1,494 matches
-
în fața lumii întregi?! Rușinea de pe obrazul terfelit al Aliotmanului nu se poate spăla decât în sânge! El trebuie să dovedească Lumii că "e cel mai mare, cel mai tare". "Unde am ajunge, dacă toate neamurile supuse Înaltei Porți, ar avea nemaipomenita obrăznicie a Moldovei, a Ghiaurului ei, să se răzvrătească împotriva Aliotmanului, considerându-se "neatârnați"?! Moldova zdrobită trebuie să fie pildă tuturor celor ce-or cuteza să se mai ridice împotriva "Neînvinsului Aliotman și-al Fatihului său"!"... Putem să ne dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
visat prea mult poate dar n-am putut, mai mult n-am putut... Și... și, poate, peste o sută sau două sute de ani, cei ce vor veni după noi vor afla în tainița unui altar într-o mănăstire... vor afla "Nemaipomenitul nostru letopiseț", vor ceti și vor înțelege cât de greu, cât de greu ne-a fost... Și pentru toate câte am visat, și câte am făptuit, bun-rău, și... și pentru cât am greșit, cu gândul au cu fapta, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
atât Iorga îi opunea mai răspicat și mai tenace glasul spiritului. „Cu mamutul ori contra mamutului, aceasta e chestiunea ”, spune Iorga în unul din articolele scrise în vara anului 1940. La instalarea dictaturii legionare se dezlănțuise în presă valul unei nemaipomenite vulgarități de limbaj, în special la adresa fostului rege, din partea unor tămâietori neofiți și zeloși ai noului regim. Această deșănțare, indiferent de nedemnitatea celui vizat, a atras replica imediată a lui N. Iorga ; o chemare la ordine și o lecție de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ilizibil), apar, sub nume transparente, o mulțime de personalități ale vieții intelectuale, artistice și mondene a Parisului, între care Montherlant și Camus, priviți cu un dispreț strivitor, ca niște nulități intelectuale și, ̀ n plus, horribile dictu, de dreapta. Suficiența nemaipomenită, autoidolatrizarea binomului Sartre-Beauvoir, cinismul facil și lipsit de spirit, impudoarea sexuală (nu șocantă obiectiv, adică literar, dar foarte șocantă în context) și mai ales aroganța, infatuarea, plus caracterul delator și intolerant sau, mai exact, insensibil și incomprehensiv față de toți confrații
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
o plimbare pe deasupra comunei?, m-a întrebat tânărul mecanic de elicopter. Nu am așteptat să-mi spună a doua oară și m-am urcat în elicopter. Am făcut un tur pe deasupra comunei și pe deasupra satelor învecinate. A fost o experiență nemaipomenită, inedită și foarte plăcută, de neuitat. Seara, la dispensarul uman de la Cișmele, se pusese la cale o petrecere. Am fost invitată și eu. Mă așteptam să-i găsesc acolo pe primăriță și pe vice, dar din necunoscute pricini ei nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Puterile Centrale, Într-un articol publicat În „Deutsche Revue”, În care considera apropierea de Puterile Centrale ca fiind singura politică rațională și națională pe care ar trebui să o urmeze țara. Articolul reprodus În „Românul” și „Timpul” a făcut o nemaipomenită vâlvă, fiind atacat cu violență de C.A. Rosetti și chiar de unii conservatori, care l-au criticat pentru că Își permisese să traseze linia viitoarei politicii externe fără a consulta comitetul și partidul. Apropierea României de Puterile Centrale nu a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
în cap, doar cu un smoc negru în vârf : Bărcile lor, înguste și nepuntate, fără alt lest decât lestul viu al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se răstoarne și să manevreze printre crestele înspumate, astfel ca niciun val să nu se năpustească peste copastie, inundând barca și făcând-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul epic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
individ bețiv și cartofor o dezamăgise în asemenea măsură în tinerețe încât părerea proastă și-a extins-o asupra întregii tagme bărbătești. Excepție făcea doar pișicherul de frate-său, părintele Teoctist însuși, față de care nutrea o desăvârșită admirație și o nemaipomenită duioșie. Ceea ce o caracteriza pe Sofica era naivitatea. Pe un pescar ce ședea cu instrumentul în baltă l-a chestionat curioasă: - Așa-i că peștii trag la crâsnic prin apă? Pe o țigancă borțoasă a întrebat-o dacă a avut
