1,936 matches
-
vor fi congelate - familia nu trebuie să mănânce alimente nepermise în preajma pacientului - gustări din fructe sau legume proaspetese va mânca încet, savurând fiecare înghițitură servirea alimentelor pe farfurii mai mici. Contraindicații ale dietei hipocalorice: - boli infecțioase - stări depresive severe, psihoze, nevroze sau alte tulburări psihice gravetulburări ale comportamentului alimentar - ulcer gastroduodenal - hepatopatii cronice active - boli renale grave, care impun și restricționarea aportului proteic - guta (cura de scădere ponderală poate precipita atacul de gută). Alături de dietoterapie, o componentă majoră a managementului clinic
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Prin intermediul volumului de memorii al profesorului Ion Ianoși - Internaționala mea. Cronica unei vieți - cititorul român are șansa de a cunoaște o autobiografie intelectuală la fel de necesară ca și cea a lui Paul Cornea; în plus, pare să fie o carte a nevrozelor, volum din care se pot desprinde multe învățăminte 18. Amintirile profesorului de estetică sunt foarte bine contextualizate prin descrierea - în general plină de acuratețe - a evenimentelor politice și ideologice, cu răsfrângerea lor în viața socială și personală. S-a vorbit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Malraux, Silone și Hamsun sub lupa Secției de Știință și Artă a CC al PMR, http://tismaneanu.wordpress.com, 8 august 2013. Tismăneanu Vladimir, Profesorul Ianoși și obsesia Îngerului roșu, http://tismaneanu. wordpress.com, 12 noiembrie 2012. Vasile Cristian, "Cartea nevrozelor", în Revista 22, 13 noiembrie 2012. Vasile Cristian, "Paul Cornea - între Credință și argumentare rațională", în Apostrof, anul xxv, nr. 3 (286). Către dictatura absurdului. Politica ideologică în anii de început ai regimului Ceaușescu (Towards the Dictatorship of the Absurd
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
jurnaliști? Care a fost substanța erorilor privind evaluarea critică a trecutului? La fel, la p. 21 era utilă o diferențiere între extrema stângă comunistă și stânga. 18 Am dezvoltat acest argument într-o recenzie critică în 2012: Cristian Vasile, "Cartea nevrozelor", în Revista 22, 13 noiembrie 2012. 19 O parafrază după titlul cărții de debut a lui Ion Ianoși, care a fost și premiată: Romanul monumental și secolul XX, Editura pentru Literatură, București, 1963. 20 vezi Valeriu Anania, Memorii, Editura Polirom
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
muritor, și el a fost creat exclusiv pentru a-i sluji pe zei. Această antropologie pesimistă fusese deja formulată în Enuma elis. O regăsim în alte texte religioase importante. Dialogul între stăpân și sclav" pare produsul nihilismului agravat de o nevroză: stăpânul nu știe nici el ce vrea. E obsedat de zădărnicia oricărui efort uman: "Urcă-te pe movilele vechilor ruine - spune sclavul - și plimbă-te în jur: contemplă craniile oamenilor morți de demult și ale celor morți de curând: care
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vis, de coșmar, invadează spațiul realității. Se estompează și aici granițele dintre imaginar și real. Această invadare a realității de către urât, grotesc, de către spaimele cele mai profunde este subliniată prin două modalități, pe de o parte, prin imaginarul specific -tematica nevrozei, a nebuniei ("La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret", Carnet lapidar, "Ni-s obrajii galbeni în toate zilele, mâinile fierte./ Halucinăm", Coșmar), a mizeriei, a bolii, a războiului și a morții ("Iar târziu, spitalele, târziu/ ne-au
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nemișcare, ci și mucezire, prindere în mrejele morții. Lipsește de aici prezentarea lunii ca divinitate nocturnă atotstâpânitoare, totul este supus trecerii, degradării, și luna nu face excepție. Semnele maleficului proliferează ("logodnica delirului", "răsărind demonic") și devin semne ale nebuniei, ale nevrozei. Totul pare încetinit ca prins în ceață sau supus fascinației morții. Proiectarea abstractului în concret pe care o practicase și Arghezi, dar și scriitorii de avangardă, se regăsește și aici: "fructele întunericului". E o încercare de plasticizare, de reprezentare picturală
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Publicat în 1930, atît în revistă cît și în volum, „Crize” e unul din poemele mijlocii ale lui Bacovia: are 12 versuri, împărțite în trei strofe. Deși-i plin dramatism, el n-a prea reținut atenția comentatorilor literari. Aparține categoriei „Nevrozelor”, căci chiar evocă o criză de nervi, mai exact o spaimă în urma căreia poetul a simțit „fiori de nebunie”. Explicațiile legate de aceasta trebuie să înceapă cu amintirea faptului că Bacovia era un promeneur solitaire, adesea nocturn. Poetice, făcute fără
