1,521 matches
-
să se simtă un amărît peste care a dat un noroc pe care nu-l merita. Referatele sînt elogioase și oameni cu părul alb confirmă excepționala valoare a tezei și o felicită călduros pe autoare. Mirela se comportă cu o naturalețe care o fac foarte plăcută și mereu are grijă să-și prezinte soțul. Marcel, soțul meu, un valoros sprijin în elaborarea tezei. Vă felicit, domnule Marcel, aveți de ce să vă mîndriți. În mintea sa, Marcel le răspundea în gînd sincer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
În generalitatea lor condițiile topologice ale diviziunii celulare. La școala primară din Charny, chiar de la Început, Michel fusese izbit de cruzimea băieților. E drept că erau fii de țărani, adică mici animale, Încă aproape de natură. Totuși, te uluia cu ce naturalețe voioasă, instinctivă, Înfigeau În broaște vârful compasului sau penița; cerneala violetă se răspândea sub pielea bietului animal, care murea Încetul cu Încetul, prin sufocare. Băieții se strângeau În cerc, Îi urmăreau agonia cu ochi strălucitori. O altă distracție favorită era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
o cale directă de acces către celălalt. Aceasta poate fi găsită făcând seara plimbări împreună. Cu fiecare discuție profundă vom mai descoperi o bucată de teren neexplorat, îi promite Rainer Sophiei. Vor aduce în relația lor un nou tip de naturalețe, o asigură el. Minunăția naturii constă în lipsa ei totală de contradicții. Sophie îl contrazice și spune, dă‑mi drumul, îmi șifonezi rochia, nu vezi că‑i din șifon? Degenerezi din ce în ce mai tare, Rainer, zău așa. Adulții sunt serviți până și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în spatele biroului. Adulmecând cu nările, parcă și cu urechile ridicate, ca la iepuri. A, iată, avea ceva de iepure ! Cum de nu-și dăduse seama ? Platon, cu nasul lui ridicat pentru mirosuri subtile și fruntea lată care exprima, după unii, naturalețe și bun-simț, fusese comparat cu un câine. Nasul turtit, de cerb al lui Socrate indica, se pare, porniri spre luxură. Iepurele ce ar însemna ? Chipul prelung și oval, cu nasul drept și aer sever, dar delicat al lui Iuliu Cezar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
nu urmărea câștigul sau lauda. Manieră aleasă de a picta, judecată mai bună decât a celorlalți ucenici din atelierul lui Rosselli. Maestrul îl prefera, l-a luat la Roma pentru a picta scenele din capela Papei. Harul izbucnea spontan, cu naturalețe și putere, la distanță de mijlocia pricepere a celorlalți, poate și din pricina seriozității și candorii sale. Un tânăr înzestrat, prin urmare, cu defecte suportabile... poate, cine știe, i-ar plăcea un astfel de fiu. Florentinii se lăsau cuceriți, când Cosimo
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
În concluzie, acest volum al lui Ovidiu Genaru îi oferă cititorului o poezie în care dragostea este principalul referent, sursă și scop a tot și a toate, dar mai ales a artei, pe care poetul o radiografiază atent, dezvăluind cu naturalețe gesturi, jocuri erotice, care nu numai că nu au nimic trivial, dar, mai mult decât atât, păstrează o notă de rafinament, pe care seducător rasat, poetul o adaugă în jurnal blazonului său. Stampe de suflet - Remus Valeriu Giorgioni: pisarul și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Cu asemenea date, Învingătorul / nu trebuie să mai spună nimic / el e ovaționat, purtat pe brațe / învinsul rămâne în urmă / pe treptele ude / cuvântul lui nu se aude / plânge fără lacrimă... Cu atâtea „implanturi”, încercarea de reinstaurare a normalității, a naturaleței e stângace și, până la urmă, eșuează: Încerci să fii vesel, simpatic / la masa celor bogați, dar în final / spargi prețiosul pahar de cristal // încerci să-l ajuți / pe cel prăbușit pe trotuar / dar el îți refuză mâna întinsă (...), fiindcă fiecare
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
m-a mirat. — Într-adevăr, n-am râs; râsul era interior, de fapt. Nu râd niciodată cu glas tare când citesc. Așa sunt eu. — Oricum, m-ați făcut fericit pe ziua de azi. Din nou acel zâmbet; și o captivantă naturalețe când își aruncă părul spre spate. Ar fi trebuit să mă prezint, desigur, numai că știți deja cine sunt. Înțelese aluzia. — O, scuzați-mă, eu trebuia să mă prezint. Numele meu este Alice. Alice Hastings. Trenul se apropia de Bedford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
