2,074 matches
-
în care copiii deficienți de auz nu înțeleg regulile și ritualurile pe care le reclamă conversația, acestea trebuie învățate. Ei au nevoie de instrucțiuni explicite și de pași concreți (aluzii) pentru a învăța un comportament așteptat în conversațiile verbale sau nonverbale purtate cu partenerii de discuție. Menținerea interacțiunilor prin așteptarea rândului la o conversație se poate obține folosind jocurile sociale (ex. „Cu-Cu!”, „Ghicește unde sunt?”), jocuri cu structuri simple, repetitive, cu reguli de joc care îl îndrumă pe copil să
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
sunt de cele mai multe ori pasivi în declanșarea acesteia așteptând totdeauna ca un adult să aibă inițiativa în comunicare. Pentru astfel de situații sunt recomandate o serie de strategii de stimulare a interacțiunilor conversative care constau în: - observarea și interpretarea comportamentelor nonverbale ale copilului (ex. atunci când copilul se mișcă în permanență fără a spune ce caută, adultul poate declanșa momentul acțiunii sugerându-i să se joace cu o jucărie sau să studieze împreună un obiect preferat de copil); - când copilul prezintă
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
de a se implica în interacțiuni cu egalii. De aceea, NOI, profesorii din învățământul special și toți cei responsabili de educarea copiilor cu deficiențe va trebui să-i direcționăm de câte ori va fi nevoie în orientarea interacțiunilor și în demontarea căilor nonverbale de comunicare. Petrecând mai mult timp în conversație copiii vor avea în mod natural mai multe șanse de a învăța cuvinte noi, simboluri sau abilități de viață funcționale.Abilități mai bune conversative înseamnă mai bune abilități comunicative iar obținerea lor
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de către interlocutori. Limbajulul elevului deficient de auz este predominant nonverbal (mimico-gestual), centrat pe utilizarea gesturilor care pot simboliza cuvinte/ propoziții/ expresii/ stări. Gesturile copilului surd pot fi naturale (care imită o acțiune sau o caracteristică existentă în realitate), artificiale (simbol al unei idei) sau indicatoare (gestul de a arăta spre
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
la dispoziția utilizatorilor informații vaste din domenii foarte variate, motiv pentru care cadrul didactic este pus în situația de a face apel la resursele Internetului. Activitatea didactică solicită din partea profesorului anumite competențe artistice dintre care enumerăm: adoptarea unei conduite verbale, nonverbale și paraverbale cu scopul de „a da viață”, „de a prinde culoare” activitatea didactică; 29 capacitatea de a fi convingător atunci când adoptă un anumit rol: de evaluator, de partener, de moderator, etc.; capacitatea de a-i determina pe elevi să
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
evenimentele de la un alt individ, folosind elementele de comunicare care le sunt comune. Comunicarea se realizează pe trei niveluri: 1. Logic (nivelul cuvintelor reprezintă 7% din totalul actului de comunicare); 2. Paraverbal (38% reprezintă tonul, volumul, viteza de rostire); 3. Nonverbal (55% reprezintă expresia feței, poziția, mișcarea). B.Elementele comunicării: 1. emițătorul - sursa care transmite mesajul; 2. receptorul - cel care primește mesajul transmis; 3. mesajul - un conținut exprimat prin simboluri specifice și care poate fi transmis prin orice canal senzorial; 4
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
față” ); * publică (cu un public larg). B. După statutul interlocutorilor: * verticală (între parteneri cu statute inegale); * orizontală (între parteneri cu statute egale); C. După codul folosit: * verbală ( transmisă prin cuvânt): * paraverbală (transmisă prin elemente prozodice și vocale ce însoțesc cuvântul); * nonverbală (realizată prin diversitatea de semne legate direct de postura, miscarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor); * mixtă (conține elemente de la fiecare din formele anterioare). D. După finalitatea actului comunicativ: * accidentală (caracterizată prin transmiterea întâmplătoare de informații); * subiectivă (exprimă direct starea afectivă a
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
elevului, în special când acesta este furios sau necăjit; am putea decide fie să nu spunem nimic, fie să-i întoarcem spatele. O comunicare eficientă are următoarele caracteristici: * Pornește de la datele realității concrete, prezența situației; * Congruența dintre mesajele verbale și nonverbale; * Acordarea feed-back-ului reciproc; * Efect de autoreglare asupra conduitei personale - homeostazie comportamentală; * Facilitarea conștientizării de sine; * Adaptarea creativă a persoanei. Există obișnuințe verbale care blochează comunicarea pe care fiecare dintre noi le folosim, uneori inconștient sau conștient: * Amenințările; * Dirijarea; * Ordinele; * Critica
