15,607 matches
-
da, mă, m-a ajutat, pa! te pup și ai grijă de tine, nu te mai stresa și tu, vizitează, fă poze, păi asta am și făcut... tu nu ești bărbat, mi-a zis Păianjenul râzând tare pe spate în nisip, iar eu m-am dizolvat în hohotul lui, mică, la 3 ani, ce-aș mai fi putut spune, aș vrea să fiu homosexual, le-am spus Turiștilor, și chiar îi invidiam, cu aerul lor occidental și cu putința de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
o masă bună, o îmbrățișare de ajuns, o mângâiere pe obraz de care m-ai îmbolnăvit tu, tata, scriu și propria mea scriere se unește cu mine ca și cum m-aș întregi după o lungă pierdere, cuvinte nenumărate, fără punctuație, mare, nisip, plajă, Păianjen, sărut, să nu te-ndrăgostești, am venit pentru că m-ai chemat, buf! Poveștile se înșurubează în capul meu și scrise îmi ies din cap și îmi eliberează tensiunea ca și cum mi-aș tăia venele, scriu și mă scurg în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
pusă iar pe șina lumii, risipitorii de viață trebuie uciși, inutilii care mănâncă aberant și aliniază planetele ca să scuipe-n Univers cu otravă, cu respingerea magneților, cu decăderea și marele râs, cu batjocura din hohotul lui pe spate căzut în nisip, tu nu ești bărbat, cu anularea mea de femeie, de om, de dragoste drăgălașă ca genele, ca genunchii lângă pat, ca de jos în sus spre tine, iar tu habar n-ai, ca și cum doar să scuipi e important pe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
schimbând un zâmbet în zori sau amurg. Apa mării era neagră-vineție. Vântul dormea și el somnul dulce al dimineții, lăsând norii să troneze deasupra mării. Crestele albe ale valurilor se spărgeau ușor de mal, cu zgomot surd, ca un geamăt. Nisipul era rece și umed, neprimitor. În fiecare clipă, lumina zilei creștea. Acum deslușeam totul. Vântul se trezise și el și începuse a se zbengui, stârnind panică printre crestele înspumate. Deodată cerul se coborî la orizont, apoi o văpaie trandafirie se
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
curcubee aurite. Astrul zilei se ridică măreț tot mai sus, dând viață si culoare luminii. Cerul golit de nori părea că se unește cu marea într-o îmbrățișare dumnezeiască, perfectă, sub puterea fermecată a soarelui. Primii îndrăzneți apărură pe plajă. Nisipul prinse a se zvânta. Pescărușii cu țipătul lor flămând săgetau văzduhul. Viața vibra, palpita în tot și în toate, și am simțit că o imensă bucurie mă cuprinde, o sete nepotolită de frumos. Eram fericit că respir mireasma mării, că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Alcătuire de cuvinte românești (V. Eftimiu). ,,Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut pe lume Limba noastră cea română.” Despre mare: țărmul tristei mări; călimara cu guri întunecate; marea cea nesfârșită; valuri înspumate; nisip fin și argintiu; oglinda sufletului; oglinda diafană a cerului senin; marea se continuă până la granițele pescărușilor, până la pupila mov a soarelui și palmele orizontului; ascult glasul înspumat și adânc al ghiocurilor aruncate pe mal; orizont al spațiului ondulat; marea cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prafuri de somn și să adormi liniștit în mijlocul naturii, în mijlocul vieții, visând o poveste cu un lac, cu o lebădă, cu o steluță, cu lună, cu doi tineri... Alina Catană, clasa a VII-a C Pe malul mării Stăteam lângă nisipul fierbinte al mării, departe de locurile animate, care-mi displăceau. Stăteam pe un colț de debarcader... Singură... Meditând... Valurile îmi atingeau cu stropi sărați picioarele zbuciumându-se neîntrerupt. Eram fericită... De ce? Nu-mi dădeam prea bine seama. Simțeam înăuntrul meu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu i-ar fi rămas decât un gust dulceag-amărui pe limbă. O cocleală. O stare ciudată, inexplicabilă. O nedumerire. Treaz, cu fața Îngropată În pernă, se bucura să o știe alături. Mâna dreaptă Îi cutreiera pântecele auriu precum o caracatiță nisipul unei plaje scufundate. Urca anevoie spre sâni, apoi se prăbușea În șanțul inghinal Învinsă de atracția coapsei prelungi. Ea se răsucea spre el atât cât să-i cuprindă un umăr În degetele-i subțiri, sau să-i mângâie ceafa, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bine se vede, lipsesc cu desăvârșire din visele lui Petru. De ce? Tocmai eu, grefierul lui. 