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
numai aparent exclusă. Neputînd munci în felul celorlalți, Bacovia caută o compensație în „munca de visător”, meserie care (ierte-mi-se rima) nu figurează în nici un nomenclator, inventată, mai în glumă - mai în serios, o ficțiune necesară celui ce, din cauza nevrozei, a plictiselii, a angoasei etc. nu stă la masa de lucru, dar nici nu face altceva. Din cînd în cînd, gîndul că „cineva departe muncește” și pentru el, îi revelă poziția de privilegiat, pe care, deși n-o refuză, o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din Predeal”, în „Bilete de papagal”, 3, nr. 474, 14 septembrie 1930, p. 1) Temele lui Bacovia sînt cele ale poeților din secolul al XIXlea, sau și mai vechi: singurătatea, plictiseala, trecerea ireversibilă a timpului etc. Ceva mai recentă e nevroza, boală resimțită cu acuitate la începutul secolului XX. De relevat însă că, pentru autorul „Lacustrei”, acestea nu sînt numai teme literare, ci și, chiar în primul rînd, teme existențiale. O întreagă generație (Bacovia, Minulescu, Topîrceanu, Cezar Petrescu și alții ) e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
bazate pe informații din arhive. Descoperindu-le, mai întîi sînt nedumerit, apoi încep să mă gîndesc la cauzele renunțărilor. Deși conturat suficient de ferm, fragmentul următor (ca să dau un exemplu) reprezintă, neîndoielnic, un start ratat de capitol: „Ca și plictiseala, nevroza e un «mal du siècle», «o plagă» a deceniului dinainte și a celui de după 1900, cînd numărul celor «qui vivent sur les nerfs» devine, îndeosebi în Franța, tot mai mare, nu numai în literatură, dar și în celelalte arte. Locul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oraș carpatic, respectiv Brașov, cu un climat montan și importanți factori naturali de cură: aer puternic ozonat, pur, bogat În radiații ultraviolete cu o pronunțată ionizare a atmosferei, cu un bioclimat tonifiant - excitant, indică stațiunea În tratarea unor afecțiuni ca: nevroză astenică, debilitate, surmenaj psihic și intelectual, astm bronșic etc. Hotelurile cu un stil arhitectonic montan, aerist, cald, odihnitor - ce poartă În mare parte pecetea stilului nostru autohton (Îmbinarea culorii albe cu cea a lemnului) - și cu o dotare excelentă, vile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
stimulator, cu un aer pur, bogat În radiații ultraviolete și cu o pronunțată ionizare atmosferică), beneficiind de interesante instalații (telescaune, teleschiuri, piscină acoperită, patinoar, pîrtii de schi - iluminate etc.), stațiunea climaterică Predeal este indicată și pentru tratarea unor afecțiuni endocrine, nevroze astenice, debilitate etc. La calitatea factorilor naturali, În mod indisolubil se adaugă bogata și diversificata bază tehnico-materială specifică, compusă din: 14 hoteluri, 42 vile, 1 cabană, 2 complexe turistice, 49 pensiuni, restaurante, cofetării, baruri, discoteci, etc., ce fac din Predeal
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de cură, bioclimat tonic stimulator, ape minerale (sulfuroase, hipotone, bicarbonatate, magneziene, calcice), stațiunea Sinaia, este renumită pe plan intern și internațional, nu numai pentru odihnă, sporturi de iarnă și turism, dar din ce În ce mai mult și pentru tratament balnear a unor afecțiuni (nevroză astenică, surmenaj fizic și intelectual, anemii, afecțiuni endocrine, ale stomacului și glandelor anexă etc.). În acest din urmă scop sunt utilizate instalații speciale: buvete pentru cură internă, băi cu bioxid de carbon și de plante la cadă, instalații electro și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acum femeia este cea care își apreciază înalt valoarea, iar bărbatul trebuie să achite în permanență privilegiul de a-i fi însoțitor), lipsa de dragoste (ea nu știe să iubească sau iubește mai puțin decât bărbatul), dezechilibrul nervos (isteria și nevrozele sunt parte indispensabilă a portretului, care pot fi urmărite în La Fille Élisa (1877) și Chérie (1884) de Edmond Goncourt; crizele mătușii Dide în ciclul lui Zola vor fi transmise prin ereditate descendentei Macquart, mai ales celei feminine, sub diferite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
