60,569 matches
-
activitate. Dacă din curată prostie am ratat Jockey-Clubul, iar clubul informatorilor din impardonabil orgoliu, trebuie să trag consecințele, fără apel. O mare singurătate mă paște. Și parcă mă văd dând roată noului sediu al Secret-Clubului, într-un bloc din sticlă neagră, sfidând verticala, lat cât o întreagă stradă, dotat cu o uriașă poartă metalică la care se ajunge urcând zeci de marmoreene abrupte trepte. Părând minuscul în cadrul ei, un lat în umeri portar, cu chipiu de amiral, epoleți și eghileți de
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
românească!) a bunei mele gazde. Din ea, găsesc numai bună de scos pe masă și luat la răsfoit o superbă ediție format mare, legată în imitație (sic!) de pînză de sac, cu funde din mătase ruginie, pe care o ștanță neagră a pus așa: Maria (caligrafiat, stil semnătură) REGINA ROMÂNIEI. PATRU ANOTIMPURI DIN VIA}A UNUI OM. Jos: ILUSTRA}II DE N. GRANT. Negru pe roșcat. Vizibil și sever. Traducerea o semnează Margareta Miller-Verghy, în Bucurestiul belle-époque: 1915. (Delavrancea). Patru anotimpuri
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
aiuritor al cailor, povești despre cutume și tradiții, despre aventură, despre poezie, despre pericol, despre emoție, despre libertate, despre noapte și despre zi. De multe ori, genul de umor și de poantă m-a dus cu gîndul la filmul Pisica neagră, pisica albă, al lui Emir Kusturiza. Din cînd în cînd, aventura se oprește, parcă, iese din timp, și o mireasă merge în cercul arenei pe un cal alb, ireal, fluturîndu-și, la fel de ireal, voalul. E noapte, e tîrziu, clopotele bat în
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
în cele trei-patru luni de exploatare intensă. Turistul trebuie nu doar umilit, ci și jupuit. După zece zile sau două săptămâni petrecute cu nervii întinși la maximum, a-i mai vorbi turistului frustrat de ce-a pățit la frumoasa Mare Neagră despre "turismul național" înseamnă o sfidare vecină cu nesimțirea. Dar hai să zicem că noi, românii, om fi mai sensibili. Poate c-am devenit mofturoși, poate c-am cedat cu prea multă ușurință supraofertei de plaje exotice puse la dispoziție
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
această atitudine se va schimba radical la sfarsitul Evului Mediu și în timpul Renașterii. Vagabondajul masiv, exceptând bandele de tâlhari, haiduci și tot felul de saltimbanci aflați în afară, dar nu neapărat certați cu legea, a demarat odată cu așa numita "ciumă neagră" care a înjumătățit populația Europei între 1346 și 1353: în haosul legislativ și politic astfel instaurat, cete întregi de oameni migrau din zonele cele mai afectate de epidemie pentru a găsi hrană, adăpost și o formă sau alta de ocupație
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Mircea Mihăieș Uciderea lui Abu Musab al-Zarkawi, trădat de propriii săi oameni, arată că nici fundamentalismul nu mai e ce-a fost. Confruntat cu ochiul negru al diavolului, până și cel mai fanatic credincios cedează. Cele douăzeci și cinci de milioane de dolari puse pe capul numărului doi al terorismului mondial au fost mai puternice decât toată îndoctrinarea pusă în joc de mințile bolnave ale teroriștilor. Mă întreb
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
cu seamă după tipărirea pamfletului arghezian Omul cu ochii vineți (martie 1912), multe texte caustice, cu titluri și subtitluri frapante, incisive, incitante, ca Ploșnița - în țara regelui celui mai bogat din lume (cu figurarea pe copertă a unei mari ploșnițe negre cu coroană), Ploșnițele - Reflecții, Portretul unui rege - Câteva crâmpeie - Hohenzollern sau Păpușă-Vodă, Asasinul de la Castelul Peleș, Regele oligarhiei etc., etc., semnate cu pseudonime: Alex. Filimon, Block-Notes, Em. Argin, Lux, Proletar etc. 3. Că declarația inculpaților, citită de Tudor Arghezi (căruia
Un proces care nu a avut loc decât pe hârtie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/10537_a_11862]
-