4. „Vis la mare, la Venus. O cafenea pe faleză. Câteva mese albe sub umbrele de soare colorate. Domnul Leu plimba ibricul de alamă În nisipul Încins. Nemții de la Saturn așteptau cuminți să primească ceștile de porțelan alb În care domnul Leu avea grijă să pună mai Întâi o linguriță de caimac. Domnul Leu purta o cămașă bleu cu mâneci scurte și un papion roșu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vorbă” mai Însemna ceva, vorba lui Cain. Restul e publicitate! Dovadă, textul care apărea la intervale regulate pe ecranul televizorului cu diagonala de 54 instalat pe o consolă deasupra barului: „Vindem pentru nostalgici cu venituri mici: apă de mare cu nisip, scoici și meduze (pentru pretențioși); poster color din toate stațiunile litoralului românesc; fotografii, gen tablou, de epocă, În sepia (pentru rafinați), cu hotelul Movilă de la Carmen Sylva, Cazinoul din Constanța și Moscheea din Mangalia. Ajan & Co.” Gheretă citi de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o răsuflare divină cenușa anului scurs, În care noi vom cultiva cu hărnicie alte himere, bio, cum se poartă acum, timp de 365 de zile. Unii dintre noi nici nu mai apucă recolta. Celelalte clipe sunt deja vechi, reciclate precum nisipul din clepsidre. Cu un discurs ca ăsta te duci la Armata Salvării sau la Balul Scepticilor Revoltați, Își zise Iolanda, tot mai aproape de ideea unei dezertări discrete, nedemnă de ea, dar izbăvitoare. Înota și ea ca toată lumea Într-un deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
noi de asta bem în timpul zilei și cocteiluri foarte tari, la care trecem imediat ce se întunecă. Uneori, apusul e portocaliu, dar alteori, poate de cele mai multe ori, albastrul cerului devine din ce în ce mai prăfos și, la un moment dat, îți dai seama că nisipul și pietrele pe care calci sunt mai calde decât aerul pe care îl respiri. Brize răcoroase bătând dinspre mare. De obicei, între Amstel și cocteiluri, mergem să cinăm la una dintre tavernele înșiruite de-a lungul plajei. Tabăra noastră e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mi poftește inima. Cu vreo două zile înainte de incidentul cu salutul și sutienul de la costumul de baie, descoperisem că poluarea e atât de redusă în partea noastră de insulă, încât, dacă stai culcat pe spate pe-o dună mică de nisip la 3 dimineața, poți vedea albastrul și purpuriul Căii Lactee întinzându-se pe tot cerul. Nu mai văzusem niciodată Calea Lactee și mi se părea smulsă dintr-o producție științifico-fantastică a anilor ’50. Pierduți în spațiu. — Ești un filistin, zise Clio. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
venirea verii, iar ideea că lucrurile rămân verzi cât e anul de lung este probabil o ciudățenie a englezilor. În orice caz, totul e relativ. Unele dintre celelalte insule grecești sunt mult mai lipsite de verdeață, toate numai stânci și nisip. Potrivit ghidului turistic, grecii antici au defrișat majoritatea copacilor ce creșteau inițial în insule și i-au înlocuit cu măslini. Însă aceștia nu au rădăcini destul de mari ca să fixeze pământul de pe pante, așa că tot acel sol mănos a fost înghițit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
conceptele. Nu nu nu. Am încercat să mă dezbar de acel fel de-a fi, să împing ideea înapoi, în spatele lucrurilor fizice, să-mi îndemn corpul să găsească și să accepte dura realitate a podelei ca pe o entitate de nisip, pietre și ciment, duri atomi fizici fără cuvinte, idei sau conexiuni, dar mintea mea nu reușea să găsească decât cuvintele, ideile, semnele și conexiunile acestor lucruri, niciodată nimic solid, iar corpul meu nu putea acționa fără instrucțiunile transmise de creier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mai fusese așa de plin de multă vreme. Ruth așeză pe masă trei platouri cu sendvișuri și-mi dădu o punguță cu felii de șuncă pentru motan, spunând că o să-l pună pe soțul ei să improvizeze o cutie cu nisip, așa încât Ian să nu aibă vreun mic accident. — Pisicile sunt foarte rușinoase, știu bine asta, zise ea. M-am comportat întocmai cum ar fi făcut-o Mark Richardson și am reprodus pentru cei din bar câteva din glumele lui fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Asta n-are absolut nici un sens. Iar ea m-a împins într-un tufiș. — Asta-i. — Hmm. De unde știi că funcționează? — Dacă