă să-l facă în absența acestor resurse. Ratatul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
neființei. Limita nu este deci o limitație, ci deschidere către ființă, condiția prealabilă a participării la „a fi“. Pe scurt, a fi înseamnă a fi limitat, a dobândi o limită, a ieși din vagul neființei. Drumul către ființă stă sub năzuința către o limită. Între peras („limită“) și ființă există cea mai intimă legătură. Iar dacă pentru greci ființa este, după cum Heidegger spune în atâtea rânduri, Anwesung, „ajungere-la-prezență“, atunci limita presupune tocmai această „ființă-ajunsă lapropria-ei-prezență“ (An-wesen). „Ceea-ce-e prezent de fiecare dată
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
după normele și deziratele sociale. Persoanele care sunt structurate în idea că au numai drepturi nu și datorii sociale, care așază întotdeauna pe primul plan, datorită egoismului, propriilor lor interese, în detrimentul celor colective, considerându-se mereu frustrate în drepturile și năzuințele lor,nu pot realiza în fapt acel schimb de drepturi și obligații pe care ar trebui să le aibe în mod normal cu societatea fiind într-un permanent conflict cu normele de conviețuire socială și cu legislația juridică. Promovarea exagerată
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase. Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au stins, alții le-au luat locul. Peste svârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș..... Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someș, și pe urmă se pierde în șoseaua cea mare și
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Dumitru Bulgea din Gătaia, Ioachim Mărgărie din Comorîște, Emilian Novacovici din Răcăjdia etc., iar Damaschin Daicoviciu ( tatăl academicianului Constantin Daicoviciu ), la fel ca mulți alții, arestat și trimis sub escortă la Seghedin. Asemenea manifestări nu reprezentau cazuri izolate. Ele demonstrau năzuința generală a corpului didactic din școlile românești de Înlăturare a stăpânirii străine, de Unire cu Țara. Rolul deosebit de Însemnat pe care l-au avut cadrele didactice În timpul evenimentelor revoluționar-naționale din toamna anului 1918 reprezintă consecința firească a abnegației dovedite În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Ienciu, Alex. Buțiu din Caransebeș, Ioan Marilă (Reșița), Iosif Miclău (Bocșa) etc. Acestora li se adaugă numeroșii dascăli care au pornit În fruntea grupurilor de țărani ca să fie prezenți pe Câmpul lui Horea de la Alba-Iulia atunci când se va Împlini visul, năzuința de veacuri a poporului nostru, marea Unire. Fie la adunarea solemnă a delegaților oficiali din Sala Casinei Militare (Sala Unirii), fie cuprinși În imensa mulțime, distinșii reprezentanți ai corpului didactic dădeau glas voinței lor nestrămutate de făurire a statului național
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
slujitori l-au urmărit neîncetat cu o pilduitoare energie și dăruire Își afla astfel deplina și ireversibila Înfăptuire prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918. Se cuvine să aducem prinosul de recunoștință acelora care și-au Închinat puterea de muncă, năzuința și strădania Împlinirii dezideratului secular al românilor: unitatea națională.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
ale Divanurilor Moldovei și Țării Românești, sub președinția consulului general rus Minciaki. După ce au fost amendate de către curtea protectoare, Regulamentele Organice au fost adoptate de Adunările obștești extraordinare de la București (mai 83) și Iași (octombrie 83) . Regulamentele Organice exprimau clar năzuința Rusiei, ca putere protectoare, de a face să se țină seama de părerile sale, în ceea ce privește organizarea administrativă și politică a Principatelor. In schimb, Regulamentele au creat un aparat de stat modem, legiferând principiul separării puterilor în stat. Puterea legislativă a
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Naïve Kunst Rumäniens Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 60, 61, 208. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Fost jurist, cu pasiune pentru vânătoare și pentru pictură, creația lui resimte atât năzuința către exactitate (aproape de pedanterie), cât și evaziunile cinegetice care i-au orientat subiectele. Scăpărări discrete de umor au evoluat concomitent cu întâietatea pe care pictura a cucerit-o, odată cu vârsta, în preocupările sale.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 64, 65, 208. „La Gheorghe Dumitrescu fabulația, situațiile inventate, au o frecvență mai bogată, el raportează mereu ceea ce vede la spectacolul plastic dorit, în care-și plasează amintirile sau năzuințele. Există, în interioarele pe care le zugrăvește și în sculptura lui (pe care o practică alternativ cu pictura) note calofile care răspund necesității unei ambianțe estetice, o primă dovadă construind o chiar grădina plină de flori din fața casei sau scenele
