1,823 matches
-
accesul publicului la ședința de judecată, tinind seama de marimea sălii de ședință. ... (3) Părțile și persoanele care asistă la ședința de judecată sunt obligate să păstreze disciplină ședinței. (4) Când o parte sau oricare alta persoana tulbură ședința sau nesocotește măsurile luate, președintele îi atrage atenția să respecte disciplină, iar în caz de repetare ori de abateri grave, dispune îndepărtarea ei din sală. ... (5) Partea îndepărtată este chemată în sala înainte de începerea dezbaterilor. ... Președintele îi aduce la cunoștința actele esențiale
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 23 februarie 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208249_a_209578]
-
societate democratică. Fiind citate, părțile își pot face apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin avocat, și pot propune probele pe care le apreciază ca fiind utile, astfel încât nu se poate susține că textul de lege criticat ar nesocoti dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil sau pe cele care garantează dreptul la apărare. În plus, fraza a doua a art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a reglementat obligația persoanei care se consideră vătămată de
DECIZIE nr. 259 din 24 februarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209272_a_210601]
-
În plus, fiind citate, părțile își pot face apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin avocat, și pot propune probele pe care le apreciază ca fiind utile, astfel încât nu se poate susține că textul de lege criticat ar nesocoti dispozițiile constituționale care garantează dreptul la apărare. De altfel, art. 17 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 stabilește că " Cererile adresate instanței se judecă de urgență și cu precădere (...)", de unde rezultă că celeritatea este o caracteristică esențială a proceselor
DECIZIE nr. 679 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14, art. 17, art. 20 şi art. 21 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212452_a_213781]
-
din Protocolul nr. 12 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat nu face altceva decât să instituie sancțiunile aplicabile celor ce nesocotesc normele care reglementează relațiile sociale ce se stabilesc în procesul de încadrare în muncă și de detașare a străinilor pe teritoriul României. Este firesc ca legea să impună respectarea regulilor edictate în vederea organizării și disciplinării acestui domeniu, stabilind sancțiuni pentru
DECIZIE nr. 687 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212451_a_213780]
-
nici nu constituie o autentică critică de neconstituționalitate, ci reprezintă o simplă nemulțumire legată de modul în care judecătorul cauzei a aplicat legea la speță. Or, Curtea Constituțională nu poate să se pronunțe asupra unor asemenea aspecte, căci altminteri ar nesocoti principiul constituțional al independenței judecătorilor. Nici critica referitoare la neîndeplinirea criteriului de calitate nu poate fi reținută. Se observă că textul de lege criticat este redactat într-o manieră deosebit de riguroasă, cu suficientă precizie și claritate, astfel încât permite oricărui subiect
DECIZIE nr. 687 din 5 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212451_a_213780]
-
accesul publicului la ședința de judecată, tinind seama de marimea sălii de ședință. ... (3) Părțile și persoanele care asistă la ședința de judecată sunt obligate să păstreze disciplină ședinței. (4) Când o parte sau oricare alta persoana tulbură ședința sau nesocotește măsurile luate, președintele îi atrage atenția să respecte disciplină, iar în caz de repetare ori de abateri grave, dispune îndepărtarea ei din sală. ... (5) Partea îndepărtată este chemată în sala înainte de începerea dezbaterilor. ... Președintele îi aduce la cunoștința actele esențiale
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 4 iunie 2009*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211900_a_213229]
-
abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sancțiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constituțional al ocrotirii proprietății". În fine, Curtea constată că textul de lege criticat nu este de natură să nesocotească dispozițiile art. 121 din Constituție. Opțiunea legiuitorului de a atribui primarului general al municipiului București competența de a emite autorizații de construire pentru anumite lucrări nu contravine prin nimic prevederilor constituționale amintite, care stabilesc autoritățile administrației publice prin care se
DECIZIE nr. 918 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214018_a_215347]
-
potrivit art. 374 din Codul de procedură civilă , hotărârea judecătorească sau orice alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formulă executorie. În ceea ce privește dispozițiile art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , se susține că se nesocotește, de asemenea, dreptul la apărare, întrucât se aplică o sancțiune unei persoane care nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit
DECIZIE nr. 920 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214357_a_215686]
-