momente de glorie, cât a trait, aceasta instaurându-se în postumi țațe (că în mii de cazuri ale lumii). Faima (nefasta, de fapt) din timpul vieții a fost legată de gestul său de automutilare - prin tăierea unei urechi. Cum senzaționalul negru, impus brutal prin fantome și crime, începând din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (în Anglia și Franța), mărșăluind în creștere până în zilele noastre (în întreaga lume euroasiatică și africană, fără a se ști când i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de dincolo de “tușea muscăleasca” - cf. Taximetrie, p. 7 - “taxiul” fiind “vehicolul provizoriu” poetic, precum “luntrea lui Charon” pentru dobândirea PERSPECTIVEI ASUPRA ISTORIEI UMA NITĂȚII!), precum și a “plămânilor”, sufocați de istorie și de interdicțiile adevărului istoric se “scuipa adevăruri” (“alte versuri negre și parșive/ își trimit plămânii/la plimbare/scuipa adevăruri”). Pe langă și complementar cu cele care țin de asfixia “dăscăliei” oneste, terorizarea și desființarea Misiunii de Ravvi (“...la anu’ poate vreo cruce/servind drept material didactic” - Angusta, Sfântă Tristețe, p.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
O poveste de demult de aici începe tinere domn ținutul translucid al neantului la început n-a fost cuvântul ci visul și somnul și marea ce s-a retras furioasă în albastru sângele tău luna trece atunci cu o femeie neagră în brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
brațe peste o punte subțire în hau În ungherele netrebniciei noastre se sapă din greu cu mâhnire cu furie se sapă o adâncă întunecată crevasa așteptat sunt să spintec beznă cu buzele cu silabele mele primejduit că și ține fluture negru odihnindu-te în lumina mâinilor în timp ce hei rup hei rup oasele noastre lingușesc brazdele proaspăt întoarse peste cei morți în timp ce bem în tăcere vinul aproape înghețat primejduit sunt ca și ține fluture când iată trandafirul ne străpunge cu spinii calvarului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un șerperiș cu puiet flămânzind. În cazul în speță Avocații de pace nu mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
tineri și auzim un bocet din Olimp când bate toaca-n zi de Sfânta-Vineri. pe poză lumii pașii nu s-au șters, nici visele ce le-am urzit integre. pe fiecare val am pus un vers în panoplia Mării mele Negre. acolo, pe la TUZLA, e un plop care veghează casa mea - furată și ploile bat reci și-n ori ce strop se-aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții-n cer iar noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ceva din atmosferă acelui miracol ale cărui ecouri dăinuiau încă în inima mea. Am privit cu duioșie Universitatea, Institutul de Arhitectură, Teatrul Național până la Hotel “Inter” și Sala Dalles, martori tăcuți ai unor evenimente sângeroase care au pus o pată neagră pe istoria contemporană a țării noastre, prezentandu-ne că pe un popor rămas în epoca de piatră pe scara evoluției. Mulți tineri care au participat la fenomenul “Piața Universității” au plătit cu viața visul frumos pe care l-au nutrit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
capăt zilelor, afecțiune pe care când a vrut s-o trateze era prea târziu). După 1944, 23 august îl găsim pe Zavaidoc la CâmpulungMuscel cântând la restaurantul lui Vișoiu, unde se distrau soldații ruși cărora le cântă melodia „Doi ochi negri”(Ciornâi harașo!). În 1940 moare fratele Vasile (după o partidă de table când a pierdut toți banii, își joacă și paltonul, apoi sacoul, cere băutură pe datorie, se îmbată - fiind cunoscut drept chefliu și clientul localului, e lăsat înlăuntru, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fâlfâit pe cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui. A murit sărac cel care strânsese averi uriașe, cel după care alergau casele de discuri, dar și damele care au apreciat și iubit pe micuțul cu ochii căprui, par negru și o cicatrice deasupra buzei. A murit bogatul sărac, cel mai cunoscut lăutar al României. Ne-a lăsat, prin cântecele lui, România de