1,663 matches
-
tușele particularizante, ne cuprinde forța de atracție centripetă a Cetății. La Iași "peste fulguirea de flori și învăluirile de frunze moarte se înalță un suflet. Aceasta e justificarea și cununa nevestejită a acestui loc unic..." ne șoptește M. Sadoveanu, cu nelipsita-i pălărie "monistă". Voluptatea creației în artă și literatură ne stimulează, ne angajează și mai mult în visare și idealitate, uitând fie și pentru o clipă realitatea de lângă noi. "PSALTIREA PRE VERSURI TOCMITĂ" Ne întrebăm de ce "eul nostru profund", ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
trânteau pe iarbă și începeau petrecerea. Erea pitoresc. Bărbații dezbrăcați la jiletcă or la cămașă, femeile cu tistimelele desfăcute, cu coadele resfirate, toți înviorați de băutură, vorbeau deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte unii mai „damblagii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fost lovit la ureche și rănit. Emil Frunzescu, acuzat că a lovit pe doctorul Romniceanu, s-a judecat până la Curtea de Casație, unde a rămas osândit la 200 lei amendă pentru... insultă adusă superiorului în exercițiul funcțiunii. Fierberea crește. Politica, nelipsită, ca întotdeauna din mișcările studențești, întreține agitația. în timpul acesta în Parlament se discută revizuirea Constituției, iar agitația se întinde din cauza dezbaterilor asupra legii de presă. Atitudinea lui C.A. Rosetti influențează mult pe o parte din tineret, pe toți aceia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dedicată criticii literare, având în vedere explozia editorială în așa zisul spațiu al culturii locale, iar ultima parte „Vitralii școlare" cuprinde eseuri cu caracter didactic. O activitate deosebit de bogată a desfășurat și continuă să desfășoare T. Pracsiu în spațiul umorului. Nelipsit din juriile cunoscutului Festival al Umorului de la Vaslui, de la diferite manifestări cu cartea, cunoscutul critic este îndrumătorul unui cenaclu de prestigiu, cel al Umoriștilor vasluieni care poartă numele lui Valentin Silvestru. El însuși epigramist de talent, nelipsit din antologii, realizează
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
în spațiul umorului. Nelipsit din juriile cunoscutului Festival al Umorului de la Vaslui, de la diferite manifestări cu cartea, cunoscutul critic este îndrumătorul unui cenaclu de prestigiu, cel al Umoriștilor vasluieni care poartă numele lui Valentin Silvestru. El însuși epigramist de talent, nelipsit din antologii, realizează o adevărată performanță publicând câte o culegere de literatură umoristică la cel puțin doi ani odată, așa încât, de la înființare și până în prezent, Cenaclul Umoriștilor a editat sub directa lui îndrumare șase asemenea culegeri: „Plecat-am nouă din
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
Niță Jinga. Un mucalit, fonf, urît, dar destul de șmecher ca să se bage sub pielea oamenilor. Nu era student. Venise la Paris, adus dintr-o glumă. Într-o zi la București, înainte de primul război mondial, la Cafeneaua Capșa, unde Jinga era nelipsit, doi cheflii români, bogați, care cunoșteau Parisul mai bine ca Bucureștiul, îi spun în glumă lui Jinga: "Mîine la ora 1 plecăm cu trenul de Arad la Paris. Hai, vrei să vii cu noi?" Jinga a luat gluma în serios
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
trecutului său era cunoscut Niță Jinga în Cartierul Latin. Trăia din diferite servicii și făcînd diverse comisioane. Jucătorii la curse de cai, cînd nu puteau merge pe cîmpul de curse, îi dădeau lui bani ca să joace pentru ei, Jinga fiind nelipsit de pe toate hipodroamele. Mai era cafeneaua La Source, chiar pe bulevardul Saint Michel. Acolo era stîlp Constantin Vișoianu. Banca Blank avea o sucursală în place Vendôme. Prin ea primeam banii din țară, pe baza unui schimb acordat de Statul român
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și din multe alte exemple asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai adăugăm coropcariul, vânzătorul ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lungu, Clemenciuc Visarion, Nichiforiuc Dumitru, Grigoraș Vasile, Pascari Viorica, Pascari Ștefan, Drehuță Ileana, Grigoraș Lenuța, Lavric Oltea și subsemnata. De multe ori veneau liceeni și studenți din Frătăuții Noi, Frătăuții Vechi, Gălănești, Bilca, Măneuți și chiar din Horodnic și Dornești. Nelipsiți erau de obicei frătăucenii, care erau mai aproape. Doar treceau Suceava și cum erau punți aproape de Fâsca, ajungeau în câteva minute la strânsură. Când situația materială a sătenilor s-a îmbunătățit considerabil, hramul ținea două zile (duminică și luni). În