la îndeplinire dispozitivul hotărârii, în respectul principiilor statului de drept, cărora li se subsumează și conformarea la imperativele cuprinse în hotărârile judecătorești. Pentru considerente similare, nu poate fi reținută nici susținerea autorului excepției potrivit căreia conducătorului autorității publice i se nesocotește dreptul la apărare întrucât nu a avut calitate procesuală în litigiul dedus judecății, interesele acestuia putând fi apărate cu succes de același reprezentant, consilier juridic sau avocat. De altfel, amenzile cominatorii stabilite la art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului
DECIZIE nr. 920 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214357_a_215686]
-
potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. În caz contrar, ar nesocoti principiul constituțional al separației puterilor în stat, intrând în domeniul de competență exclusivă al Parlamentului, care este unica autoritate legiuitoare a țării. Autorul excepției mai arată că se află într-un caz de acordare a tolerării, neîncadrându-se nicidecum în
DECIZIE nr. 384 din 19 martie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 alin. (5) şi (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210732_a_212061]
-
în cauze de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unor acțiuni privind suspendarea executării unor acte administrative. În motivarea excepției de neconstituționalitate având un conținut asemănător, se susține, în esență, că textele de lege criticate "deschid calea unor abuzuri" și "nesocotesc libertatea persoanei în beneficiul căreia a fost emis un act administrativ de a-și desfășura activitatea economică în condiții de liberă inițiativă", deoarece instanța de judecată are posibilitatea legală ca, "la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vătămată
DECIZIE nr. 1.211 din 11 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 şi ale art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205632_a_206961]
-
determinate - în cazul de față trecerea, în anumite împrejurări, a frontierei României de către autorul prezentei excepții - au constituit sau nu o încălcare a prevederilor imperative ale legii care "nu a fost dovedită dincolo de orice dubiu". În caz contrar, Curtea ar nesocoti principiul independenței judecătorilor, statuat în art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
DECIZIE nr. 33 din 13 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (5), art. 87 alin. (1) lit. b) şi art. 106 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207832_a_209161]
-
personalului din sistemul justiției, instanța supremă s-a pronunțat deja prin mai multe decizii date de Secțiile Unite în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă. 2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 este neconstituțională, deoarece a nesocotit limitele prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituție, prin efectele păgubitoare asupra unei instituții fundamentale a statului, Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, deși scopul declarat al ordonanței este reglementarea anumitor aspecte financiare în sistemul justiției, dispozițiile acesteia
DECIZIE nr. 104 din 20 ianuarie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/207539_a_208868]
-
precizat mai sus, are în vedere raporturile stabilite între cetățean și autoritățile publice prin acte administrative, iar nu prin încălcarea conduitei prescrise printr-un act normativ. În ceea ce privește criticile referitoare la încălcarea prezumției de nevinovăție și răsturnarea sarcinii probei care ar nesocoti prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că s-a mai pronunțat în repetate rânduri. De exemplu, prin deciziile nr. 349 din 18 septembrie 2003 (publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIE nr. 787 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1), art. 25 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 27, art. 28, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, precum şi a ordonanţei în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201726_a_203055]
-
pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate", urmând ca instanța de judecată, în caz de condamnare, să stabilească pedeapsa în cadrul acestor limite. Prin urmare, nu se poate susține că inculpatul este obligat să se declare vinovat, nesocotindu-se astfel prezumția de nevinovăție, și să accepte necondiționat pretențiile părții civile. În ceea ce privește dispozițiile art. 24 privind dreptul la apărare, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146
DECIZIE nr. 802 din 3 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201791_a_203120]
-
termenul în care trebuie desființate construcțiile". Se arată că reclamantul are o poziție privilegiată față de pârât, care nu are "posibilitatea reală de a formula o apărare și astfel procesul nu mai este echitabil". De asemenea, se mai susține că este nesocotit dreptul de proprietate privată "în condițiile în care construcția este finalizată, iar proprietarul a obținut certificat de urbanism". Tribunalul București - Secția a V-a civilă și Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 865 din 10 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201897_a_203226]
-
de acesta împotriva hotărârii Oficiului Român pentru Imigrări de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat sau a protecției subsidiare. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, așa cum a reținut instanța de judecată, că textele de lege criticate nesocotesc interdicția instituită prin art. 22 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia nimeni nu poate fi supus torturii și niciunui fel de pedeapsă sau tratament inuman ori degradant, precum și prevederile art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIE nr. 864 din 10 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201896_a_203225]
