2,620 matches
-
stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță scundă. Pronaosul are tavan drept, fapt ce ne determină să presupunem, că inițial a susținut clopotnița, pridvorul fiind adăugat ulterior (poate pe la 1844, an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când învelitoarea de șiță era prăpădită (mai ales după ridicarea, în 1882, a bisericii de zid). Crâmpeie
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când învelitoarea de șiță era prăpădită (mai ales după ridicarea, în 1882, a bisericii de zid). Crâmpeie de decor se află, probabil, sub îmbrăcămintea de scânduri. Pe bolta naosului sunt reprezentate zece momente din viața lui Iisus Hristos, a căror realizare se poate atribui moldoveanului Grigorie de la Târgu Pietrii, la mijlocul secolului al XIX-lea. Programul iconografic al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
până în 1948 și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu împărțirile din interior cunoscute: în pronaos femeile, în naos bărbații, altarul - despărțit de restul navei printr-un iconostas. Se pare că biserica a rămas nepictată vreme de 20 de ani. Pe la 1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
Tradiția locului spune că biserica a fost adusă din satul Nadiș, aflat doar la câțiva kilometri de Sălățig. Momentul în care aceasta a fost adusă nu se cunoaște. Conform notițelor lui Ghergariu, biserica avea planul dreptunghiular, împărțit după obicei în naos și pronaos. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi, adăpostea masa altarului. Piciorul mesei, din piatră, care se mai păstrează și azi, are inscripționat pe latura de sud anul 1841, iar pe fața nordica a pietrei se distinge semnul crucii
Biserica de lemn din Sălățig () [Corola-website/Science/314177_a_315506]
-
vândută parohiei din satul Dângău Mare în 1864. Biserica fusese construită, în satul Sebeș (azi Valea Drăganului) la 1750, din bârne de stejar, cu îmbinările drepte sau în „coadă de rândunică”. Are următoarele dimensiuni: pronaosul (3,53/5,86), iar naosul (6,10/5,86); altar poligonal cu pereții retrași. La strămutare a fost modificată prin adăugarea, pe latura sudică, a unui pridvor cu șase stâlpi. În 1924 satul a reparat biserica, mutând ușa de intrare de pe latura sudică pe cea
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
reparație, cea din 1988, s-a renunțat la acoperișul tradițional de șindrilă, biserica fiind astăzi integral învelită cu tablă. Deși vechea pictură s-a pierdut în timpul lucrărilor de reparații, în 1924, atunci când a fost repictat iconostasul și o parte din naos, biserica mai adăpostește totuși o mică comoară: o colecție de icoane pe lemn, din care o mare parte sunt realizate de Nechita Zugravu. Acesta a fost un artist plastic în toată puterea cuvântului, pictor muralist și de icoane, deosebit de prolific
Biserica de lemn din Dâncu () [Corola-website/Science/314267_a_315596]
-
vremea marelui ban Grigorie Brâncoveanu la început de secol XIX, afectată grav la cutremurul din anul 1977, a mai rămas, după operațiunile de restaurare, doar primul registru de pictură, realiztă în ulei. Cel de-al doilea registru și turlele din naos și pronaos s-au refăcut în tehnica frescă având o pictură în stil neobizantin. În pronaos sunt pictate portretele votive ale marelui ban Grigorie Brâncoveanu și al jupânesei sale, Safta, alături de primii ctitori, cărora le-au fost redate doar capetele
Mănăstirea Viforâta () [Corola-website/Science/313821_a_315150]
-
Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pronaos, naos și altar și nu are pridvor. Biserica nu a fost pictată niciodată în următorii 200 de ani. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă și pictată în stil neoclasic de schimonahul Vladimir Machedon. În această biserică sunt păstrate două
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
sunt păstrate două tablouri mari pictate pe pânză reprezentând "Patimile Mântuitorului" și "Judecata universală". În perioada 1990-1992, pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului a pictat interiorul bisericii în tehnica tempera grasă și în stil neobizantin. Pe peretele exterior sudic al naosului au fost repictate scene din judecata de apoi în tehnica fresco. Au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu abside
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În partea de sud a altarului se află un diaconic-veșmântar. În anul 1854 s-a realizat un amvon frumos sculptat cu cheltuiala vornicesei Profira Crăstescu. Biserica a fost pictată în perioada 1869-1870 de schimonahul Vladimir Machedon, care a
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
așezate una peste alta, cu îmbinări în coadă de rândunică. La îmbinări s-au folosit numai cuie de lemn. Liniatura bârnelor este întreruptă numai de golul intrării și cel al ferestrelor, modeste ca dimensiuni, dispuse două pe latura sudică a naosului, o fereastră pe latura nordică a naosului și câte una pe laturile de est și nord ale absidei. Biserica are următoarele dimensiuni: nava cu o lungime de 8,77 m și o lățime de 4,50 m, decroșul absidei față de
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
coadă de rândunică. La îmbinări s-au folosit numai cuie de lemn. Liniatura bârnelor este întreruptă numai de golul intrării și cel al ferestrelor, modeste ca dimensiuni, dispuse două pe latura sudică a naosului, o fereastră pe latura nordică a naosului și câte una pe laturile de est și nord ale absidei. Biserica are următoarele dimensiuni: nava cu o lungime de 8,77 m și o lățime de 4,50 m, decroșul absidei față de navă 0,47 m pe latura sudică
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