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Realizând ce se întâmplă, bietul bâlbâit a încercat să se explice: - D... d... dom p... pr... - Iii-eși afffară!!! Nuh, hhhai la dd... director. Umflându-l de-o halipă, profesorul la dus pe Holban la directorul Rimmer ca să dea seama de nemaipomenita lui îndrăzneală. Amândoi înalți în fața stârpiturii care era directorul, acesta îi privea, pufnindu-l râsul. La Fălticeni David Rimmer era director la liceul de băieți. S-a mutat la Iași, pe aceeași funcție, la „Lebeunu” (fost colegiul Național). A ajuns
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
devenit o „figură” a orașului. Prin lecturile lui rafinate, prin excelenta cunoaștere a limbii franceze, prin faptul că era un causeur și mai ales prin fronda sa estetică și morală, în scurt timp a devenit o vedetă. Avea și un nemaipomenit talent de a carica oamenii și faptele lor ridicole. Ceea ce impresiona pe tinerii care aspirau să facă literatură era însă gustul său precis și nemilos. Realitatea era că, chiar dacă refuzaseră proletcultismul, acești veleitari cochetau mai degrabă cu ideile gheriste decât
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
responsabilități. Iată ce spunea Loichiță: „Grea a fost misiunea de aici, cu toate că ea s-a desfășurat între ai săi. Încercări de împăciuire neizbutite, când volbura s-a iscat în conducerea administrativ - bisericească a arhidiocezei sale, mai apoi criza economică mondială nemaipomenită ce a bântuit și la Fondul Bisericesc cu totala sleire a veniturilor sale în ultimii ani ai arhipăstoriei sale, l-au amărât și l-au îngrijorat adânc, încât nu o dată se gândea la refugiul mântuitor de monahie al chiliei din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care era răspunsul mitropolitului în fața acestora, cum și-a desfășurat activitatea pentru a putea da rezolvare tuturor problemelor care se iveau în eparhie. Motivul pentru care se începe tipărirea acestei „foi” este tocmai acela de a se scrie despre „mizeria nemaipomenită în care trăiește preoțimea bucovineană [...] și dacă nici acum, această preoțime nu va înțelege că are nevoie de consolidare și solidaritate, atunci nu merită altă soartă decât aceea pe care o are”. Pentru apariția acestui ziar, colectivul de redacție primește
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Pe lângă noi se aciuase și o fată, o jurnalistă din Sighet. Când am ajuns, după vreo două zile, în satul lui Groșan, am golit ce mai rămăsese în damigeană, înfulecând în același timp tot felul de bunătăți, printre care și nemaipomenitele plăcinte cu varză, apoi m-am culcat și am dormit neîntors 24 de ore. Asta zic și eu documentare! Cotidianul, 8 septembrie 2001 Tineri și bătrâni Mai mult logic decât cronologic - și de ce nu din amândouă punctele de vedere? -, tinerii
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
face redacția reclamă, și-i cred, că doar au moștenit abonamentele vechii Scântei, iar cititorul român e ca englezul: conservator. M-am uitat și peste numere mai vechi citind, bineînțeles, în diagonală... Și ce-mi cade sub ochi! O știre nemaipomenită! „Unul din 24 de americani va fi recrutat de Administrația Bush pentru a deveni informator.” În lupta sa împotriva terorismului, actualul președinte al celui mai puternic stat din lume a hotărât să organizeze un „sistem de prevenire” bazat pe informatori
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
pe care regele îl adusese să lucreze la Peleș. După ce inginerul petrecuse vreo jumătate de an în România, suveranul l-a întrebat cum i se pare țara. Foarte frumoasă, a răspuns neamțul, munții sînt minunați, femeile sînt frumoase, mîncarea e nemaipomenită, dar prea mult p... mă-tii (formularea îi aparține lui Marin Preda, așa că scuze pentru accentul vulgar). Cum așa, a întrebat Carol? Foarte simplu, a răspuns inginerul. Acest popor are o inerție ieșită din comun. Deraiază un tren, p... mă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe urmă l-au adus la noi, era un comandor de aviație, Gogu Enescu 1,... un tip care nu mai termina niciodată: putea vorbi 24 de ore din 24 și nu termina, tot mai avea de vorbit... Avea o cultură nemaipomenită, vorbea extraordinar. Ăștia la Oradea. La Aiud, am stat cu un profesor de psihotehnie din București, dar nu mai mi-aduc aminte numele lui... Și ăsta era un om extraordinar de cult, psiholog, cu studii prin Elveția..., care s-a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ceva deosebit, c-aveam o traistă În spate. Și când m-am apropiat, săraca sora mea, când m-a văzut, să pice jos, nu altceva... Mă rog, vă dați seama că nu se poate descrie așa ceva... A fost o