nu funcționează, îl duc înapoi și-mi cer banii. M-am uitat la adunătura de nimicuri acoperite cu nisip din vitrină și la ghidurile pentru excursioniști cu coperte șifonate. Aparatul foto subacvatic părea murdar, zgâriat și ieftin. — Și te aștepți să-ți primești banii de aici? Nu te îndoi de talentele mele, Sanderson. Nu am de gând să intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Lumea reală este un loc mult mai întunecat și mai adânc, și mare parte din ea e populată de meduze și alte lucruri. Haruki Murakami 18 Hip-hip, ura! — Trezește-te și bucură-te de viață. Haide, ridică-te. Visam plaje. Nisip galben, rânduri de umbrele albe, mare cu apă albastră, limpede ca sticla și ceruri necuprinse, fără umbră de nor. Un vis din Fragmentul becului, poate primul pe care-l aveam de săptămâni întregi. Alergam prin apa mării la ceas răcoros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Bum. Bum Bum. Bum. Inima mea. E tot ce auzeam pe când mă uitam la coperta ultimei cărți. Bum. Bum. Bum. Bum Bum. Bum. Degetele mele urmăriră îndoiturile și dungile cartonului lucios. Bum. Bum. Degetele mele peste poze cu plaje de nisip, coloane năruite și sătucuri albicioase pe coaste de dealuri prăfuite, încinse. Bum. Bum. Degetele mele peste literele groase, albastre ca cerul, ale titlului. Salt în insulele grecești: Ghid turistic. Tremurând, am deschis cartea... ... și-n ea am găsit un univers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mâinile goale dintr-o singură mișcare. După acestea, Isamu spuse că era uimit de priceperea lui Tekisui. Tekisui spuse: „Ceea ce ai văzut e doar ideea priceperii sau ne-priceperea. Este totul și nimic, o imagine, un lampadar, un grăunte de nisip de pe-un țărm îndepărtat“. Kenshin, Nibori și Susumu își cerură scuze pentru ignoranța de care dăduseră dovadă, iar Kenshin întrebă dacă se pot întoarce toți trei cu Tekisui în valea sa pentru a-i deveni învățăcei. Tekisui fu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din larg, în căutarea lui Clio, dar n-am văzut-o nicăieri. M-am întors spre locul unde s-ar fi aflat în mod normal șezlongul ei de plajă, dar eram singur. La o distanță de cam doi metri de nisip, două adolescente blonde chicoteau între ele în franceză. De cealaltă parte, un bătrân cu burtă mare, ochelari fumurii și o podoabă buclată de păr cărunt pe piept citea un roman din acela de spionaj, pe care numele autorului e scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
un model vechi, știi, nu mai e ca atunci când era nou... Insulă, da, am văzut-o. — Ai vreo idee cum a ajuns acolo? — Nici una. Ai coborât ancora așa cum trebuie? Da, am verificat-o amândoi. — Atunci poate că a nimerit în nisip. Poate că am plutit în derivă toată noaptea. — Toată noaptea? Atunci, ne-am putea afla la kilometri de ludovician. — Nu-ți face griji în privința asta. Am aparate care declanșează alarma imediat ce butoiul iese la suprafață. Odată ieșit, îl putem depista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Boală era ascunsé În trupurile lor că un iepure mort Într-o vizuiné nepopulaté. Vizuinile erau Încépétoare și curate, si razele de soare le luminau pîné În adîncuri. Sandalele ei roșii stéteau la intrare că doué ciupercuțe roșii crescute pe nisipul galben-risipitor al florilor. O luminé greu de explicat lumină degetele ei mici cu unghii albe că petalele de romanițé, desfécute În doué evantaie cu glezné, cu care cîmpul se apéra de soare. Era ziua cea veșnicé lésîndu-se peste ea. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul copacilor și frunzele lor erau verzi și iarbă era verde și numai malul, care se vedea pe sub crengi, era alb și strélucea. Șasa și-a amintit cum a sérit acolo, În nisip și cé sub el curge un izvor și el a béut apé de acolo cu un brusture. N-o sé mai bea apé niciodaté cu un brusture. Mécar dacé i-ar fi dat, mécar o daté, apé lui Sonia dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
teren pe care toți o așteptau și care ar fi putut aduce podișul mai aproape pentru cé, pîné a fi venit colhozurile, podișul era Într-adevér mai sus. Drumul acesta oficial, cobora Între rîpă adîncé, situaté pe stînga cu malurile de nisip alb și coasta abrupté pe care creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș, care despérțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]