15,934 matches
-
de vedere etnic, 62,2% dintre părinți au declarat copilul de etnie română, restul fiind de altă etnie, mai exact: 20% de etnie maghiară, 11,1% de etnie rromă și 6,7% au declarat că etnia copilului este incertă sau necunoscută. În ceea ce privește istoricul social al copilului, 17,7% dintre copii au fost adoptați direct din familia biologică sau din spitalul maternitate 317, 64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
directă religioasă (deși toate fac trimiteri la aceasta), îmi par extrem de semnificative și cele orientate și înspre alte sensuri. De remarcat este și faptul că o intervenție a lui Șerboianu din Cultura Poporului, din 27 mai 1928, intitulată "Mormântului Eroului Necunoscut"78, era reluată câțiva ani mai târziu, fiind republicată, în revista Flacăra Sacră. De altfel, admirația sinceră pe care arhimandritul a manifestat-o față de armată și, mai ales, rolul acesteia în consevarea națiunii se observă mai limpede într-un articol
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
țări, o lume nouă de simțire și idei; și numai atunci vei putea înțelege adâncul rost al glasului din noaptea sfântă a învierii, care astăzi și-ntotdeauna strigă tuturor: "Christos a înviat!" (Flacăra Sacră, IV, 5, 1937, pp. 1-2) Eroului necunoscut "Ceux qui pieusement sont morts pour la patrie On drit qu'a ler cercuil la foule viene et prie" (Hymne par Victor Hugo) Străjuiești destinele neamului nostru!... Nimeni nu știe cine ești; ce visuri ți-au legănat copilăria; în ce
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
avut altă credință religioasă decât a noastră, amestecată cu religia iubirii de glie a acestui neam; vei fi fost poate, copilul nimănui, ce dormitai pe maidane și pe lângă ruinele primitoare de pribegi; // având ca par pământul și învelitoare cerul!... Eroul Necunoscut! Oricine ai fi, al nostru ești al neamului românesc de pretutindeni! Visul tău din urmă fu visul milenar al străbunilor Tăi! Jertfa Ta că muriși necunoscut fără să predai vrăjmașului drapelul țării Tale fu cea din urmă mărturie că, Tu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și pe lângă ruinele primitoare de pribegi; // având ca par pământul și învelitoare cerul!... Eroul Necunoscut! Oricine ai fi, al nostru ești al neamului românesc de pretutindeni! Visul tău din urmă fu visul milenar al străbunilor Tăi! Jertfa Ta că muriși necunoscut fără să predai vrăjmașului drapelul țării Tale fu cea din urmă mărturie că, Tu copil al brazdei românești Îți porți patria pretutindeni; că tricolorul Ți-i drag și-Ți este mamă și tată în clipele supreme; că el Ți-i
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din urmă mărturie că, Tu copil al brazdei românești Îți porți patria pretutindeni; că tricolorul Ți-i drag și-Ți este mamă și tată în clipele supreme; că el Ți-i leagăn și mormânt; nădejde și reînviere!... Moartea Ta, Erou Necunoscut, fu învierea unui neam întreg, care astăzi și-ntotdeauna smerit se-nchină înaintea mormântului Tău, și ca vestalele neadormite, de-a pururi va priveghea, să nu se stingă flacăra sacră și lumina nădejdilor noastre de la căpătâiul mormântului Tău, mormânt singuratic
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mormânt, Te roagă cu smerită evlavie: Străjuiește, veșnic, destinele neamului nostru! Insuflă-ne virtutea tăriei în vremi de primejdie și coboară-n sufletele copiilor noștri pilda jertfei Tale care ne duse la biruință! De-a pururi, fii slăvit Tu, Eroul Necunoscut și Arhanghel al națiunii românești! (Flacăra Sacră, IV, 6, 1937, pp. 1-2) Discurs la moartea Elisei Conta Mult îndurerată familie! Întristată adunare! Iașul, cetatea intelectualității românești, păstrătoarea bunelor tradiții, leagănul adevăraților boieri de baștină și izvor neîntrecut de credință și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Au trecut de atunci 1905 ani! Omenirea nu și-a găsit busola vieții, e încă dezorientată și fără ideal fixat; fiara instinctelor sălbatice din om stăpânește încă și azi cu putere-nfricoșată, căci Evanghelia lui Iisus este disprețuită și chiar necunoscută multora, iar pacea și înfrățirea dintre oameni propovăduite de El, sunt ocolite cu dibăcie și socotite utopii ridicole. Și să nu uităm că chiar creștinii noștri desăvârșesc asemenea fapte, ba încă merg până acolo că unii tăgăduiesc învierea morților, alții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de hărnicie", în Cultura Poporului, VIII, 238, 15 iulie 1928, p. 2. Popp Șerboianu, Calinic I., "Duminica I a Postului Mare sau Duminica Ortodoxiei", în Cultura Poporului, VII, 220, 4 martie 1928, p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Mormântul Eroului Necunoscut", în Cultura Poporului, VIII, 231, 27 mai 1928, p. 1. Popp Șerboianu, Calinic I., "Jurământul Ostășesc", în Cultura Poporului, VIII, 229, 13 mai 1928, p. 2. Popp Șerboianu, Calinic I., "Apa cea vie", în Cultura Poporului, VIII, 229, 13 mai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
