4,475 matches
-
sau săli cu internet marchează minimul disponibilității cultural-educative, determină lipsa aspirațiilor personale, demonstrază deficitul de responsabilitate din partea autorităților locale. Mai mult, rezultatele cercetării în privința relației școală muzeu sînt relevante 16: "muzeele își păstrează structura de intra-comunicare tradițională, avînd "ieșiri" nesemnificative în social și în școală; activitățile nonformale dezvoltate în școli sub formă de proiecte venite din partea Inspectoratelor școlare, a societății civile sau a altor instituții întîmpină o rezistență din partea profesorilor, aceștia resimțind o stare de substituire de autoritate profesională și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
momentul mărturisirii, care poate induce în mod fals ideea unei psihoterapii. Deși confesorul trebuie să îl asculte cu atenție pe penitent, el poate să îl și întrerupă în momentul în care divaghează de la actul mărturisirii și vorbește despre alte lucruri nesemnificative. Niciun confesor nu poate să dialogheze cu penitentul sau să îi pună întrebări, dacă penitentul însuși nu dorește acest lucru și dacă nu dorește sincer să găsească calea adevărată prin care să poată să crească. Întreg dialogul sacramental trebuie trăit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fapt va condiționa mărturisirea pe care avea de gând să o facă atunci când a intrat în confesional. S-ar putea ca să simtă un blocaj psihic în timpul mărturisirii sau, dimpotrivă, să cadă în extrema cealaltă, de a vorbi prea mult, dar nesemnificativ, chiar și despre lucruri străine spovezii. Mai mult decât atât, se poate întâmpla ca, atât penitentul, cât și confesorul să uite că sunt implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
conceput ca fenomenul ce intervine în urma interacțiunii dintre mediu și individ, impactul fiind filtrat și condiționat de strategiile de burnout de care dispune persoana în relația sa cu lumea. Se conturează trei poziții: • prima perspectivă propune un efect constant, dar nesemnificativ al strategiilor de burnout. Ceea ce contează în dezvoltarea sindromului de burnout nu ar fi mecanismele de apărare ale individului cât mai ales natura și numărul stresorilor la care individul este expus. Strategiile de burnout pot atenua impactul stresului resimțit, dar
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
expuși la tulburări cardiace decât cei de tip B. Tipul A de comportament prezenta și alți factori de risc asociați cum ar fi un nivel ridicat de colesterol, tensiune arterială etc. Au existat însă și studii care au găsit rezultate nesemnificative între aceste variabile. S-a constatat de exemplu ca subiecții având un comportament de tip A prezintă un risc de mortalitate mai scăzut după primul atac de cord decât cei de tip B. Rezultatele controversate au lansat ipoteze cu privire la elementele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
rândul cadrelor medicale. Proporții similare sunt raportate și în alte studii asupra cadrelor medicale (Zellars et al., 2000; Glasberg et al., 2006; Dominguez-Gomez et al., 2009). Genul este o variabilă controversată în literatura de specialitate, influența sa fiind descrisă ca nesemnificativă în unele cercetări (Pearlman & MacIan, 1995; Meldrum, King & Spooner, 2002; Nelson-Gardell & Harris, 2003). Totuși alte studii au obținut rezutate similare cu cele din cercetare de față, femeile înregistrând mai adesea scoruri crescute la scalale de stres traumatic secundar (Cornille & Meyers
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
frecvente despre suferința și dificultățile clienților, descriind sentimente de furie, frustrare, dezamăgire și neajutorare. În eșantionul de față am găsit o relație pozitivă între vârstă și stres traumatic secundar, simptome intruzive și distresul total, doar în cazul medicilor. Corelațiile fiind nesemnificative la asistenții medicali. Spre deosebire de studiile amintite anterior, rezultatele de față arată că medicii mai în vârstă sunt mai puternic afectați de interacțiunea cu victime ale evenimentelor traumatice, resimțind mai multe simptome intruzive, precum și un nivel mai ridicat de stres traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
le era rânduiala. Și aceștia protagoniștii. Până atunci, ea se derulase întocmai și cu personajele cunoscute. Ca după un șablon. Acum însă, procedura nu se mai desfășură la fel. Și nici cu distribuția obișnuită. Includea câteva elemente inedite. Dar nu nesemnificative, ci de esență, care caracterizau și circumscriau o situație aparte. În primul rând, nu mai veni după avocat un subofițer oarecare, abrutizat și cu uniforma boțită pe el, ci un ofițer ferchezuit și pus la patru ace. Apoi, el nu
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93395]
-