anul în care se va naște și al doilea copil. Sunt aici cu Eric, deja în vârstă de un an, și cu tatăl lui, care și-a luat concediu de paternitate. Mircea ni se dedică nouă și o face cu naturalețe. Nu se numără printre acei bărbați care cred că, făcând asta, se lipsesc pe ei înșiși de ocazia de a-și da măsura în carieră, nu e obsedat să lase, cu orice preț, o amprentă de neștirbit a marelui său
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
un fel de compensație, visează să se „copilărească” în brațele viguroase ale bărbatului. Iar el, oricât de matur („ca să nu zic trecut!” - exclamă scriitorul), nu percepe dezamăgirea provocată de prudența lui, de teama de „complicații”. Dar îi place să observe naturalețea cu care ea se lansează în acest „joc de doi”, ceea ce îi sporește dintrodată feminitatea. Domnului R. i se pare „normal” ca să aibă „tot felul de treburi” în urbea ei, încât să-și întrerupă călătoria pentru câteva zile. Este vorba
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a îmbrăca haina absolutei sincerități, ce nu mai ține seama de reguli și convenții. Și amândoi „îmbracă” această haină începând prin a se dezbrăca de hainele celelalte... „Să fie goliciunea și un semn al dorinței de revenire a insului la naturalețe și autenticitate?” - filosofează autorul într-o paranteză, în timp ce Teodora pare „topită” de mângâierile Profesorului. Sau poate chiar este, nemaiputând rezista „asaltului” celui căruia continuă să-i spună în șoaptă „Domnule Profesor”. Pe când acesta este cuprins de o frenezie erotică potrivită
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
săptămâni - ce altă veste mai bună putea să-i dea? Nu doar că vor sta împreună la aceeași masă și vor lucra pe aceleași texte, dar vor fi și acele pauze în care îi va oferi, cu absolută sinceritate și naturalețe, episoadele socotite mai interesante din universul său domestic: năzbâtiile și glumele cotidiene ale copiilor; micile ei „victorii” culinare; problemele administrative cu care se confruntă; unele întâmplări cărora le verifică semnificația relatându-le și lui. Toate acestea și multe alte comentarii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
față de el, încât, în mod sigur, n-ar fi putut să se bucure de farmecul ei de femeie. Își dă seama încă o dată că ceea ce l-a atras de la început nu a fost frumosul corp al tinerei sale prietene, ci naturalețea vorbirii ei, bucuria comunicării, sinceritatea cu care și-a dezvăluit sufletul. „Ceva extraordinar! - s-a bucurat atunci Profesorul. Sunt și femei care nu mimează feminitatea, nu «joacăă un rol premeditat, ci se exprimă direct, fără ocolișuri. Teodora este autentică. Este
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
înțeleagă și de a retrăi ceea ce aproape uitase, povestea „eroului” său încă nu dă semne că se apropie de capăt. Teodora l-a făcut „să iasă din timp” și tot ea l-a adus cu picioarele pe pământ. Sinceritatea și naturalețea cu care ea a intrat în „casa dragostei noastre” (o „casă” imaginară, invocată de amândoi în clipele de mare tandrețe) l-au făcut pe Domnul R. să „întinerească” (cum îi mărturisea uneori), adică să nu mai vadă tot timpul spectrul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pentru peisaje splendide, replici scînteietoare, tușe sigure de umor, final dramatic. Deși schematic, un astfel de story prietenia ce se dilată odată cu kilometrajul, extinzîndu-se la extrem În timpul unei călătorii inițiatice (În stil american) către moarte cucerește de fiecare dată, prin naturalețe, revoltă surdă și dublarea sentimentalului cu o ironie ce Împiedică constant orice derapaj În marmeladă lirică. Pentru variație, cei doi prieteni Își schimbă vîrsta: sînt tineri (Sperietoarea, Butch Cassidy și Sundance Kid), bătrîni (Buddy, Buddy, Băieții răi) sau se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
are ca parteneră o mare actriță (Hepburn În ploaie și Simmons În foc). Cu două excepții, În toate scenele unde Lancaster apare lîngă Jean respiri ușurat cînd după replica lui intră sora Sharon Falconer (Simmons), cu un joc de o naturalețe uimitoare. Dar, indiferent de iritarea pe care ți-o provoacă dantura lui Elmer pe care și-o va expune chiar și la bătrînețe, aproape muribund, În Băieți răi , nu se poate să nu fii impresionat de momentele-n care-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