10, 1936, pp. 4-5. Popp Șerboianu, Calinic I., "Christos a înviat!", în Flacăra Sacră, III, 4 1936, p. 1 Popp Șerboianu, Calinic I., "Veniți de primiți lumină", în Flacăra Sacră, IV, 5, 1937, pp. 1-2 Popp Șerboianu, Calinic I., "Eroului necunoscut", în Flacăra Sacră, IV, 6, 1937, pp. 1-2 Popp Șerboianu, Calinic I., "Ignoranță sau necredință?", în Flacăra Sacră, IV, 12, 1937, p. 3. Popp Șerboianu, Calinic I., "Mi-e frică de fericire", în Flacăra Sacră, V, 2, 1938, p. 4
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de hărnicie", în Cultura Poporului, VIII, 238, 15 iulie 1928, p. 2. 75 Ibidem. 76 Ibidem. 77 Idem, "Duminica I a Postului Mare sau Duminica Ortodoxiei, în Cultura Poporului, VII, 220, 4 martie 1928, p. 3. 78 Idem, "Mormântul Eroului Necunoscut", în Cultura Poporului, VIII, 231, 27 mai 1928, p. 1. 79 Idem, "Jurământul Ostășesc", în Cultura Poporului, VIII, 229, 13 mai 1928, p. 2. 80 Idem, "Să trăiți Români-americani", în Cultura Poporului, VIII, 232, 3 iunie 1928, p. 1. 81
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
care să se ofere unei priviri, să poată fi într-o bună zi atinsă de această privire, întâlnită, cercetată, cunoscută? Se va spune că, dacă activitatea estetică în calitate de praxis, în calitate de mod al sensibilității și astfel al vieții, rămâne într-adevăr necunoscută, cufundată în adâncurile misterului care învăluie orice creație, mai ales pe cea a artei, această disciplină teoretică pe care o numim estetică este totuși capabilă să-și dea un obiect drept materie a cunoașterii sale, și anume opera însăși, opera
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
această consecință uriașă și de a fi determinat în istoria gândirii umane mișcarea prin care aceasta s-a întors împotriva trecutului său, repudiind tot ceea ce îi adusese acesta mai însemnat, autonegarea vieții se înfățișează într-adevăr drept evenimentul crucial încă necunoscut sub forma unui demers teoretic deliberat și sistematic care a cufundat modernitatea în situația nenorocită care îi este proprie, și ea este cea pe care trebuie să o analizăm minuțios mai departe. Să observăm în primul rând că autonegarea vieții
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
conduitelor superioare, antrenează reportul său pe planul conduitelor superioare unde ea reapare sub formă de exces. De vreme ce această cădere de energie rămânea neexplicată, Pierre Janet nu a avut altă resursă decât de a o atribui unei cauze somatice de altminteri necunoscute. Trebuia în orice caz să se iasă din sfera psihică, să se renunțe la a găsi în ea un principiu intern de inteligibilitate. Or subiectivitatea însăși în esența sa proprie este cea care se găsește la originea procesului pe care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
unui underground în care natura și menirea sa se schimbă în totalitate în același timp cu natura și menirea societății din care tocmai a fost exclusă. Trăsătura decisivă a modernității, care face din ea o barbarie de un soi încă necunoscut, este tocmai faptul de a fi o societate lipsită de orice cultură și subzistând independent de aceasta. Oricât de banală și de obișnuită ar putea părea astăzi, această situație dă totuși naștere unui paradox aproape intolerabil, dacă este adevărat că
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o serie de drepturi și obligații din partea acestora față de copil. O altă modalitate de instituire a autorității părintești prin forme legale se poate realiza prin procedurile de adopție 22, încredințare sau plasament (în cazul în care părinții copilului sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție, declarați juridic morți, dispăruți sau decăzuți din drepturile părintești), plasament în regim de urgență 23 (în situații excepționale, dacă este pusă în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea copilului prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor părintești sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
