3,961 matches
-
at Stanford Seminar on Democratization, http://www.stanford.edu/~ldiamond/papers.html. Doise, Willem, Deschamp, Jean-Claude și Mugny Gabriel. 1996. Psihologie socială experimentală. Iași: Editura Polirom. Dorais, Louis Jackues. Language, Culture and Identity: Some Inuit Examples, în Canadian Journal of Native Studies, vol 15, 2, pp. 293-308. Drago, Marco și Boroli, Andrea (coord.) 2003. Enciclopedie de istorie universală. București: Editura All Educational. [ediția originală în limba italiană: 1993] Drăgan, Ioan. 1991. Sociologia și problemele tranziției, în Sociologie Românească, nr. 3-4, pp.
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înțelepciune. Este descoperirea elementului divin din noi. Iată substanța gândirii socratice, așa cum a fost ea prezentată de Platon în dialogurile de tinerețe. Gândirea lui Platon a depășit-o pe cea socratică. Educația spiritului trebuia extinsă la formarea bunelor deprinderi. Aptitudinile native pentru virtute trebuie dezvoltate, deci trebuie să le ai, să existe forma lor hibridă. Poezia, muzica, igiena, educația fizică sunt elemente ajutătoare. Platon a reluat liniile mari ale operei educative a lui Socrate. A extins-o în opera sa de
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
foarte mari și pot constitui o potențială și inepuizabilă rezervă pentru fracțiunile schimbabilă și solubilă de potasiu. Cu toate acestea, potasiul fixat este în mod normal eliberat numai în condițiile unui conținut redus de potasiu schimbabil în sol, iar potasiul nativ poate fi eliberat numai după degradarea mineralelor, proces care poate fi foarte lent. S-a semnalat că, în unele sisteme organice și anume cele cu niveluri accesibile de potasiu coborîte, conform analizelor de sol, aceste niveluri joase nu sunt asociate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
biologic al buruienilor are o serie de metode care sunt clasificate astfel: metoda clasică și inoculativă, bazată pe introducerea dușmanilor gazdă specifici, natural adaptați la buruieni; metoda inundației bazată pe producerea în masă și eliberarea dușmanilor naturali folosiți împotriva buruienilor native; metoda conservării, bazată pe reducerea numărului de paraziți nativi predatori și boli ale dușmanilor naturali nativi; metoda spectrului lărgit, bazată pe manipularea artificială a populației de dușmani naturali, astfel încât nivelul de atac al buruienilor să fie restrâns pentru a atinge
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt clasificate astfel: metoda clasică și inoculativă, bazată pe introducerea dușmanilor gazdă specifici, natural adaptați la buruieni; metoda inundației bazată pe producerea în masă și eliberarea dușmanilor naturali folosiți împotriva buruienilor native; metoda conservării, bazată pe reducerea numărului de paraziți nativi predatori și boli ale dușmanilor naturali nativi; metoda spectrului lărgit, bazată pe manipularea artificială a populației de dușmani naturali, astfel încât nivelul de atac al buruienilor să fie restrâns pentru a atinge nivelul dorit de control. în anumite cazuri aceste tehnici
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
bazată pe introducerea dușmanilor gazdă specifici, natural adaptați la buruieni; metoda inundației bazată pe producerea în masă și eliberarea dușmanilor naturali folosiți împotriva buruienilor native; metoda conservării, bazată pe reducerea numărului de paraziți nativi predatori și boli ale dușmanilor naturali nativi; metoda spectrului lărgit, bazată pe manipularea artificială a populației de dușmani naturali, astfel încât nivelul de atac al buruienilor să fie restrâns pentru a atinge nivelul dorit de control. în anumite cazuri aceste tehnici pot fi de folos practic pentru fermieri
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
totală În prezența clipei, și care se regăsește În excelența culturii sale tehnice. Perfecționarea constantă și resursele umane stau la baza dezvoltării acestei țări ce s-a considerat multă vreme unică și diferită, nici asiatică, nici occidentală, ci... japoneză! Pentru nativii din insule și arhipelaguri, a se gândi la relația cu celălalt implică Întotdeauna termeni mai contrastați decât În națiunile continentale. Separarea maritimă operează o distincție netă Între comunitatea locuitorilor din interiorul coastelor și toți ceilalți fără deosebire, continentalii adică, acei
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
al unei persoane, ceea ce ar justifica aplicarea lor în diferite contexte, pentru diverse scopuri (selecții, evaluări, predicții etc.) și asupra unor categorii neomogene de persoane. Chiar dacă acceptăm existența unei premise biologice a activității intelectuale, pe care am denumi-o inteligență nativă, este greu de imaginat o metodă de măsurare a acestei variabile care să nu fie deformată de alte caracteristici, în primul rând de competențele dobândite. Motivul fundamental este că testarea capacității de rezolvare de probleme sau de adaptare trece prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