altădată, cu felinare și birje, cu fanfare militare în parcuri, flașnete, o Românie cu domni în frac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-nec în cerneală din veci. Vin poterile, vin din zodii Timpul își rupe trist cămașă Arhanghelii umblă în dodii Frică lovindu-mi cu cravasa. Cerșește vârstă pe la poartă, doar ornicul bate, si iartă. Bătrânul stătea agățat cu mâinile de scândurile negre și rare ale gardului pe care abia-l depășea cu o înălțime de cap. Nodurile degetelor ce ridicau din loc în loc scoarță străbătuta de șerpii vineții ai venelor păreau continuarea lemnului devastat de timp, rădăcini răstignite în aerul verde al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai pot, alternanta mă strânge-n corsetul ierbos al iubirii, intru veșnică repetiție a ceremoniei tăcerii. Nu mai pot, dar voi merge să mă spovedesc zăpezii! În numele ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
american, trebuia să merg la vapor să iau lista cu numele echipajului pentru a le elibera de la comandamentul portului permise de ieșire în oraș. La acest birou lucra un comandor de marină, Popovici, un om înalt, solid și cu mustață neagră. Când mergeam la el și îl găseam singur în birou, fără să se uite mult pe listă, îmi elibera permisele foarte repede. Însă când mai era cineva în birou cu el, chiar dacă avea un grad inferior față de el, părea să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mortalității, nu fără un anume umor întunecat"), nu regula. Prea puțini critici au luat comedia în serios, dacă îmi permiteți... Englezii sînt campionii ignorării umorului, vezi BBC-ul și British Film Institute, ale căror cronici trec complet sub tăcere poantele negre la care te-ai fi așteptat ca ei să fie (cei mai) sensibili. Recepția americană a MDL permite însă reîntoarcerea lungmetrajului pe toate fețele, dar și transformarea lui, acea reconfigurare de care vorbește Ricoeur și pe care o tot am
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
ale filmului: o poveste realistă din punct de vedere social (doar incidentul s-a întîmplat pe bune, nu? Deși Puiu s-a lepădat de sloganul american cum că "acest film este inspirat dintr-un fapt real") și o satiră alegorică neagră. Nu le-aș separa însă, pentru că osmoza lor face tot deliciul lungmetrajului.
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
oamenii scrisului au ajuns prada "făcătorilor de carte": "Aceștia vînează cărțile vandabile și îi plătesc pe autori la limita decenței. Nimic de îndreptat. Majoritatea scribilor își tipăresc pe banii lor produsul". Ș.a.m.d. Cum reacționează scriitorul? într-o pasă neagră, exclamă patetic: "Sînt clipe cînd îmi pare rău că m-am născut". Cînd e mai calm, încearcă a se consola printr-o imersiune într-un trecut mai îndepărtat decît cel ce alcătuiește o parte a traiectului existențial propriu, un trecut
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
Tudorel Urian Pentru multă lume politica este un domeniu al terțului exclus. Totul se judecă în alb-negru (sau, dacă preferați, în roșu comunist și negru fascist), iar vechiul principiu stalinist "cine nu e cu noi e împotriva noastră" tinde să își consolideze eficacitatea dincolo de retorica sforăitoare, prea adesea incoerentă a "democrației" biruitoare în urma colapsului sistemului comunist. Stînga și dreapta au fost, în secolul XX cele
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
Un regizor care, după gustul meu, joacă un soi de alba-neagra cu spectatorul. Mai exact, o peliculă bună, alta slăbuță, și tot așa. În ceea ce privește filmul de față, primul în engleză al regizorului, tind să cred că este unul dintre cele negre. Din nou, un rol remarcabil îl mai luminează: Charlotte Rampling în rolul scriitoarei de romane polițiste Sarah Morton, recompensată de altfel pentru prestația ei cu Premiul pentru cea mai bună actriță oferit de Academia Europeană de Film. După 8 femei
Culmea reconstrucției piscinei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10581_a_11906]