5,372 matches
-
-se, cuminte, într-un tipar destul de previzibil și pe alocuri banal. Bunăoară, dragostea e „batere de aripă”, ramurile „scuturatu-s-au/ ca și iubirea”, doar spaima de moarte ia chipul unei fiare la pândă, într-o imagistică ceva mai elaborată. O undă naționalistă, specifică anilor de după 1940, îl scoate temporar din contemplarea propriei suferințe. Încearcă să edifice, printr-un artificiu de arhitectură fonetică, „o grațioasă definiție” - cum spunea G. Călinescu - a provinciei martirizate: „Basarabia/ Cuvânt cu patru a/ ca o biserică/cu patru
PLOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
Rădulescu-Motru Idealurile sociale și arta mai adecvată, într-o măsură, momentului. Pledând ca scriitorii să „destăinuie lumii suferințele poporului și să devină educatori morali ai acestuia”, profesorul respinge „aservirea literaturii față de politică”, fie aceasta conservatoare, liberală, socialistă ori, mai ales, „naționalistă”. În același sens se pronunță și Ovid Densusianu în articolul Patriotismul nostru. Pe o linie paralelă întrucâtva se plasează o luare de poziție a lui Al. Antemireanu, Simțul artei la români, în care se susține că nici poezia, nici proza
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
nici liniile expuse de C. Rădulescu-Motru într-o simplă notă (Reapariția „Noii reviste române”), care vorbea despre promovarea „discuțiunii de idei” civilizate, despre apărarea „în contra a două exagerațiuni deopotrivă de periculoase: servilismul față de cultura străină, pe de o parte, grandomania naționalistă, pe de altă parte”, despre „atitudinea critică față de intelectuali, sfătuiți să-și înfrâneze pornirile agitate [...] dând exemplul unei activități cumpănite, ca fond și ca formă”. Inabilă este și susținerea ideii unei completări reciproce a două periodice conduse de C. Rădulescu-Motru
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
nost”), nu articulează un program propriu-zis: „N-am avut de gând să ne încorsetăm libertatea de acțiune prin stabilirea unor granițe strâmte, a unui program”, preferând să plutească în vag: „Programul nost e scurt, dar cuprinzător: «Noi vrem binele!»”. Orientarea naționalistă este subînțeleasă, însă justificată în contextul lipsei drepturilor de afirmare a elitei culturale românești. Revista preferă să așeze articularea conștiinței naționale de sine mai presus de orice ideologie restrictivă. Rubrici: „Mărunte”, „Literatura”, „Momente”. V. E. Moldovan publică o poezie patetic-siropoasă
ORIZONTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288582_a_289911]
-
rolul pe care și l-a asumat”. Conducerea revistei face eforturi să evite excesele extremiste pe fondul unei conjuncturi politice defavorabile (interzicerea, cu un an în urmă, prin decret regal, a mișcării legionare, soldată cu arestări). Cu toate acestea, atitudinea naționalistă a unor colaboratori capătă adesea accente xenofobe. Aceștia provin din diferite zone politice, de la extremismul lui Leon Țopa la liberalismul lui Traian Chelariu. Diversitatea ideologică poate fi corelată cu străduința scriitorilor bucovineni de a depăși barierele politice în vederea resuscitării tradiției
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
Gabriel Dimisianu, Observații mărunte, RL, 1992, 18; Al. Piru, O nouă istorie a literaturii române, L, 1992, 19-21; Monica Spiridon, Strategii de lectură, RL, 1992, 24; Gheorghe Grigurcu, O istorie refuzată, F, 1992, 6; Ovidiu Pecican, Istoria literară și existențialismul naționalist, ST, 1992, 8-9; Monica Spiridon, Habent sua fata libelli, F, 1992, 9; Matei Călinescu, Despre „Istoria literaturii române” de I. Negoițescu, „22”, 1992, 39; Virgil Nemoianu, I. Negoițescu și „Istoria literaturii române”, „22”, 1992, 48; Nicolae Florescu, „Istoria literaturii române
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
de realegerea în funcții a politicienilor. Este posibil, de asemenea, să fie oferite afirmații cauzale de forme mai complicate- de exemplu, că o anumită schimbare a intensității lui X (intensitatea atașamentului democratic), sau în numărul lui X (voturi pentru partidul naționalist) produce o creștere sau o descreștere în intensitatea sau numărul lui Y. Exprimat formal: Y = bX; o schimbare marginală de o unitate într-o observație a variabilei independente va produce o schimbare de „b” unități în observația corespunzătoare de la nivelul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trebuie luate în considerare (că poate chibritul s-a aprins de la focul de alături etc.). Situațiile sociale sunt și mai dificile. Să ne imaginăm ce lanț cauzal complicat ar fi necesar pentru a explica de ce votează unii indivizi pentru partidele naționaliste, sau de ce sunt unele națiuni dispuse să formeze alianțe. Un model util însă nu le poate include pe toate. Cercetătorul trebuie să-și folosească judecata și să includă acei factori care sunt valoroși din punct de vedere teoretic și care
