3,059 matches
-
oferă și obiecte, acestea sunt anunțate cu voce tare alături de suma de bani. Întotdeauna nașul, ca părinte spiritual al celor doi tineri, oferă o sumă mult mai mare decât ceilalți participanți la eveniment. Suma și bunurile pe care le oferă nașul sunt rezultatul negocierii între tinerii însurăței și familia nașului. Se întâmplă așa pentru a se ști cu exactitate valoarea bunurilor care vor face obiectul schimbului în rolul de dar și pentru ca pierderea sau câștigul să fie unul echilibrat, evitându-se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
alături de suma de bani. Întotdeauna nașul, ca părinte spiritual al celor doi tineri, oferă o sumă mult mai mare decât ceilalți participanți la eveniment. Suma și bunurile pe care le oferă nașul sunt rezultatul negocierii între tinerii însurăței și familia nașului. Se întâmplă așa pentru a se ști cu exactitate valoarea bunurilor care vor face obiectul schimbului în rolul de dar și pentru ca pierderea sau câștigul să fie unul echilibrat, evitându-se eventuale supărări. Au fost cazuri. De regulă nașul este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
familia nașului. Se întâmplă așa pentru a se ști cu exactitate valoarea bunurilor care vor face obiectul schimbului în rolul de dar și pentru ca pierderea sau câștigul să fie unul echilibrat, evitându-se eventuale supărări. Au fost cazuri. De regulă nașul este un om cu stare al comunei. Multe familii de tineri își doresc ca naș să fie primarul sau președintele consiliului, astfel încât să intre și ei în mecanismul bunăstării materiale și al reprezentării sociale prin funcții și demnități. Așa se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
face obiectul schimbului în rolul de dar și pentru ca pierderea sau câștigul să fie unul echilibrat, evitându-se eventuale supărări. Au fost cazuri. De regulă nașul este un om cu stare al comunei. Multe familii de tineri își doresc ca naș să fie primarul sau președintele consiliului, astfel încât să intre și ei în mecanismul bunăstării materiale și al reprezentării sociale prin funcții și demnități. Așa se întâmplă că demnitarii locali din România au mai multe rânduri de fini, uneori zeci sau
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
întâmplă că demnitarii locali din România au mai multe rânduri de fini, uneori zeci sau chiar sute de familii. "Așa e bine!" o spun plastic și cu emfază, uneori chiar în media, adică pentru un public cât mai larg. Dacă nașul este un om cu "dare de mână", atunci negocierea este pur formală, deoarece baronii noștri locali este cunoscut că nu se prea uită la bani, atunci când trebuie să oficieze fudulia. Dacă nașul are o stare materială mai proastă, atunci elementul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
adică pentru un public cât mai larg. Dacă nașul este un om cu "dare de mână", atunci negocierea este pur formală, deoarece baronii noștri locali este cunoscut că nu se prea uită la bani, atunci când trebuie să oficieze fudulia. Dacă nașul are o stare materială mai proastă, atunci elementul negociere este prezent și are importanța sa. Se merge până acolo încât suma oferită de nași este strigată în mod fals, mincinos, în cifre mai mari către participanți, tocmai pentru a urmări
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
locali este cunoscut că nu se prea uită la bani, atunci când trebuie să oficieze fudulia. Dacă nașul are o stare materială mai proastă, atunci elementul negociere este prezent și are importanța sa. Se merge până acolo încât suma oferită de nași este strigată în mod fals, mincinos, în cifre mai mari către participanți, tocmai pentru a urmări un gen de aliniere a celorlalți la acest prim dar. Se ridică masa" se spune, încercând a se oglindi un adevăr ce ține de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
către participanți, tocmai pentru a urmări un gen de aliniere a celorlalți la acest prim dar. Se ridică masa" se spune, încercând a se oglindi un adevăr ce ține de orientarea celorlalți în oferirea darului. Este primul dar oferit de nașul cuplului. Există scene sinistre în care lăutarul șef, cel care conduce ritualul oferirii darului, să-și atingă barba cu banii oferiți drept dar de fiecare mesean, pentru ca o parte din norocul tinerilor să rămână la el. Gesturile sunt largi, nimeni