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație lungă. Când tinerii plecau la cununie, ca și în prezent
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
magnet. Temperatura cobora de obicei cu mult peste normal, dar nimeni nu se văita de frig. Mie îmi plăcea tare mult să particip alături de prietenii mei și să vin acasă cu o cană plină de agheasmă. Părinții erau și ei nelipsiți. Îmi aduc bine aminte, că într-un an, fiind în vacanța de iarnă (de la liceu), după o săptămână de la Iordan, trebuia să mă întorc la internat, căci se reluau cursurile. Mama a vorbit cu Silvestru Clemenciuc de la Țahanău, să-și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
liceu și chiar cu unele de... dragoste. Arcadie Lungu, absolvent al Școlii Medii Zootehnice, fecior de buni gospodari, cu mare predilecție pentru animale. Deși mai tânăr ca noi, s-a integrat repede în grupul nostru de intelectuali ai satului. Era nelipsit de la întâlnirile ce le organizam și chiar un bun colaborator. Dintre fetele din sat, la "ceaiurile" noastre de duminică participau adesea, Viorica Pascari, absolventă a Școlii Medii de Cooperație și mai apoi a Institutului Pedagogic. A fost și a rămas
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o lopată cu coadă lungă se puneau pe rând tăvile și se dădeau la cuptor (pentru cam vreo două ore). Prăjiturile se acopereau cu hârtie albă (să nu ardă deasupra) și se scoteau mai devreme, decât colacii și cozonacii. Eram nelipsită la scoaterea lor din cuptor. Mama scotea mai întâi tava mea și mă punea să ung fierbinți ștrițelii, cu pămătuful muiat în ulei. Arătau așa de bine! Miroseau așa de frumos, încât nu mă înduram, să nu-mi bag mâinile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
gospodine, prietene din sat, să procedeze la fel. Ne-am amintit de vorbele tatii: Fără prietenie nu există viață". În satul meu era multă armonie, ceea ce mă făcea foarte fericită, în naivitatea mea de copil. Păcurarul, rufarul, blehariul, olarul, personaje nelipsite din viața satului În copilăria mea se obișnuia ca, unele personaje să umble prin sate, cu căruța cu diverse mărfuri. Așa era rufarul, păcurarul, bleharul și olarul. Rufarul strângea rufele vechi, zdrențele nefolositoare în schimbul unor mărunțișuri (obiecte ieftine). Femeile îl
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se murdărească de păcură. Totuși, le plăcea să strige și ei, ca păcurarul. Câinii lătrau pe ulițe și femeile ieșeau la porți să vadă ce se întâmplă. În felul acesta își făcea reclamă la marfa sa. Blehariul, de asemenea era nelipsit din viața satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se cumpărau produse lucrate în casă (pânzeturi, cămăși frumos cusute, ițari, bundițe, brâie, cojoace, chingi, catrințe, valuri de sumani, de țoale de lână, chiuate la Satu Mare, valuri de lăicere, cuverturi, ștergare, (de toate felurile), marame, broboade, căciuli etc.) Mama era nelipsită vinerea de la piață. Ori avea treabă, ori nu, dânsa, cu alte gospodine pregăteau de cu seară coșarca cu ce produse îi prisoseau și dis-de-dimineață, se pornea la târg. După ce trecea Suceava pe punte, numaidecât un costișan sau frătăucean, oprea caii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oaie se mai folosesc "holițe", blănuri (miel negru sau brumariu, dihor, jder). Astăzi, femeile obișnuiesc să țeasă în război "prim" din lână sau din mătase. Pentru brodat motivele ornamentale se folosesc: lâna, lânica, bumbac (colorat), mătase, fir metalic și mărgele. Nelipsit înainte era și "bundușca" (pieptarul înfundat), încheiat pe umărul stâng. La Costișa o purtau doar bătrânii. Cojocul cu mâneci (mintean) decorat cu holiță cu flori cusute; cheptar cu brâu și poale (evazate) cu broderie pe piepți și talie; cojocul cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Kamogawa. Grădinile sunt expresii sublime ale spiritului moral al japonezilor, astfel încât natura a devenit „atelierul” artiștilor. În iazul de lângă hotel, lotușii sunt superbi în multitudinea lor de culori. Am întrebat-o, prin intermediul Cristinei, pe „mama-san” a florilor... de ce lotusul este nelipsit din iazurile grădinilor Zen?! Doamna a întrerupt udatul florilor și a încercat să-mi explice pe înțelesul meu: în „Învățăturile buddhiste”, lotusul exprimă „Legile universale”: interdependența în existență, nesiguranța vieții, cauză și efect, puritate. Floarea de lotus, atât de pură