-
din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, iar textele de lege ce formează obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate "își propun reglementarea unor aspecte ale procedurii judiciare specifice contenciosului administrativ", fără să nesocotească prevederile constituționale invocate de autorul excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile
DECIZIE nr. 491 din 6 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199514_a_200843]
-
de către instanța de contencios administrativ a excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral cu caracter individual. Nu poate fi reținută critica autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia prin soluționarea excepției de nelegalitate conform unei proceduri de urgență ar fi nesocotite regulile procesului echitabil. Urgența cu care aceasta trebuie soluționată este explicabilă, având în vedere faptul că excepția de nelegalitate reprezintă un incident procedural survenit în cursul unui proces, ca urmare a contestării de către partea interesată a legalității unui act administrativ
DECIZIE nr. 491 din 6 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199514_a_200843]
-
unei proceduri preliminare de verificare a actului de acuzare, în consens cu exigențele constituționale, care să asigure verificarea legalității probelor obținute și legalitatea actelor efectuate în faza preliminară. Prevederile art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nesocotesc principiul preeminenței dreptului, cu precădere legalitatea mijloacelor de probă, întrucât nu fac nicio distincție între probele care decurg din mijloace de probă obținute legal și probele care decurg din mijloace de probă obținute cu încălcarea legii. Altfel spus, este necesar
DECIZIE nr. 679 din 12 iunie 2008 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi ale art. 264 alin. 3 şi 4, art. 343 alin. 1 şi 2 şi art. 356 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201473_a_202802]
-
de drept îndrituite să sesizeze Curtea Constituțională în cazul în care s-ar afla într-un conflict pozitiv sau negativ de competențe. Or, în condițiile în care sesizarea Președintelui nu se referă la una dintre atribuțiile sale, presupus a fi nesocotite de către o altă autoritate, ci vizează un conflict de competențe al unor terțe autorități publice, cererea adresată Curții s-a realizat cu depășirea competențelor sale. Pe de altă parte, Președintele nu și-a respectat obligația constituțională de a media presupusul
DECIZIE nr. 838 din 27 mai 2009 referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
drept intern nu se conformează recomandării adresate de Comisie, celorlalte state membre nu li se poate cere, în temeiul articolului 116, să își modifice dispozițiile de drept intern în vederea eliminării acestei denaturări. În cazul în care statul membru care a nesocotit recomandarea Comisiei provoacă o denaturare numai în detrimentul său, dispozițiile articolului 116 nu se aplică. ... Articolul 118 În cadrul instituirii sau al funcționării pieței interne, Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, stabilesc măsurile referitoare la crearea de titluri europene
TRATAT din 25 martie 1957 privind funcţionarea Uniunii Europene (versiune consolidată). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211819_a_213148]
-
de a opta pentru atribuirea unei suprafețe echivalente din fondul forestier proprietate de stat. În opinia autorului, dispozițiile art. 24 alin. (1^2), (1^4), (2) și (3) din Legea nr. 1/2000 contravin și art. 44 din Constituție, fiind nesocotit dreptul de proprietate al statului. Astfel, legea operează o expropriere a statului în favoarea anumitor cetățeni, fără plata unei despăgubiri. Mai mult, dispozițiile criticate instituie o restrângere a exercițiului dreptului de proprietate privată a statului asupra terenului dobândit în mod legal
DECIZIE nr. 652 din 28 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (1^2), (1^4), (2) şi (3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212492_a_213821]
-
în beneficiul vânzătorului, obligatorie instanțelor de judecată, dar necuprinsă în convenția părților, și instituie un regim derogatoriu de la dreptul comun în ceea ce privește efectele rezoluțiunii unui act juridic. Acest regim nu a fost cunoscut de părți la data contractării, astfel că este nesocotită libertatea contractuală, ca principiu fundamental al libertății comerțului și al economiei de piață. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului
DECIZIE nr. 717 din 7 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) şi (1^2) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213453_a_214782]
-
la pedepse mari pentru infracțiuni cu o periculozitate scăzută, fapt care nu asigură caracterul previzibil al actului de justiție. Soluția de dorit nu este deci o majorare dusă la absurd a limitelor de pedeapsă, care nu face altceva decât să nesocotească ierarhia valorilor sociale într-o societate democratică (de exemplu, furtul unui autoturism ce valorează mai mult de 200.000 lei este sancționat de legea astăzi în vigoare la fel ca omorul). Într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii
HOTĂRÂRE nr. 1.183 din 24 septembrie 2008 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203331_a_204660]