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
femeie din neam). Diferite microrituri de propițiere salutau venirea pe lume a pruncului și Încercau să-i așeze destinul pe o matcă favorabilă: cel mai important rit era prima Îmbăiere. Aceasta era efectuată de moașă, În prezența bătrânilor și a nașilor. După ce termina Îmbăiatul, ea rostea urări care aveau menirea să apere pruncul de rău și să aducă puterile benefice să vegheze asupra lui. În albie se puneau plante cu semnificații magice precum busuiocul, bujorul, grâul, macul, cânepa și unele alimente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
invita nevestele tinere să sară peste covată ca să aibă și ele un copil. De asemenea, În unele locuri se mimau diferite munci agrare sau casnice pentru ca nou-născutul să fie priceput și norocos În viață. Copilul era prezentat familiei, În special nașilor, care Îi ofereau moașei daruri ceremoniale. Urma apoi o petrecere la care participau neamurile apropiate. Un alt moment ritual important era legat de așteptarea ursitoarelor - conform credințelor populare, acestea vin, de obicei, În prima săptămână de după naștere. Cu această ocazie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dramatizare a comunicării normelor tradiționale de viață. Ceremonia nunții era gestionată de specialiști rituali (preotul, starostele, colăcerul, brădarul) și de membrii comunității, care căpătau roluri bine determinate și care trebuiau să se conformeze unui scenariu ritual strict: mirele și mireasa, nașii, socrii-mari și socrii-mici, fratele miresei, chemătorii (feciorii care invită la nuntă), fetele din alaiul miresei etc. Nunta propriu-zisă se Întindea pe durata a trei-patru zile, de obicei - de vineri după-amiază până luni Înainte de masă. Perioadele de nuntă erau reglate de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe experiențele unor căsătorii nefericite) și de recunoaștere socială a unor inegalități de gen, structurale ordinii satului tradițional. După acest moment ritualic urmează sosirea alaiului mirelui. Acesta este condus de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
durează toată noaptea. Petrecerea este Întreruptă de momentul darurilor, când, prin formule protocolare tradiționale, fiecare familie invitată prezintă darurile aduse, Însoțindu-le de urări și promisiuni de Întrajutorare. Spre miezul nopții, mirele și mireasa părăsesc nunta și intră În casă. Nașii și rudele apropiate ajută mireasa să Își scoată cununa și beteala, Îi despletesc părul și Îi pun broboada (semn al intrării În rândul nevestelor). Nuntașii continuă petrecerea, iar dimineața lăutarii și nuntașii se Îndreaptă spre fereastra camerei mirilor și le
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a ocupat și colonizat țara și le-a impus limba a fost cel ro man, popor al cărui mit genealogic s-a constitu it, în jurul lui Romulus și Remus, copiii Zeului Lup Marte............................................. Rezultatul acestei cuceriri și asimilări a fost naș terea poporului român. În perpectiva mitologică a istoriei , s-ar putea spune că acest popor s-a năs cut sub semnul Lupului, adică predestinat răz boaielor, invaziilor și emigrărilor.............. ." Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-han Referindu-se la originea românilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui fiu N-ajunge niciodată coroana să o poarte, Că de pe a sa frunte cu fărdelegi pătată Cu sabia luată va fi de Bogdan-Dragoș. De-aceea el trimite în [patru ] părți a lumei Pe Gruie pârcălabul menit să-i fie naș Să-l stingă de pe lume pe Bogdan-Dragoș Vodă. BOGDAN Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce cetate se vede acolo în
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meu văr... al patrulea. [ALECU] Cu cât mai departe cu-atît mai fericit mă faci. Zi-mi al 16[-lea], al 32-lea...... Poate că, nemaigăsind acasă numele văr... vei inventa un altul... mai plăcut mie, mai plăcut și ție... [EMMA] Naș! [ALECU] Cum naș! [EMMA] Am să te pun să-mi botezi copiii toți... când îi voi avea. [ALECU] Vai, Emma... ce fleacuri mai vorbești și tu, copilă. Bună procopseală...... Să știi ca-i gâtui... da' nu naș... auzi - naș! (iese