extrafamilial este influențat negativ de mobilitatea geografică - măsurată prin numărul de schimbări de domiciliu - și de schimbarea frecventă a școlii de către elev. Datele PISA din 2003 (OECD, 2004) arată că elevii din familiile de imigranți au rezultate mai slabe decât „nativii” în mai multe dintre țările incluse în studiu. Ipotezele lui Coleman despre impactul capitalului social extrafamilial asupra rezultatelor școlare au produs o vie dezbatere în legătură cu diferențele dintre școlile private și cele publice și au readus în discuție unele teorii mai
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
natură educativă. Copiii obraznici, ostili, bătăuși provin mai totdeauna din familii unde părinții sunt mereu în conflict sau atunci când părinții le recomandă o „comportare bărbătească”, adică provocatoare și violentă. c. O tendință care pare a avea o serie de premise native este tentativa de „influențare creatoare a mediului” (amintită mai sus), tendință de a-și afirma forțele proprii, dorința de afirmare, motivația de realizare. Ea se manifestă în încercarea de a-ți realiza aptitudinile și în dorința de a obține un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stimulăm o „întrecere cu sine”, dorința de a obține rezultatele din ce în ce mai bune, fără a privi cu invidie la performanțele altora. b) În centrul motivației intrinseci găsim curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe. Curiozitatea are la bază un impuls nativ și e prezentă mai ales în primii ani de școală. Menținerea ei trează e în funcție de măiestria profesorilor și constituie un factor important al trăiniciei celor asimilate. Curiozitatea se permanentizează atunci când se îmbină cu convingeri referitoare la valoarea culturii, care facilitează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
tradiționalismul. Poziția eugeniștilor nu poate fi Încadrată cu ușurință În modelele actuale de analiză a dezvoltării și modernizării Europei de Est În perioada interbelică. De exemplu, sociologul Daniel Chirot a stabilit recent că opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și cele „native, antiseculare” constituie o axă importantă pentru Înțelegerea dezvoltării. Un astfel de model indentifică Însă Occidentul exclusiv cu raționalismul postiluminist și poziția autohtonă, Îndreptată Împotriva Occidentului, ca fiind În totalitate antiseculară. Însă mișcarea eugenistă din România sfidează astfel de categorizări și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
este atît talentul, cît nivelul psihic la care este dispus să trăiască, adică un anumit gen de cerințe și de exigențe față de sine Însuși. În absența acestora, nu se valorifică nici măcar cele mai promițătoare structuri intelectuale sau afective din predispozițiile native. * „Orice geniu presupune un punct de vedere moral.” (H. de Balzac) Înțelegem reflecțiunea lui Balzac În sensul că „geniul”, În calitatea lui de creator de excepție, trebuie să aibă mai mult ca oricine responsabilitatea actelor sale, pentru a nu se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unui fapt sau obținerii unui anumit rezultat, Înseamnă nu numai că faptul sau rezultatul respectiv trebuia să se producă, dar și că acestea ne caracterizează.) Conștiința efemerității condiției umane trebuie să-l responsabilizeze pe om În privința folosirii disponibilităților sale psihice native: „Abia șoptind, argila spune olarului care-o frământă: «Gândește-te c-am fost odată ca tine... Nu mă brutaliza!»” (Omar Khayyam). Vorbim de lup, și lupul la ușă. Există o fatalitate a Întâmplării: Într-adevăr, aceasta poate coincide uneori cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să le conceptualizeze cu claritate), dar chiar să-și realizeze În acest plan imaginativ unele dintre dorințele sau aspirațiile sale cele mai aprinse, pe care morala socială Îl face să și le inhibe. Μ Chiar și cele mai promițătoare disponibilități native au nevoie de combustiile unui Eu ambițios, care se hrănește constant cu o trebuință puternică de afirmare. Μ Prejudecățile reprezintă, pentru cel care este comod sau nehorătât, principalul instrument intelectual de explicație sau de argumentare. Μ Nu poți să realizezi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
născut o vitalitate debordantă, disperată și creativă cum este cea pe care a manifestat-o Pier Paolo Pasolini. În primul rând, este o problemă de deprinderi, de comportament. Personaj neobișnuit, indiferent la manifestările și la plăcerile burgheze, cu o tendință nativă de a se afla la limită sau, de multe ori, dincolo de ea; pe de altă parte, acela era felul său de a-și „arunca propriul corp în luptă”, fără calcule și fără nici un fel de prevedere. Așa se explică spiritul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