bucurie nemaipomenită. Și am stat câtva timp la ea și p-ormă o venit cumnată-mea, c-o auzit că m-am Întors, și m-am dus cu ea acasă la noi În sat. Era vara, În iulie, și la mine În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dădea medicul tratamentul și le făceam tratament la bolnavi... Aveam un salon cu TBC-iști bătrâni și bolnavi de mult, unde le făceam injecții, una după alta... Adică tot timpul eram acolo la ei. Și m-a impresionat suferința lor nemaipomenit. Aicea erau oameni care aveau regim și În primul rând le dădea lapte mai mult, dar nu mai puteau să mănânce. Și erau conștienți că sunt contagioși și spuneau: „Puștiule, asta este sticla și castronul meu din care am băut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
național-țărănistă. Sunt foști comuniști, sunt acolo ca să facă afaceri În spatele partidului... Am văzut că treaba este răsuflată, e un fel de zer mai mic... Vă mulțumesc frumos pentru interviu. N-aveți pentru ce, că n-am avut, ferească Dumnezeu, lucruri nemaipomenite... Hunedoaratc "Hunedoara" Mihai Bucurtc "Mihai Bucur" S-a născut pe 23 februarie 1924, În localitatea Lancrăm, județul Alba. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: Facultatea de Drept. Profesia: avocat. A fost arestat pe 28 iulie 1957 și condamnat inițial la zece
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mă Înalț, pur și simplu... Și, deși slăbit, am urcat scările spre celula mea de la etajul 2 În pas alergător... Și primirea cu „Ave Maria” cântată pe două voci... și „Rugămu-ne Îndurărilor”... (cântă - n.n.) N-ați auzit muzica aceasta? E nemaipomenită... Prin ce Închisori ați mai trecut până v-ați executat pedeapsa? Am executat așa: de la Securitatea din Baia Mare am trecut la penitenciarul Securității din Satu Mare. De-acolo ne-o dus pe o parte din noi la Galați... De exemplu, Vișovan
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la fel ca și celelalte, deci și tu ai luptat contra comunismului, și tu ești dușmanul comunismului și faci parte din cei nenorociți. Nu-mi puteam Închipui dintre ei să fie cineva care te poată trăda. Pentru mine era ceva nemaipomenit, ce nu puteam concepe. Că un comunist o să te denunțe, Înțeleg, dar cel care suferă cu tine, cum să te denunțe? Asta n-o puteam pricepe, vă spun sincer, până am ajuns la Închisoare. Pe noi nu ne-o ținut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să te ridici deloc. Toate se făceau la repezeală... Eram Împinși permanent de la spate și n-aveai timp să te odihnești nici o clipă... Ni se spunea mereu: „Dă-i drumu’! Nu sta pe loc! Lucrează!”. Era o stare de tensiune nemaipomenită, foarte greu de suportat... Și trebuia să stai numai aplecat și făcusem bășici pe mâini și pe picioare din cauza soarelui... Mai erau și lipitorile, care stăteau permanent pe picioarele noastre... Era greu de suportat și au căzut mulți acolo la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să zâcea c-a fost cel mai rău gardian din pușcării, ne-a adus un hârdău cu arpacaș. Cel mai bun arpacaș să știți c-a fost În Jilava... Era făcut cu subproduse de-ăstea: cu buze, cu urechi... Era gustos... nemaipomenit. Așa..., și cu bucata-aia de mămăligă, am mâncat de ne-am săturat... Pe la două noaptea a venit și ne-a luat hârdău’. Noi i-am mulțumit, el iar ne-a Înjurat... Dar acum ne-a venit poftă și de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
il subissait sa peine“ - Alexandru Odobescu, Opere, vol. IV, Tezaurul de la Pietroasa, ediție îngrijită de Mircea Babeș, Ed. Academiei, București, 1976, p. 63/145). Furtul „Cloștii cu pui“ într-o noapte viscoloasă din noiembrie 1875 a stârnit senzație în București, nemaipomenita întâmplare ajungând peste câteva zile, la începutul lunii decembrie chiar și pe scenă: Pantazi Ghica avea să compună o „canțonetă“, Cloșca cu pui, interpretată cu mare succes în sala Walhala de I.D. Ionescu, iar echipa de gimnaști a profesorului Moceanu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca un bubuit de tun: „Cine are urechi de auzit să auză!“ Tunete de aplauze și strigăte furtunoase 11 de bravo! ridicau o sală electrizată de atâta elocință. Și, gâfâind, auditorii ne uitam unii la alții spre a ne comunica nemaipomenita mulțumire. Această întâie întrunire a lui Fleva a fost un semnal. Îmi aduc bine aminte că, ieșind la orele 11 de la sala Bossel, m-am dus repede la Institutul Heliade unde eram în pensiune. Cum ajung în dormitor o tusă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]