depuis sept ans, sans la fatiguer, sans lui paraître monotone, car elle adorait cette agitation incessante du monde, lui laissait pourtant parfois désirer d'autres choses" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. Că revers al societății de plăcere apare nevroza plictiselii. Plictisul devine o experiență și un motiv literar al timpului. M.-C. Bancquart [p. 213] consideră că el își are sursă în rafinamentul extrem al femeilor, care petrec timpul cu nimicuri. Considerăm că această stare de plictiseală proprie sfârșitului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Elementele vestimentare duc la căutarea de sine în mijlocul unei mulțimi eterogene. Femeia pariziana este marea afacere a economiei franceze, care simbolizează artă consumului. Emma Bovary este una din primele victime ale societății de consum; imitând modă pariziana, ea cade în nevroza consumului. Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
literar exclusiv poetic. Pentru crearea sugestiei, simboliștii folosesc adeseori versul liber, pentru că acesta exprimă, nestingherit de rigorile prozodiei, mișcările intime ale sentimentului poetic (muzica interioară); Paul Verlaine spune: „Muzica Înainte de toate". Simboliștii au predilecție pentru anumite teme și motive: iubirea, nevroza, târgul provincial, ca element al izolării, natura, ca loc al corespondențelor. Reprezentanții de seamă ai curentului simbolist din Franța sunt: Charles Baudelaire, autorul poeziei Corespondențe, considerată o adevărată artă poetică pentru simbolismul francez, Arthur Rimbaud, Paul Verlaine (cu a sa
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și instrumentele muzicale, au rolul de a sugera o stare sufletească. Astfel, melancolia gravă este sugerată de vioară și clavir, În timp ce sentimentul de monotonie este dat de culoarea violet, de armonică și fanfară. Violetul indică, de asemenea, o tristețe cosmică. Nevroza este sugerată de verdele crud, roz și albastru, muzical, este susținută de violină și de flaut. Galbenul depresia. Culorile intense, cu scăpărări prețioase ca aurul, relevă o stare crepusculară. Pe albul statuilor se lasă un apus de soare relevând o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din sufletul poetului, precum În poezia „Din vremuri”. Primăvara nu reprezintă pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, dimpotrivă, ea este un anotimp al nevrozelor, ca În „Nervi de primăvară” sau „Note de primăvară”. Căldura infernală a verii creează o atmosferă În care cadavrele se descompun, ca În poezia „Cuptor”. În mijlocul acestui peisaj dezolant, poetul rătăcește singur, Înstrăinat de ceilalți, fără putința de a comunica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bază. Cuvintele alunecă pe panta alienării de sensul prim și deviază de la contextul lor proxim. De la verbul cunoașteți se ajunge la verbul nașteți într-un schimb de replici care are, evident, un conținut erotic. Demența repetiției aceluiași discurs „naște“ o nevroză. Domnul întreabă și doamna se dezbracă până când rămâne în sutien și chiloți. Cum poți reacționa când ți se pune, fără nici un fel de lămurire prealabilă, întrebarea: „Îl cunoașteți, o cunoașteți, îi cunoașteți?“. Nu-ți vine să întrebi automat: „Pe cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
șir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însuflețite de o simțire așa de curată și de puternică a naturei” (Critice, p.174). ...Pastelul modern surprinde o imagine subiectivă, o stare sufletească de incertitudine, de melancolie, de nevroză. Au scris pasteluri: I. Pillat, V. Voiculescu, A. Maniu, D. Botez, L. Blaga, G. Bacovia ș.a. (p. 276). Personificare Procedeu literar bazat pe similitudine și analogie prin care forme ale complexei dinamici umane se proiectează asupra celorlalte determinări particulare ale
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
mine în comunism, că nu am nicio asemenea amintire. Că scriind în acele vremuri aproape seară de seară un jurnal, ardeam prin chiar acest gest, nimiceam la sfârșitul fiecărei zile, pe măsură ce o trăiam, viața scîrboasă de care eram conștientă până la nevroză. Și că în douăzeci și doi decembrie 1989 eram posesoarea a zece caiete de câte două sute de file fiecare, de jurnal, și a unei memorii albe ca un film voalat. Fără îndoială că lucrurile nu stau așa, și că doar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Cea mai la îndemână explicație este firește, că sufletul nostru are niște mecanisme ale lui, de autoprotecție. Ar mai fi una, că scriind în "Epoca de Aur" un jurnal, am evacuat zilnic toxinele acumulate și am scăpat de atunci de nevroza indusă zilnic, simțindu-mă totodată absolvită moral de obligația de a-mi aduce aminte. A scrie înseamnă a uita, e un lucru știut. Am trecut așadar destul de detașată prin fața panourilor expunând eșantioane din proza propagandistică a epocii. I-am felicitat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]