conștientă) de a proteja asumpțiile de bază ale culturii organizaționale românești. Studiile realizate relevă faptul că majoritatea managerilor români sunt produsul propriei experiențe manageriale. Cunoștințele lor par să fie dobândite mai ales prin cultivarea pe cont propriu a unor înclinații native, într-un anumit context managerial (Mățăuan, 1999). De asemenea, ei cred că în condițiile actuale un manager are nevoie mai ales de experiență și talent, ignorând sau minimalizând cunoștințele referitoare la resursele umane, ca și necesitatea de antrenare a propriilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a luat, nu arareori și nici Întîmplător, forme potrivnice imigrației. Deși America a avut nevoie Întotdeauna de cei veniți din afară, care nu reprezentaseră numaidecît un excedent În țara lor de origine, noii imigranți nu erau primiți cu entuziasm de nativi, indiferent dacă aceștia din urmă erau asimilați Întru totul sau Își afișau americanismul ca pe o virtute personală. Așa cum se recunoaște de altfel, „as sincere as some of the Americanizers were, in the end they imposed a standard of immigrant
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români față de deportări, acesta nu este un aspect pe care un istoric Îl poate trece simplu cu vederea ca urmare a lipsei de dovezi. Jan Gross a demonstrat că În țări din Europa, Înainte, În timpul și după război, implicarea „populației native” În arestări, persecutări și chiar atrocități a fost o tragică realitate. În România, pe atunci ocupată de armata sovietică, armata română nu avea altă opțiune decît să urmeze ordinele sovieticilor de a aresta etnicii germani desemnați. Cu toate acestea, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Hrușcă și Teutsch, au fost duși În Germania de Est și fie au rămas În RDG, fie s-au Întors În România. Prezența lor acolo a fost mărturia tratamentelor brutale de care au dat dovadă sovieticii, șocînd și Întristînd populația nativă care, la acel moment, trăia sub aceeași ocupație sovietică. Magyari Își amintește: Și cînd am ajuns la Frankfurt unter Oder, vinea lumea În geam și zicea „no, ăștia sînt sași care le-a adus din România”, eram cheli, știți ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În mod special de evoluția și crearea identității pentru a-și dobîndi propria legitimitate. Apelul la o nouă istoriografie este una dintre soluțiile existente. În cazul fostei URSS, problema elitei este crucială pentru că În cele mai multe cazuri ea este Împărțită Între „nativi” și „asimilați”, Între cei ce sînt rusofili și cei ce proclamă necesitatea unei noi identități. Numai patru dintre cele cincisprezece state independente (statele baltice și Armenia) au moștenit o națiune definită și articulată. De aceea, spune Kuzio, construirea națiunii și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ucrainean. Elita politică din Ucraina a sesizat rapid avantajele acestei interpretări și s-a folosit imediat de ea pentru a prezenta Ucraina ca pe o țară fundamental europeană, atașată ideii de independență. În acest caz, se observă În politică victoria „nativilor”. O situație contrară există Însă În Belarus, unde evoluția istoriografiei a oscilat Între nativi si asimilați. Între 1991 și 1994, istoria belarusă a fost definită ca separată de Rusia, dar, după 1995, președintele Lukashenko a impus o orientare pro-rusă studiului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
folosit imediat de ea pentru a prezenta Ucraina ca pe o țară fundamental europeană, atașată ideii de independență. În acest caz, se observă În politică victoria „nativilor”. O situație contrară există Însă În Belarus, unde evoluția istoriografiei a oscilat Între nativi si asimilați. Între 1991 și 1994, istoria belarusă a fost definită ca separată de Rusia, dar, după 1995, președintele Lukashenko a impus o orientare pro-rusă studiului istoriei, situație care se menține și În prezent, În mod cert, În slujba intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
doar În ceea ce privește producția, policultura poate depăși monocultura. Faptul că avantajele obținute prin policultură sunt mai mari În cel de-al doilea și cel de-al treilea an sugerează că această performanță se datorează efectelor interacțiunii Între două culturi (Jackson, „Becoming Native to This Place”, lucrare prezentată În cadrul Programului de studii agrare, Yale University, New Haven, 8 noiembrie 1994). Jackson, ca și Howard, este interesat În primul rând de crearea unei forme de agricultură care să conserve sau să Îmbunătățească solul. Acest
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
XII, Cosma de Praga și Gallus Anonymus din Polonia (autori ai celor mai importante surse pentru studierea istoriei Poloniei și Cehiei, din cele mai vechi timpuri până în veacul lor), reactualizau, în explicarea situațiilor conflictuale cu ungurii, clișeul despre cruzimea lor nativă, însă trebuie spus că ambii cronicari se pronunțau totuși în termeni pertinenți despre acest popor. Cosma de Praga regreta, bunăoară, ciocnirea ungaro-cehă din anul 1116 și aducea maghiarilor elogii pentru bogățiile de care dispun și echipamentului militar excelent, încât pot
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]