2,742 matches
-
preeminentă prin pretenția la o formă sau alta a excelenței, bazându-se pe principii de legitimare diferite. Desigur, când există o diversitate a legitimărilor, nu putem decât să ne așteptăm la tentative de descalificare a legitimărilor concurente. Elite productive și neproductive Se întâmplă ca dihotomia „dominatori/dominați” să ia forma unei opoziție între neproducători și producători. Deci, ar exista o elită statornică, parazitară și una nerecunoscută ca atare, dar, revendicând totuși mai multe drepturi la excelență. Primul care a văzut astfel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
al XIX-lea constituie un conglomerat de categorii parazitare lipsite de orice spirit de întreprinzător. Este vorba despre pături sociale în situație de preeminență de pe vremea Restaurației, dar excelența la care au ele pretenții nu se referă decât la activități neproductive: preocuparea pentru a-și asigura o viață plină de „distincție” le ține loc de rațiune a existenței. În fața acestei clase de trândavi se află o „clasă industrială” (classe industrielle), pe care ar fi mai exact s-o numim clasă iscusită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Această concepție se cristalizează în teoria clasei timpului liber, datorată lui Thorstein Veblen (1857-1929). Acest sociolog american caracterizează elita timpului său drept o „clasă a timpului liber” (Veblen, 1899). Statutul dobândit și averea acumulată îi permit să ducă o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La fel ca în cercurile aristocratice, preocuparea pentru prezervarea statutului social impune o viață plină de divertismente. Activitățile cele mai prizate sunt cele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Mills să acorde o anumită importanță sentimentului de conivență dintre diferitele sectoare ale elitei, contribuind astfel la statuarea unei singure „elite a puterii”. De la industrialism la ideologia tehnocratică Teoria „clasei timpului liber” completează concepțiile lui Saint-Simon despre elitele trândave sau neproductive. Un alt curent de gândire ce s-ar putea reclama din teoriile sale este „industrialismul”, ce corespunde unuia dintre aspectele majore ale doctrinelor saintsimoniene - cealaltă fiind socialismul - și care a furnizat o bază intelectuală adepților ideologiei tehnocratice. În această perspectivă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cercetări viitoare, posibile noi deschideri pentru înțelegerea urmărilor consumului juvenil de violență televizuală. Ceea ce știm foarte precis este că acest consum există, este bine instituit ca practică zilnică, iar soluția de tipul incriminării acestei practici, a „înfierării” ei este total neproductivă. Bibliografie Baton-Hervé, Elisabeth (1999), Les enfants téléspectateurs. Prégnance des représentations médiatiques et amnésie de la recherche, reseaux nr. 92-93, CENT/Hermès Sciens Publications Hermès. Glucksmann, André (1966), „Rapport sur les recherches concernant les effets sur la jeunesse des scènes de violence
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
personalitate. Lipsa acestor politici de personal determină apariția unor tensiuni interioare, care mai apoi se pot exterioriza prin comportamente agresive, nefiind vorba neapărat de agresiune fizică, ci mai degrabă de una verbală. Acest stil de abordare a conflictelor este total neproductiv, întrucât, mai ales când cealaltă persoană implicată recurge tot la un astfel de stil, poate duce la escaladarea conflictului și la ruperea definitivă a relațiilor dintre cei doi. De asemenea, în cazurile mai grave, pot interveni o serie de forme
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflictelor predominant de tip aplanare. Acest stil de abordare a situațiilor conflictuale constă în adoptarea unei atitudini de tipul „ceea ce contează este ca noi să rămânem prieteni”; „interesele mele sunt mai puțin importante...” sau „treacă de la mine...”. Stilul este total neproductiv, întrucât nici una dintre părți nu este mulțumită de rezultatul obținut, deși, de cele mai multe ori, acest fapt nu este conștientizat, mai ales de către persoana care recurge la acest tip de abordare. De cele mai multe ori, relația dintre cei doi nu este salvată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Corbusier era preocupat doar de forma de ansamblu a peisajului urban și de eficiența cu care pot fi deplasați locuitorii dintr-un punct În altul, În viziunea lui Jacobs, urbanistul lasă intenționat loc activităților umane neașteptate, mărunte, informale și chiar neproductive, care conferă vitalitate „orașului trăit”. Jacobs este mult mai conștientă decât majoritatea urbaniștilor că forțele naturale și economice transformă orașul În mod continuu. Succesiunea de porturi, șosele și autostrăzi folosite pentru transportul de persoane și bunuri au determinat deja dezvoltarea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