clipa-n care s-a apropiat de mine o femeie foarte frumoasă, cu ochii verzi, și mi-a spus ceva ce n-am Înțeles, era o fostă colegă de facultate, mi-am amintit ca prin ceață, m-am aplecat cu naturalețea somnambulului să-i sărut mîna cu degete lungi, ea mi-a spus din nou o frază inaudibilă printre acordurile de pian ce-mi răsunau În cap, iar În fața ochilor mi-a apărut Încă o mînă, am dat s-o sărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de reflectoare cu filtre oranj noaptea, austere ziua, și, cum spuneam, lumea, farmecul flamanzilor. Am stat de vorbă cu profesori, primari, medici, avocați, un scriitor, vînzători de țigări, șoferi, copii și studenți, am discutat fără complexe, Într-o franceză aproximativă, naturalețea lor te dezinhibă instantaneu, sînt fundamental veseli, liniștiți, catolici, le-am studiat armonia trăsăturilor, inexplicabilă, gunoierii au fizionomii de intelectuali, polițiștii umblă cu chipuri aristocratice, coafezele prezintă o linie perfectă a nasului, e ilogic, și rafinamentul cvasiconstant al profilurilor Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
închipui trupul adolescent al Maitreyiei, dezvelindu-se de bunăvoie și din proprie pornire, noaptea, în fața mea. Acest lucru nu mi-l puteam închipui, deși visam uneori o unire vertiginoasă în împrejurări stranii. Mă lovea, în acest act, tocmai simplitatea și naturalețea lui; fecioara care vine singură în odaia logodnicului, pentru că nimic nu îi mai desparte de acum. Încet-încet, am cuprins-o în brațe, ezitând la început s-o apropii prea mult de mine, așa prea goală cum era, dar întîlnindu-i șoldurile
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
un prunc să se liniștească, nu o brutalizează nici violentează, ci o înfiază, o hrănesc și o cresc în scutecele ei și o împodobesc cum îi cere starea și frumusețea. Faptele omenești au astfel în text o patină și‐o naturalețe ca lucrurile trainice și de valoare, cuvântul stă la locul lui cuvenit conform firii experimentatorului care a gustat și a cercat firea lumii și a trudit 31 îndelung să rămână conform organicului ei. Poetul ține seama și de însușirile lumii
OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
se bucure că nu șprițuiam pe farfurie un pic de soluție de curățat mobila. Eram Îndeajuns de convinsă că mă prăbușisem spre un nou record moral negativ - și ceea ce mă Îngrijora era faptul că mă scufundasem până acolo cu atâta naturalețe. — Și ține minte, vreau ca fetele mele să zâmbească, spunea ea În receptor. După tonul ei, mi-am dat seama că vorbea cu Lucia, directoarea departamentului de modă care avea să răspundă de ședințele foto din Brazilia, și că vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
alta, dar mereu Ea) va veni și se va așeza lângă mine din proprie inițiativă; da, ea venea (deși stătea În banca a doua, pe șirul dinspre fereastră, eu stăteam atunci pe șirul dinspre zidul interior), se așeza alături cu naturalețe, ca și cum ar fi fost ceva foarte firesc să stea acolo la o palmă de mine, să-i simt răsuflarea ușoară, să-i respir mireasma părului negru; din când În când, genunchii ni se atingeau involuntar, câmpuri de Înaltă tensiune vibrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Aurora“, „Nu mă interesează deloc“. Găsesc astfel, Întâmplător, Într-un pliu leneș al memoriei mele, care au fost primele replici pe care le-am schimbat cu A. când ne-am Întâlnit pentru prima dată; mi-a reținut atunci atenția tocmai naturalețea cu care ea s-a angajat Într-un dialog gratuit Înainte de a intra la examen: este clar, mi-am zis că asta o să ia examenul, așa Înfiptă cum este. Mă străduiesc, pe cât este cu putință, să nu falsific; chiar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mai fi văzut niciodată nici una, nici alta, dar Își reveni și-și turnă niște cafea. Apoi mă privi bănuitoare. —Te-ai trezit devreme. Unde-i Philip? Întrebă ea, terminând toată cana dintr-o Înghițitură. —Philip? am Încercat să râd cu naturalețe, dar semăna mai degrabă cu un horcăit. O, doarme, cred. Nu știu de ce m-am trezit așa devreme. Trebuie să fie diferența de fus orar. Diferența de fus orar? pufni ea. Dacă asta e problema ta, ia și tu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
feminine: lirism, subiectivitate, atenție la detaliu și la semnificațiile faptului aparent banal. Textele configurează o biografie în căutarea unui timp pierdut. Se remarcă însă, încă de pe acum, o inconsistență a suflului epic, o construcție saturată liric, „un artificiu stilistic, în detrimentul naturaleței” (Laurențiu Ulici). Ș. scrie și un volum de reportaje, Jur că voi spune adevărul (1983), inovator în cadrul genului, unde notația atentă, participarea afectivă și, mai ales, înregistrarea diverselor puncte de vedere asupra evenimentelor au la bază premisa „Adevărul nu are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]