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
patrulea. [ALECU] Cu cât mai departe cu-atît mai fericit mă faci. Zi-mi al 16[-lea], al 32-lea...... Poate că, nemaigăsind acasă numele văr... vei inventa un altul... mai plăcut mie, mai plăcut și ție... [EMMA] Naș! [ALECU] Cum naș! [EMMA] Am să te pun să-mi botezi copiii toți... când îi voi avea. [ALECU] Vai, Emma... ce fleacuri mai vorbești și tu, copilă. Bună procopseală...... Să știi ca-i gâtui... da' nu naș... auzi - naș! (iese rîzînd) [EMMA] Auzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și ție... [EMMA] Naș! [ALECU] Cum naș! [EMMA] Am să te pun să-mi botezi copiii toți... când îi voi avea. [ALECU] Vai, Emma... ce fleacuri mai vorbești și tu, copilă. Bună procopseală...... Să știi ca-i gâtui... da' nu naș... auzi - naș! (iese rîzînd) [EMMA] Auzi că mi-i gâtuie... Ba defel... Da', lasă, frate, // sănătos până nu-i am, după aceea... (uitîndu-se-n oglindă) Hm! Neci prea-prea... neci... Cu toate astea... Palidă!... interesantă se zice... Oare de ce-oi fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
EMMA] Naș! [ALECU] Cum naș! [EMMA] Am să te pun să-mi botezi copiii toți... când îi voi avea. [ALECU] Vai, Emma... ce fleacuri mai vorbești și tu, copilă. Bună procopseală...... Să știi ca-i gâtui... da' nu naș... auzi - naș! (iese rîzînd) [EMMA] Auzi că mi-i gâtuie... Ba defel... Da', lasă, frate, // sănătos până nu-i am, după aceea... (uitîndu-se-n oglindă) Hm! Neci prea-prea... neci... Cu toate astea... Palidă!... interesantă se zice... Oare de ce-oi fi căutând eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
te-a bătut/ par în pământ/ ca să scoată pe dracu ;/ cin’ te-a bătut/ cu nuiele de alun/ să-l scoți pe nebun/ să se ducă/ nălucă” (47, p. 175). Ridicarea unei coloane a cerului, bătutul cu nuiaua de alun („nașul șarpelui”) sau de paltin, bătutul în toaca din lemn de paltin etc. sunt toate gesturi rituale apotropaice ; demonii sunt exilați sub pământ sau în „pustie”, în zona necosmizată, „unde popa nu toacă,/ unde fata nu joacă,/ unde-n răscruce/ nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
39, p. 30). În alte cazuri, solomonarul lovește sau doar amenință balaurul (norii) cu o „botă” (bâtă) cu care s-a scos o broască din gura unui șarpe (18, pp. 164-170 ; 33, p. 125) sau cu o nuia de alun („nașul șarpelui”) cu care a fost omorât un șarpe (atenție la valențele magice ale armelor), cu coasa sau cu biciul : Și-o trecut șolomonarul Care umblă cu Șercanu’ [= balaurul] Din zbici o pocnit Pe iel s-o suit (19, p. 84
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cu sabia lui Mihai/ Cu toporul Domnului/ Taie capul omului” (42 ; 20, p. 151) și „Cu măciuca [sabia] lui Mihai/ Sus pe cap/ După cap/ Curge sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și „Cu măciuca [sabia] lui Mihai/ Sus pe cap/ După cap/ Curge sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai” (33 ; 51, p. 273) sau „Cu un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Calendarul în viața poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului în a cărui zi s-a născut, încît onomastica și ziua de naștere cad astfel firește în una și aceeași zi. Numai din respect deosebit pentru voința nașului românul se abate de la această regulă. E natural așadar ca numele de botez ale românilor să fie foarte variate, ceea ce înlesnește constatarea identității mai mult decât daca pe toți i-ar chema Janos și dă totodată un teren vast fantaziei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să poată stabili un lanț de comandă, o rețea de transmisii ordonate și ierarhizate. Doar un mesaj difuz: "Să vă supuneți autorităților după moartea mea...". Dar care din ele? Abu Bakr a fost în fruntea cortegiului de rugăciune la moartea nașului, dar după aceea, cîtă confuzie... E normal. Cînd aduci o veste bună, nu-ți place concurența. Vrei s-o poți transmite în persoană. Și după tine, potopul. Acest reflex de om providențial nu a fost cel al mediatorului din Iudeea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]