arbitrară de a-i insulta, a-i bate sau de a-i deporta pe țărani. Ca și șerbii, aceștia erau imobilizați În mod legal. S-a reintrodus un sistem de pașapoarte interne, pentru a curăța orașele de „rezidenții indezirabili și neproductivi” și pentru a se Împiedica fuga țăranilor. S-au adoptat legi prin care aceștia erau deposedați de armele pe care le folosiseră la vânat. În sfârșit, Începând cu 1939, colhoznicii care locuiau În afara nucleului satului (cei din hutor), adesea În
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unit)ți capabile de specializare, urm)rindu-se creșterea valorii sale în fața celorlalte, într-un sistem al diviziunii muncii. Imperativul pe plan intern este : ,,Specializați-v)!”. Pe plan internațional, mulți sunt nemulțumiți în privința resurselor pe care statele le cheltuiesc în mod neproductiv pentru propria lor ap)rare, si a oportunit)ților pe care le rateaz) de a spori bun)starea propriilor popoare, prin cooperarea cu alte state. Și totuși, traiectoriile statelor se schimb) în mic) m)sur). În cadrul unui domeniu neorganizat, motivația
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
însuși seam)n), în mare parte, cu ceea ce fac toate celelalte. Lor li se refuz) avantajele pe care le-ar putea asigura o diviziune complet) a muncii -în egal) m)sur) politic) și economic). Pe deasupra, cheltuielile de ap)rare sunt neproductive pentru toți, si inevitabile pentru cei mai mulți. Mai degrab) decât s) rezide în sporirea bun)st)rii, compensația lor const) în menținerea propriei autonomii. Statele concureaz), ins) nu contribuind prin eforturile lor individuale la producerea în comun a bunurilor în interesul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
funcțional, cu costul impus de un guvern, în vederea menținerii ordinii domestice, si a asigur)rii securit)ții interne. Asemenea cheltuieli nu sunt productive, în sensul în care vorbim despre alocarea de fonduri în vederea construirii de drumuri, dar nu sunt nici neproductive. Utilitatea lor este evident), si chiar dac) ar fi că cineva s) argumenteze cu succes în sens opus, consecințele accept)rii argumentului i-ar demonstra rapid falsitatea. Forță este cea mai puțin vizibil), acolo unde puterea este în modul cel
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
decupajul bibliografic cu care operezi, ce tabără Îți alegi, argumentele distribuindu-se destul de egal și În una, și În cealaltă. Se vede, de altfel, și din masa noastră rotundă, că adeseori discutarea anarhetipului este sufocată de partizanate personale, firești, dar neproductive. În al doilea rând, nu cred că acest concept este unul care să descrie postmodernitatea, pentru că postmodernitatea este totuși puternic nostalgică și acceptă efectele epistemei fragmentarului și a pulverizării mai mult ca pe o fatalitate, și nu ca pe un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stăduiau să anticipeze omogenizarea socială. Poziția dominată care revenea sociologiei În spațiul științelor sociale (În raport cu economia sau cu istoria) și atașamentul față de mitul dominației clasei muncitoare nu au permis depășirea unui mod de clasificare care separă „sectorul productiv” de cel „neproductiv”, Împiedicând În special diferențierea În interiorul categoriei de cadre de conducere („funcționari” și „intelectuali” fiind amestecați În majoritatea statisticilor). Întoarcerea la o politică economică „de comandă” a marcat declinul studiilor și cercetărilor În sociologie, În RDG la fel ca și În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
argumentând că un Înalt nivel de taxație pentru a suporta programe de beneficii sociale rezultă În bani mai puțini pentru a investi În noi oportunități economice, slăbesc stimulii pentru antreprenori, Îi răsfață pe lucrători și pe familiile lor, răsplătesc munca neproductivă, fac lucrătorii europeni prea scumpi la angajare și, inevitabil, Îi fac pe oameni mai dependenți de guvern și mai puțin Încrezători În forțele proprii și inventivi. Ei argumentează că, cu toate defectele lor, Statele Unite ale Americii au o economie mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Colaborează cu proza N. Pavel, Iosif Marian, Maria Bart-Săvescu, cu poezie - V. Maximovici, Ștefan Ciubotărașu, Gr.T. Leonte. În numărul 13-14/1938 apare o tentativă de eseu critic (Subiectivismul și critica literară de Const. Armeanu), eșuată însă într-o modalitate speculativ-publicistică neproductiva. Alți colaboratori: Neculai V. Coban, A. Scriban, Vasile Pavelcu. C.Tt.