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
și viață de la țară, reface imagini din copilărie.” (Diana Iosub, 24 ore mureșene, 6 sept. 1996) „Calitățile de excepție ale picturii lui Teodor Moraru s-au împlinit în ultima vreme nu prin avansul către spectacularul facil cât prin clarificarea propriilor năzuințe, prin întoarceri tot mai convingătoare către amintirile copilăriei petrecute la sat, către sensurile anecdotice frecventate de categoria socială din care face parte și care îl proiectează reprezentativ și autentic în fiecare expoziție la care participă. Descoperirea, prin fiecare tablou, a
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
dobândește noi particularități psihice. Experiența lui cognitivă se îmbunătățește, sfera reprezentărilor se extinde, funcția reglatorie a sistemului verbal se intensifică.La fel se dezvoltă operațiile gândirii intuitiv- concrete, apar forme ale trăirilor emoționale mai complexe, se constituie noi dorințe, interese, năzuințe. Privind copilul în cadrul procesului de dezvoltare, ca o făptură activă legată de obiecte, evenimente naturale și sociale, trebuie să creăm cadrul în care el să se poată dezvolta convergent și divergent. În acest sens înclinațiile și interesele copilului sunt punctele
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
scriu cu recunoștință din Kitchener, Hamilton, New-York, Detroit, Chicago prin intermediul revistei "Familia". Lista bogată de activități se completează cu articole ce pun în valoare tezaurul folcloric din Banat și diasporă. Pavel P. Filip animatorul vieții culturale din localitatea Torac oglindește năzuințele sale în revista "Cuvânt Românesc Torăcean" și în articolele consacrate satului natal. Marile jubilee Torăcene sunt zilele sărbătorilor naționale românești: Sunt omagiați oamenii de seamă ai istoriei și culturii: voievozii, eroii patriei Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Mihai Eminescu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Brașov, renumitul psalt „ Filotei sin agăi Jipăi”, de la care a rămas prima Psaltichie Românească cunoscută, episcopii Mitrofan și Damaschin de la Buzău, mitropoliții Teodosie și urmașul său, marele cărturar Antim, originar din Iviria, românizat și identificat Întru totul cu năzuințele credincioșilor pe care-i păstorea. La aceștia se adaugă și mulți copiști de la manuscrise românești, clerici sau mireni. Rezistența ortodoxă și națională a marii majorități a preoților și credincioșilor transilvăneni a fost susținută de mitropolitul Teodosie și de Constantin Brâncoveanu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
Naïve Kunst Rumäniens Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 60, 61, 208. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. „Fost jurist, cu pasiune pentru vânătoare și pentru pictură, creația lui resimte atât năzuința către exactitate (aproape de pedanterie), cât și evaziunile cinegetice care i-au orientat subiectele. Scăpărări discrete de umor au evoluat concomitent cu întâietatea pe care pictura a cucerit-o, odată cu vârsta, în preocupările sale.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 64, 65, 208. „La Gheorghe Dumitrescu fabulația, situațiile inventate, au o frecvență mai bogată, el raportează mereu ceea ce vede la spectacolul plastic dorit, în care-și plasează amintirile sau năzuințele. Există, în interioarele pe care le zugrăvește și în sculptura lui (pe care o practică alternativ cu pictura) note calofile care răspund necesității unei ambianțe estetice, o primă dovadă construind-o chiar grădina plină de flori din fața casei sau scenele
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și viață de la țară, reface imagini din copilărie.” (Diana Iosub, 24 ore mureșene, 6 sept. 1996) „Calitățile de excepție ale picturii lui Teodor Moraru s-au împlinit în ultima vreme nu prin avansul către spectacularul facil cât prin clarificarea propriilor năzuințe, prin întoarceri tot mai convingătoare către amintirile copilăriei petrecute la sat, către sensurile anecdotice frecventate de categoria socială din care face parte și care îl proiectează reprezentativ și autentic în fiecare expoziție la care participă. Descoperirea, prin fiecare tablou, a
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]