arhitectură (inventariat sub nr. 2411, în Lista... din 1956) de plan dreptunghiular simplu cu absidă decroșată de corpul principal al lăcașului și încheiere poligonală - cu trei laturi - dată extremității vestice a bisericii, pronaosului. A fost durată prin 1753. Găsim, în naosul și altarul lăcașului de rugă și închinăciune, cupole octogonale realizate din panouri curbe, împreună cu o turlă hexagonală peste pronaos. Observăm, de asemenea, agreabile cioplituri ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
vestice a bisericii, pronaosului. A fost durată prin 1753. Găsim, în naosul și altarul lăcașului de rugă și închinăciune, cupole octogonale realizate din panouri curbe, împreună cu o turlă hexagonală peste pronaos. Observăm, de asemenea, agreabile cioplituri ale arcadelor ce despart naosul de pronaos, precum și console în cap de cal, din lemn de stejar, nemaiîntâlnite în partea estică a Munteniei. În 1938 i s-a adăugat un pridvor închis (. În patrimoniul bisericii se păstrează tâmpla cu șase icoane mari, trei uși împărătești
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
și de ce în aceeași vreme, tot conform tradiției, cei din Bilac și-au adus o alta din Satu Nou (comuna Cetate), coincidența făcând ca cele două biserici în discuție, să prezinte aceeași formă de plan. Pe ancadramentul dintre pronaos si naos este săpat: “anii Domnului 1723“, latura cu inscripția fiind tăiată în partea de jos (pentru a da înălțime intrării. Presupunem că data se referă, de fapt, la înființarea parohiei unite, căci, în mod obișnuit la bisericile de lemn, actul de
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
frecvent pe întreg pământul românesc. La întâlnirea pereților, capetele bârnelor se îmbină în coadă de rândunică, cele de sus intersectându-se în console, bogat crestate în plan înclinat, console ce se regăesc și la interior, în sprijinul bolții semicilindrice a naosului. Bolta altarului, de asemeni semicilindrică, este intersectată de trei fâșii curbe. Pronaosul are tavan drept, făcut probabil când, vremelnic, i s-a suprapus o clopoțnită. Pentru a spori rezistența pereților, capetele bârnelor din partea de jos sunt mult prelungite. Nu departe
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
, comuna Lunca, județul Mureș. Nu se cunoaște data la care a fost construită dar se estimează că această biserică a fost edificată în secolul XVIII. Biserica a fost demolată. Planul bisericii era dreptunghiular, absida altarului decroșată, cu 5 fețe. Naosul și pronaosul erau acoperite de același acoperiș în timp ce absida altarului avea un acoperiș separat. Ca elemente de decor, se amintesc brâul ce înconjoară biserica precum și „aripile” de la îmbinările grinzilor. Biserica avea pictură frumoasă. Turn foarte scund, înghițit de restul acoperișului
Biserica de lemn din Lunca () [Corola-website/Science/313892_a_315221]
-
metri și o înălțime de 50 metri. Ea este construită în stil neobizantin cu elemente de arhitectură bisericească moldovenească. Ea are trei nave, având un culoar principal străjuit de colonade cilindrice ce se termină cu capiteluri corintice lucrate măiestrit. Între naos și pronaos se află două arce dublouri mari. Deasupra ușii de la intrare se află un balcon spațios. Biserica are 131 ferestre rotunde de mărimi diferite prin care pătrunde lumina în interior. Acoperișul bisericii este alcătuit dintr-un turn central străjuit
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
fost ridicată în anul 1739 de meșteri ardeleni prin contribuția credincioșilor și a fost refăcută în anul 1864 de meșteri localnici. Este construită din lemn și are formă de navă, cu o lungime de 21 m. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete, la fel și altarul de naos, pe acesta din urmă fiind aplicat iconostasul, în trei registre, în anul 2004, atunci când a fost efectuată și ultima pictură. Din patrimoniul originar au mai rămas doar ușile împărătești. Biserica a
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
contribuția credincioșilor și a fost refăcută în anul 1864 de meșteri localnici. Este construită din lemn și are formă de navă, cu o lungime de 21 m. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete, la fel și altarul de naos, pe acesta din urmă fiind aplicat iconostasul, în trei registre, în anul 2004, atunci când a fost efectuată și ultima pictură. Din patrimoniul originar au mai rămas doar ușile împărătești. Biserica a fost acoperită inițial cu șindrilă, dar prin contribuția credincioșilor
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
s-a făcut și înveșmântarea bisericii cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
cu scândură de brad. Slujitorii bisericii au fost până în prezent 11 preoți. Edificiul din bârne de brad are plan cruciform, determinat de absidele laterale și de absida altarului. Arhitectura păstrează încăperile caracteristice: pridvor, pronaos, naos și altar. În pronaos și naos plafonul are o calotă sferică din opt laturi, la bază cu scânduri îmbinate în coadă de rândunică. În partea sudică este amplasat pridvorul - acoperit, deasupra acestuia aflându-se clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal înspre vest (formând o contraabsidă). Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Pridvorul este de dimensiuni foarte mici, el adăpostind intrarea în pronaos (vechea intrare în biserică). Ușa de intrare are un ancadrament care are la partea superioară pisania dispusă pe trei
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
lanț de linii împletite (în formă de opturi), care se sprijină pe două rozete compuse. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, având dispusă o fereastră înspre nord-vest. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale. Între pronaos și naos era un gol de dimensiunea unei uși, care a fost lărgit în timp. Naosul are o formă aproape pătrată (5.55x5.75 m), cu câte două ferestre dreptunghiulare (0.60x0.90 m) pe laturile de nord și de sud. Deasupra
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]