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de ploaie. La răsărit și-nspre sud, se arăta cerul cu norii albi- cenușii amestecați. Numai deasupra mea, ca o farfurie întinsă, cer albastru. Am noroc, îmi ziceam. Totuși norii se deplasau, la sensul giratoriu cerul devenise negru. Pelerina de ploaie, nelipsită în bagajul bicicletei, m-ar fi adăpostit doar când stăteam pe loc. Dacă cedam influenței impuse de vreme, la o eventuală întoarcere, numaidecît trebuia să merg pe bicicletăvreo 12 km. Tot aia-i îmi ziceam, ș-am pedalat mai departe
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
actuală: 55,5 km/h. Ziceam că eram nițel panicat; păi nici nu aveam cum să nu fiu auzind tunete, privind deseori spre cerul care n-arăta bine.... Mă gândeam la pelerina de ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan cel Mare. Am telefonat la Roman: începuse să picure. Eu eram norocos, se învârtiseră norii desupra mea, se burzuluiseră sonor, dar
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
împrejurimi. Într-una din zile, pe când defilam cu tăvița prin fața cuvelor cu mâncare, am auzit în spate o mișcare ceva mai neobișnuită. Când m-am întors, îndărătul meu nu era nimeni altul decât Marin Sorescu, iar măruntul zgomot îl făcuse nelipsita-i umbrelă (pe care începuse să o poarte chiar dacă pe cer nu era nici un nor). Întâmplarea ne-a readus la vechile sentimente. Așa se face că, după 1992 (an în care a fost ales membru corespondent al Academiei), mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și altele, ceva nu era în regulă, se tăcea când mă apropiam și eram trimis să mă joc sau să citesc. După o vreme, a trebuit să mai cresc pentru a afla că doamna venea de la Iași, pe vremuri era nelipsită de la Castelul din parcul dendrologic de la Miclăușeni, unde era însoțită de prietenul ei drag, mort de mulți ani, însă fetele erau tinere, iar viitoarea mea mamă abia ieșea din copilărie. Cine era "conu' Mihai", cine compusese versurile despre un greier
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spațiu absolut unic și încântător, cu multe bijuterii culturale, un loc în care oamenii trăiesc relaxați și extrem de civilizat, iar seara se întâmplă să vezi cum cuplurile obișnuite iau cina în restaurantele cochete de cartier (paharul de vin roșu este nelipsit chiar și la vârste înaintate) sau cum vin cu metroul doamnele îmbrăcate extrem de elegant, însoțite de domni în frac, și merg braț la braț spre Opera din Viena... Pe scurt, o "teleportare" într-un teritoriu de vis. Am scris despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dispune de multe atracții pentru copii, de restaurante, tonete, locuri de recreație. De bună seamă că a trebuit să imortalizăm vizita printr-o fotografie. Ni se oferă un simpatic pui de leu, voinicel, pe care Îl iau În brațe. Dar nelipsitul Ursulică venit din București nu poate să lipsească. Puiul de leu Îl privește curios și cu dispreț, Înfigând deodată lăbuța În capul lui. Atât a trebuit. Un țipăt imens adună vizitatorii În jurul nostru, crezând că e vorba de o agresiune
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Deleanu, M. Kogălniceanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, D. Nanu, G. Murnu, D. Petrino, A.C. Cuza, Tr. Demetrescu, O. Densușeanu, Gheorghe din Moldova, Barbu Delavrancea, Sofia Nădejde. În Gazeta Bucovinei erau prezente: critica teatrală, notițe bibliografice, știrile literare, cronica presei. 94 Nelipsite din ziar au fost informațiile din publicațiile vremii preluate de la frații români: „A apărut nr. 24 al admirabilei reviste ilustrate pentru familie Vatra, iar la Orăștie apare un nou ziar cu numele Revista Orăștiei, proprietate Tipografia Minerva, redactat de domnii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]