LUMINATORII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287914_a_289243]
-
în studiul organizațiilor. Ne raliem unei atare perspective, cu atât mai mult cu cât această viziune a focalizării pe studiul interacțiunii în dimensiunea sa organizațională tinde să capete tot mai mult teren în ultimii ani. Într-adevăr, este dificil și neproductiv să studiem comunicarea în perspectiva ei eficientă fără să o raportăm la omul modern, o persoană care petrece cel mai mult timp din întreaga sa viață într-un cadru organizațional. Revenind la aria teoriilor comunicării abordate din punct de vedere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care o posedăm deja; acest efect poate crea, prin generalizare, stereotipurile. Stereotipurile reprezintă și ele o barieră de comunicare, una importantă de altfel în procesul educațional; le vom defini drept o reacție la faptul că este dificil și, de altfel, neproductiv să tratăm fiecare fenomen pe care-l întâlnim drept ceva cu totul nou, tendința firească fiind de a-l încadra într-o categorie mai largă, în funcție de anumite caracteristici pe care le are (este vorba despre procesul de categorisire); „o generalizare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
recomandă: repetarea, parafrazarea (folosirea propriilor noastre cuvinte) și vizualizarea (trebuie remarcat însă faptul că ascultarea pentru reținerea informațiilor presupune, în prealabil, ascultarea pentru a înțelege; în caz contrar, reținerea este îngreunată de vastitatea informațională propusă de emițător, este mecanică și neproductivă). Când ascultăm pentru a analiza și evalua conținutul, vom observa o problemă deosebit de interesantă: frecvent, se argumentează în mod circular (astfel, dacă vom cere argumente pentru o problemă unei persoane, aceasta are tendința de a expune un scurt șir de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multiplele posibile), să ne gândim la faptul că managerii, spre exemplu, au astfel ocazia să-și obișnuiască echipa cu anumite conflicte pe care le pot controla și astfel să dezvolte la aceasta strategii de lucru în cazul apariției unor conflicte neproductive pentru activitatea sa. Dacă este să vorbim despre influența pozitivă a conflictelor, ne referim cu siguranță la o îmbinare între cele trei fenomene; aceasta nu doar în sensul că rezolvării conflictului îi urmează evidențierea unor achiziții și echilibrări superioare celor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
apariție și rezolvare ulterioare nu ar favoriza nici unul dintre obiectivele informativ-formative urmărite de cadrul didactic, promovând totodată și strategii de provocare a conflictelor eficiente pentru activitatea de la clasă sau de realocare a cuantumului de energie dezvoltat de un atare conflict neproductiv printr-un conflict educațional; spre exemplu, dacă unul dintre studenți dorește să fie lider într-un grup, dar același lucru îl reclamă și alt membru al grupului, operând în aria de desfășurare a celor două definiții expuse mai sus, putem
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o astfel de grilă a unui interes mai puternic în a rezolva conflictul decât - dacă este să folosim exemplul precedent - a participa la concurs va menține un climat de lucru motivant și, în același timp, va diminua posibilitatea apariției conflictelor neproductive din punct de vedere didactic; responsabilitatea pentru dezvoltarea unei astfel de ierarhizări pozitive a intereselor la elevi/studenți revine tactului comunicațional al cadrului didactic; • Tipul de centrare. În cazul în care cursanții se focalizează pe pierderile potențiale, acest lucru induce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înaintea dezvoltării strategiilor (grupate pe axa eficient-ineficient) de rezolvare a conflictelor, din punct de vedere educațional este utilă sesizarea necesității unor strategii de provocare a conflictelor și de prevenire a acestora, precum și de reducere a impactului lor (atunci când conflictul este neproductiv din punct de vedere educațional); acest lucru este cu atât mai important cu cât rezolvarea de conflicte este condiționată direct și instrumental de aceste strategii. 7.1. Strategii de provocare/stimulare a conflictului tc "7.1. Strategii de provocare/stimulare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acest lucru este posibil) combinate cu strategii de reducere a conflictului (când acesta nu a putut fi prevenit). În fapt, din punct de vedere didactic, aceste două perspective metodologice sunt utile când avem de-a face cu anumite conflicte considerate neproductive educațional. În completarea acestei direcții de acțiune, vom gândi și un concept de strategii de transferare a energiei conflictelor neproductive în conflicte cu eficiență educațională (un exemplu al acestei ultime problematici ar putea fi un conflict dintre doi elevi/studenți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
din punct de vedere didactic, aceste două perspective metodologice sunt utile când avem de-a face cu anumite conflicte considerate neproductive educațional. În completarea acestei direcții de acțiune, vom gândi și un concept de strategii de transferare a energiei conflictelor neproductive în conflicte cu eficiență educațională (un exemplu al acestei ultime problematici ar putea fi un conflict dintre doi elevi/studenți care sunt îndrăgostiți de aceeași fată, conflict ce poate fi transferat invitându-i pe cei doi să conducă două echipe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]