dintr-o existență, adesea aflată sub presiunea politicului. La fel de impresionante sunt și portretele făcute părinților, sfârșitul lor tragic. De remarcat, că autorul nu se oprește la fapte minore, deși le detaliază adesea cu umor, în carte nu vom întâlni întâmplări nesemnificative. Toate au o bătaie lungă. Din trecuta sa viață, el a cules și a redat doar esența. Cu atât mai mult, Jurnalul devine un document, care adesea acuză, dar care surprinde și omenescul cu toate cele ale lui. De unde și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
placat în aur linnean și transformat într-un pocal, slujind astfel la sărbătoarea celei mai mari victorii a secolului. Vestea căderii orașului Linn fusese un adevărat șoc pentru lordul Clane Linn, care analiza registrele proprietății sale de la țară. Cu excepții nesemnificative, tot materialul său atomic era la Linn. Îi dădu drumul mesagerului care, nesăbuit, rostise cu voce tare vestea în timp ce intra pe ușa direcției de contabilitate. Apoi se așeză la birou și își dădu seama că ar fi mai bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
ureche. Ce să-i spun Elsei? Spune-i... Elsei că... mătușa Bertha... Îi trimite... rețeta... de... prăjitură, strigă din răsputeri celălalt, hotărît parcă să spună tot ce are de spus Înainte de a se prăbuși total și definitiv. Efectul aluziei, aparent nesemnificative, la prăjitura mătușii Bertha este uluitor: ceea ce se petrecuse pînă atunci nici nu se poate compara cu veselia spasmodică ce cuprinde micul grup de prieteni. Într-o clipă, izbucnesc toți În hohote paralizante de rîs, Încep să se clatine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Acest aspect vine să confirme cercetarea realizată de Christensen și colab. (1960), cu privire la valorile frecvenței cardiace în timpul unor exerciții de intensitate maximală și pe perioada pauzelor dintre acestea. Înregistrarea frecvenței cardiace în secunda 30 a primei pauze consemnează diferențe aproape nesemnificative (p>0,05) între sportivii celor două grupe (tab. nr. 13 și fig. 12, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 3-4). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) la ambele grupe dovedesc un bun nivel de omogenitate. Deși cu semnificație
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de capacitatea crescută a sistemului aerob de a regenera rezervele energetice anaerobe. Determinarea frecvenței cardiace în secunda 240 a primei pauze arată valori mai ridicate la începători (tab. nr. 17 și fig. 16, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 3-4), dar nesemnificative (p>0,05). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) indică o bună omogenitate la ambele grupe, chiar dacă sportivii experimentați prezintă o dispersie ceva mai mare a valorilor. LUPTA 2 Înregistrarea frecvenței cardiace în secunda 0 a celei de-
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
medii semnificativ mai mari (p=0,001) pentru sportivii grupei de începători (tab. nr. 18 și fig. 17, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 5-6), comparativ cu avansații, deși la sfârșitul primei pauze diferențele dintre mediile celor două grupe au fost nesemnificative (p>0,05). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) reflectă un bun nivel de omogenitate la ambele grupe. Aceste valori, care confirmă valorile frecvenței cardiace de la începutul primei lupte, sugerează așadar secreția în cantitate mai mare a catecolaminelor
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
un autocontrol psihic mai bun, determinat de intervenția parasimpatică. Monitorizarea frecvenței cardiace în secunda 60 a celei de-a doua lupte relevă valori mai ridicate la începători (tab. nr. 19 și fig. 18, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 5-6), dar nesemnificative (p>0,05). Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) indică o bună omogenitate la ambele grupe, chiar dacă sportivii experimentați prezintă o dispersie ceva mai mare a valorilor. Finalul luptei 2 marchează valori semnificativ mai mici (p = 0,01
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
a sportivilor începători (intervenția sistemului nervos simpatic). În continuare, pe parcursul acestei lupte (tab. nr. 28-29 și fig. 27-28, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 9-10), valorile medii ale frecvenței cardiace la cele două grupe, deși mai mici pentru grupa E, sunt nesemnificative (p>0,05). De asemenea, dacă în secunda 60 a acestei lupte (tab. nr. 28) valorile frecvenței cardiace la sportivii experimentați prezintă o omogenitate medie (C.V.>10%), în finalul luptei (tab. nr. 29) ambele grupe prezintă o dispersie redusă a
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
coeficientului de variație, la sportivii experimentați (CV>10%), indică un nivel mediu de omogenitate la această grupă, datorată revenirii variabile a frecvenței cardiace la valorile normale. Înregistrarea frecvenței cardiace în secunda 180 a celei de-a treia pauze consemnează valori nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 34 și fig. 33, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 11-12) . Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) la ambele grupe indică un bun nivel de omogenitate. Monitorizarea frecvenței cardiace în