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru totdeauna, purtătoarea de cuvânt oficială a Statelor Unite. Ba mai mult, un ziar pro-american ar putea scrie: „Un conducător antiterorist vizitează Pakistanul”. Un ziar comunist ar putea avea titlul: „Un reprezentant al imperialismului apusean vizitează Pakistanul”. Într-un ziar arab naționalist, titlul ar suna așa: „Un luptător periculos în alianța anti-islamică vizitează Pakistanul”. În tot acest timp persoana și misiunea sa ar rămâne aceleași, în ciuda caracterizărilor diferite. Prima sarcină esențială în construirea de variabile presupune decizia referitoare la ceea ce dorim să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sărăcie putem determina dacă statutul de minoritate are cu adevărat influență directă asupra ratei criminalității în S.U.A. În mod similar, am putea emite ipoteza că indivizii cu experiență în sejururile în străinătate vor vota în număr mai redus pentru partidele naționaliste. Dar astfel de indivizi sunt adesea și mai educați, iar susținerea pentru partidele naționaliste s-ar putea să se reducă odată cu gradul de educație. Trebuie să estimăm variabilele de control pentru educație ca să putem aprecia dacă ieșirile în străinătate influențează
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
criminalității în S.U.A. În mod similar, am putea emite ipoteza că indivizii cu experiență în sejururile în străinătate vor vota în număr mai redus pentru partidele naționaliste. Dar astfel de indivizi sunt adesea și mai educați, iar susținerea pentru partidele naționaliste s-ar putea să se reducă odată cu gradul de educație. Trebuie să estimăm variabilele de control pentru educație ca să putem aprecia dacă ieșirile în străinătate influențează în mod independent votarea. Am putea, totodată, emite ipoteza că țările care fac parte
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de presă guvernului ar putea constitui variabila dependentă; majoritatea electorală a unui partid ar putea fi variabila independentă, iar cheltuiala publică pentru asistență socială ar putea fi variabila dependentă; călătoriile internaționale ar putea fi variabila independentă și opoziția față de partidul naționalist ar putea fi variabila dependentă. În toate aceste exemple este implicată alegerea umană. La baza relațiilor obiective dintre variabile trebuie să se afle un tipar consistent de decizii individuale. Acceptăm faptul că Y este influențat de X pe baza unei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dar interpretarea coeficienților rezultați trebuie făcută cu prudență. Mai problematice sunt situațiile în care avem o variabilă dihotomică dependentă. Cercetătorul ar putea fi interesat de factorii cauzali care fac astfel ca o anumită persoană să voteze pentru un partid politic naționalist, sau o oarecare națiune să se alăture unei alianțe internaționale, sau să intre în război. Dar votul pentru un anumit partid nu este o variabilă continuă; o națiune oarecare este membră a unei alianțe sau nu; este în război sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Pentru criticii postmoderniști acesta este doar un vis irealizabil. Este doar unul dintre tipurile de proiecte iluministe optimiste, care au fost așa de răspândite în secolul trecut. Un astfel de proiect pare tot mai absurd într-o lume unde conflictele naționaliste, religioase, rasiale și etnice au avut drept rezultat uciderea a milioane de oameni și unde armele cele mai teribile de distrugere se află în mâinile unor conducători puternici. Un astfel de proiect sună tot mai absurd, într-o lume unde
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să construiască o nouă infrastructură a tranziției. A treia recomandare, adresată clasei politice, nu mai este independentă, ci un corolar al primelor două. Ea descrie un drum prin care clasa politică românească devine o clasă politică națională - nu autohtonistă sau naționalistă, ci cu un grad ridicat de autonomie, cu un proiect politic național, și nu doar de partid și cu o bază socială reală care să reușească să definească clar, la nivelul colectivităților, rezultatul obținut din Înțelegerea politică a faptului că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Își vor schimba titulatura În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
centrală a cărții), instituționalizarea și profesionalizarea disciplinei În regiune rămâne o ,,luptă” deschisă. Antropologia socioculturală nu este inclusă În nomenclatorul specializărilor academice acreditate (și finanțate) guvernamental (vezi M. Elchinova, pentru Bulgaria, P. Skalník, pentru Cehia, A. Bitušíková, pentru Slovacia). Contextul naționalist (mereu prezent) duce la ,,politizarea” (ne)recunoașterii oficiale a antropologiei, ca În Slovenia, unde unii ,,etnologi” cred că ,,nimeni nu-i poate cunoaște mai bine pe sloveni decât ei Înșiși” (cf. R. Muršič). Această stare de lucruri menține, Între altele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în țară în 1939, își susține în 1940 doctoratul în filosofie la Universitatea din București, cu lucrarea Schiță pentru istoria lui „cum e cu putință ceva nou”. Din toamna lui 1938 până în toamna lui 1940 se avântă în activitatea politică naționalistă de dreapta și în septembrie și octombrie 1940 colaborează la „Buna Vestire” cu articole ideologice deschis în favoarea legionarilor. O experiență publicistică personală este gazeta „Adsum”, scoasă la Sinaia în august 1940, în număr unic și cu texte scrise doar de
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Europa: integrarea României. Aspecte ideologice și culturale (1995), tentativă a unui intelectual din Est de a găsi o soluție de echilibru între două zone culturale opuse și ostile. La o extremă, provincia culturală românească (o noțiune în primul rând morală), naționalistă, rezistentă la spiritul de sistem și de construcție ideologică, la erudiție și la efortul speculativ, la cealaltă, europocentrismul vestic, marcat de inapetența față de ideologic, de eroziunea reperelor ferme, de dezabuzare, când nu de demisia intelectuală de-a dreptul. Pentru M.