noastre de spadă. Englezul Îl mai privi țintă câteva clipe. În ochii lui albaștri, un aer disprețuitor luase locul spontaneității surprinse din primele momente de după lupta din fundătură. Avusese timp să rememoreze, și ideea că fusese la cheremul unui spadasin necunoscut Îi rănea amorul propriu. De aici acea recentă aroganță pe care Alatriste nu i-o văzuse deloc atunci când, la lumina fanarului, Își Încrucișau spadele. Cred că nu mai avem nimic de Împărțit, spuse În sfârșit englezul. Și, Întorcându-se brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În cursul nopții, neputând să adorm din cauza ei, și a doua zi În drum spre teatru, câteva amănunte neobișnuite ale situației - nici unei domnișoare de familie bună nu i se dădea voie pe atunci să stea de vorbă cu flăcăiandri aproape necunoscuți În mijlocul străzii - Începură să-mi strecoare În suflet senzația că pășesc pe buza prăpastiei, dincolo de care se aține ceva periculos și tăinuit. Și m-am Întrebat dacă toate acestea nu aveau vreo legătură cu straniile Întâmplări din ultimele zile. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
timp. Cel care nu a văzut flogistonul nu l-a văzut pe Tatăl. în ceea ce privește eternitatea, ea este în mod firesc una și nu poate fi despărțită. Despre aceasta depune mărturie matematica. Ca și flogistonul, și umanismul va deveni intangibil și necunoscut pentru tine, cu ținuta și demnitatea lui. Cutremurat scriu eu acestea: dreptatea socială, egalitatea, dezbaterea publică, solidaritatea între sexe, frăția, empatia, sfințenia valorii omului, principiul caracterului public, toate îți vor rămâne în veci neînțelese și necunoscute. Dacă vei găsi cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
va deveni intangibil și necunoscut pentru tine, cu ținuta și demnitatea lui. Cutremurat scriu eu acestea: dreptatea socială, egalitatea, dezbaterea publică, solidaritatea între sexe, frăția, empatia, sfințenia valorii omului, principiul caracterului public, toate îți vor rămâne în veci neînțelese și necunoscute. Dacă vei găsi cândva vreun moment de plăcere înlăcrimată în muzicalitatea pe care poate că ai primit-o moștenire de la neamul mamei tale, acest lucru, chiar dacă nu pot spune că m-ar bucura, va trimite totuși o rază de împăcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
prea reușise să înfiripeze relații la fel de apropiate, așa că nu se ducea în vizită pe la acolo decât din an în Paște. Și când se ducea, chilia îi era ocupată de alte soiuri de musafiri, rude de ale sale, de la Vrancea, chipuri necunoscute, între care nu se simțea în largul ei. Chiar dacă nu-s așa apropiat cu ucenicul lui Pahomie, a zis Bart într-o zi, hai să ne ducem până la mănăstirea Cernica, să vedem cu această ocazie chilia în care a trăit
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
bine ? Ai plecat, și eu mai râdeam de ciripeasca ta... Apoi, am început să citesc cărțile de qigong aduse de tine și treptat am înțeles ce este qigong-ul și ce efecte poate avea... Și așa am descoperit o lume nouă, necunoscută mie... Cum aș putea să-ți mulțumesc, frumoaso?! Da, ești tulburător de frumoasă astăzi, parcă ai fi o prințesă indiană... Prințesă indiană ai spus, Bart ? O-hooo! Dacă vorbim de indieni, știi ce spun maeștri yoghini ? Că cel care dăruiește trebuie
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
hârtiuțe drept semne între foi zăriseră acolo. Odată - și-a amintit un învățător tânăr - Ceasornicarul lăsase pe masa din atelier două terfeloage deschise: uitându-se peste paginile aflate la vedere, nu recunoscuse nici măcar o literă: erau scrise într-un grai necunoscut... Ceasornicarul ascundea ceva! Se vedea și din graba cu care încerca să-și expedieze clienții, parcă nici nu-l mai interesau. „Vrea să facă un ceas cum n-a mai fost!” au decretat, ironici, cei ce iscodiseră prin atelier și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
meșterului; a descuiat un funcționar de la Primărie, asistat de un jandarm. În stradă, în afara mușteriilor, se tot aduna lume. În scurtă vreme, peste o sută de oameni; cereau să le fie arătate cărțile. Tomurile acelea uriașe, scrise într-o limbă necunoscută. Povestea li se părea mai încurcată decât încercau unii să o înfățișeze. Ceasornicarul poate nu fusese un șarlatan. Prea ieșea fum de la focul lui. Dar cărțile nu erau acolo! Și doar fuseseră; unul din clienți le zărise cu o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
nu a crezut asta. Profesorul s-a spânzurat în arest; și a lui putea să fie umbra, susțineau câțiva. Cei mai mulți nu zăreau nimic, au fost puse pânde; vreme irosită... Apoi a umblat vorba că terfeloagele acelea scrise într-un grai necunoscut fuseseră furate de către un pelerin. Nimeni altul decât necunoscutul care îi adusese Ceasornicarului porumbeii, în noaptea aceea cu viscol. Aproape fiecare localnic știe o istorie adevărată a celor petrecute. PAGINĂ NOUĂ SINDROMUL G. Într-o dimineață, privindu-se în oglinda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]