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
33, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 11-12) . Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) la ambele grupe indică un bun nivel de omogenitate. Monitorizarea frecvenței cardiace în secunda 240 a celei de-a treia pauze relevă, de asemenea, valori nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 35 și fig. 34, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 11-12) . Valorile ceva mai ridicate ale coeficientului de variație, la sportivii experimentați (CV>10%), reflectă un nivel mediu de omogenitate la această
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
anaerobe. Gradul de omogenitate al valorilor frecvenței cardiace pe durata acestei pauze este ridicat, coeficientul de variație având de regulă valori sub 10%. Frecvența cardiacă medie și frecvența cardiacă maximă pe parcursul luptelor Frecvența cardiacă medie în prima luptă prezintă diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 36 și fig. 35, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14), deși pentru sportivii experimentați sunt caracteristice valori ceva mai scăzute. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) arată dispersia redusă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
38 și fig. 37, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14), chiar dacă sportivii experimentați prezintă valori mai scăzute. Aceasta se datorează omogenității ceva mai reduse a rezultatelor la sportivii experimentați, comparativ cu începătorii. Frecvența cardiacă maximă în prima luptă prezintă diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 39 și fig. 38, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14). Valorile maxime constatate, de peste 180 băt/min., semnifică implicarea evidentă în efort a surselor energetice anaerobe. Valorile reduse ale coeficientului de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
min., semnifică implicarea evidentă în efort a surselor energetice anaerobe. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) reflectă dispersia redusă a rezultatelor la cele două grupe. Frecvența cardiacă maximă în cea de-a doua luptă prezintă, de asemenea, diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 40 și fig. 39, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14). Valorile maxime constatate, aproape de 180 băt/min. la sportivii experimentați, respectiv peste 190 băt/min. la începători, semnifică implicarea evidentă în
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
începători, semnifică implicarea evidentă în efort a surselor energetice anaerobe. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) indică dispersia redusă a rezultatelor la cele două grupe. Frecvența cardiacă maximă în cea de-a treia luptă prezintă, de asemenea, diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 41 și fig. 40, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 13-14). Valorile maxime constatate, de peste 180 băt/min. la sportivii experimentați, respectiv peste 190 băt/min. la începători, semnifică implicarea evidentă în
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Valorile mai ridicate ale coeficientului de variație, la sportivii experimentați (CV>20%), semnifică un nivel destul de redus de omogenitate la această grupă, în timp ce la grupa începătorilor omogenitatea este de nivel mediu. Determinarea nivelului lactacidemiei la finalul primei lupte relevă diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 48 și fig. 45, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile medii constatate, situate în jur de 7-8 milimoli/l, semnifică intervenția redusă a metabolismului anaerob lactacid în efort (Weineck, 1983
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
CV>30%), indică un nivel scăzut de omogenitate. Aceste valori pot fi explicate prin faptul că sportivii ambelor grupe au utilizat diferit sursele energetice în efortul din prima luptă. Măsurarea lactacidemiei la începutul celei de-a doua lupte arată diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 49 și fig. 46, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile ridicate ale coeficientului de variație, la ambele grupe (CV>20%), reflectă un nivel destul de scăzut de omogenitate. Aceste valori pot
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
sportivii ambelor grupe, utilizând în mod diferit sursa anaerobă lactacidă în efortul din prima luptă, au avut și o rată variabilă de metabolizare a lactatului sanguin. Înregistrarea nivelului lactacidemiei la finalul celei de-a doua lupte consemnează, de asemenea, diferențe nesemnificative (p>0,05) între cele două grupe (tab. nr. 50 și fig. 47, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 17-18). Valorile medii constatate, situate în jur de 10 mmoli/l, pot fi justificate de intervenția mai importantă a metabolismului anaerob lactacid
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]