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
își imaginează esența ortodoxiei după chipul și asemănarea tradiției lor locale. De aici toate dificultățile menținerii și perpetuării unei perspective universale asupra ortodoxiei, acasă și în diaspora. Numai prin dispariția orizontului universalității și a unei gândiri cruciforme a totalității, leucemia naționalistă a ajuns să macine organismul Bisericii, politizând relația creștinilor cu istoria. Teama de adevărul istoric a dat naștere mecanismului cenzurii și unei adevărate legi a tăcerii (omertà) cu privire la anumite subiecte. Tot din cauza lipsei de orizont universalist s-a născut și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
atribuit pentru întâia oară decât episcopului Teofil, papă al Alexandriei (385-412), la un moment mai degrabă crepuscular din istoria Părinților deșertului 2. Pe scurt, cel puțin în ceea ce îl privește pe Evagrie Ponticul, atât „lupta de clasă”, cât și „ipoteza naționalistă” sunt constructe sociologice sărace, aplicate unui univers spiritual mai puțin afectat de problemele ideologice ale lumii moderne. Situl eclezial al interpretăriitc "Situl eclezial al interpretării" Ce este de spus despre „anexarea clericală” - antică și modernă -a operei evagriene? Am observa
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sistematică, astfel de curente autohtoniste imitau trecutul colectiv idealizat, conferindu-i statutul de icoană atemporală (și, pentru mințile lucide, anacronică) și învestindu-l cu un imaginar temei divin 9. Generațiile mai în vârstă susțineau idei etnonaționale similare, mergând de la viziunea naționalistă și populistă promovată de Nicolae Iorga (1871-1940) sau modelul ascetic și meritocratic al lui Vasile Pârvan (1882-1927) până la propuneri mai apropiate de fervoarea Tinerei Generații prin pretențiile lor asemănătoare de „autenticitate”, cum ar fi cele formulate de Nichifor Crainic (1889-1972
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, Univers, București, 1999. 8. Pentru o imagine de ansamblu asupra acestor date, vezi Leon Volovici, National Ideology and Antisemitism. The Case of the Romanian Intellectuals in the 1930s, Pergamon Press, Oxford, 1991 (versiunea românească revăzută: Ideologia naționalistă și problema evreiască în România anilor ’30, Humanitas, București, 1995); pentru o sinteză bogat documentată, dar insuficient argumentată, vezi Zigu Ornea, Anii ’30. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995. Ontologia etnică este un concept pe care îl
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cronică literară, arătând: „ce aduce nou romanul lui Asztalos Istvan În literatura maghiară din RPR și, În general, În câmpul Întregii noastre literaturi: Vântul nu se stârnește din senin este prima lucrare de proporții de la noi, care atacă frontal: problema naționalistă și care o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste. Asztalos nu procedează didactic ci schematic. Eroii lui nu țin discursuri care să suplinească lipsa faptelor și Întâmplărilor semnificative; ei lucrează pe teren, pe faptul viu, dar În așa fel că până la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de nuvelele lui Petru Dumitriu, publicate Între 1948-1950 (Dușmănie, Vânătoarea de lupi, Nopțile din iunie etc.). Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima lucrare care atacă problema naționalistă și o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste, Cu ghearele și cu dinții (Kovacs Gyorgy), Grâu Înfrățit și Trandafir de la Moldova (Ion Istrati), Temelia (Eusebiu Camilar), Pâine albă (Dumitru Mircea), Ogoare noi (Aurel Mihale), Nepoții lui Horea (Petru Vintilă), Bărăgan, 3
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]