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
în prim plan a propriei persoane; * Încurajarea prin negarea existenței problemei. Important este răspunsul pe care-l primim de la intervenția noastră. Cu unele rezerve, chiar și aceste modele comunicaționale pot avea eficiență, dacă , atât contextul, cât și formele de comunicare nonverbală îl susțin pe elev. Limbajul în sine alcătuiește doar un nivel. Din cuvinte, mimică, pantomimică și tonul vocii elevii interpretează permanent termenii relației pe care o au cu profesorul. Atunci când elevii simt o lipsă de respect din partea noastră, comunicarea nu
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
să tempereze impactul mesajului asupra celorlalți; * să nu se ezite în a se spune care sunt pretențiile de la ceilalți; * să nu se întrerupă alocuțiunile celorlalți și să nu se permită a fi întrerupt; * să se folosească în mod pozitiv comportamentul nonverbal; * să se ceară părerea asupra contribuției avute; * să se găsească momentul potrivit pentru contribuția fiecăruia; * să se susțină părerea cu argumente solide; Ghid pentru conducerea ședințelor: a) înaintea ședinței: * se pregătește programul; * se distribuie materialele de ședință din timp; * se
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
elevi se definește conceptul de comunicare Activitatea elevilor: * Participă la exercițiul de brainstorming pentru a defini conceptul de comunicare B.Tipuri de comunicare: 8 minute Activitatea profesorului: * Propune elevilor să realizeze un exercițiu pentru a pune în evidență rolul comunicării nonverbale; elevii se vor așeza fără a vorbi între ei în ordinea descrescătoare a absențelor nemotivate; exercițiu realizat cu grupul mare al clasei * Prezintă la retroproiector tipurile de comunicare și le comentează; prezintă apoi formele comunicării Activitatea elevilor: * Realizează exercițiul propus
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
poți face azi”, „nevoia te învață”, „cine-i puternic și isteț învinge” etc. - În orele de consiliere, educație fizică, limba și literatura română, educație civică va folosi mijloace și metode de a antrena și cultiva mijloacele de comunicare verbală și nonverbală ale elevilor, îi va instrui să fie asertivi, politicoși, respectuoși. - Se pun în joc mici scenete în care se pune accentul pe asertivitate, pe „omul se cunoaște după fapte”, „în unire stă puterea”, pe emoții și pe afectivitate. Elevul va
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
la începutul unei anchete, o ședere îndelungată pe teren pare a fi de dorit. Acest lucru permite o învățare prin osmoză a moravurilor, a limbii, a tradițiilor și a obiceiurilor. Independent de ancheta deliberată (întrebări-răspunsuri, conversații, note, înregistrări etc.), aspectele nonverbale ale asimilării codurilor sociale de către etnograf nu trebuie să fie neglijate: reguli de protocol, atitudini, gestică, mimică, tăceri, râsete, interjecții etc. Prietenia legată cu una sau mai multe familii gazdă creează legături solide, care se întăresc mai mult cu ocazia
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu seamă la clasele primare, îl constituie comunicarea. Comunicarea, în sens psihopedagogie este reglementată de anumite norme: didactice, logice, de cunoaștere, psihosociale, etice, estetice, filozofice. Comunicarea în relația elevînvățător se extinde pe un registru foarte larg de forme: exprimare verbală, nonverbală (numită gestică, postură, ținută vestimentară), asociate cu mijloace didactice și metode, fiecare în parte sau combinate într-o manieră adecvată, încât vehiculează valorile socio-culturale derivate din ariile curriculare propuse pentru nivelul / clasa pe care o conduce învățătorul/institutorul/profesorul de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
lecție când este provocat. La începutul anului școlar, orice stimul calificativ, bun sau rău, orice recompensă acordată, au fost insuficiente, ca de altfel, manifestarea celei mai depline afecțiuni sau, dimpotrivă, constrângeri. Inițial a fost solicitat să îndeplinească unele sarcini curente nonverbale, cu caracter didactic sau de întrajutorare intercolegială. Pe măsura îndeplinirii integrale a sarcinilor formulate, acestea erau treptat complicate și adaptate la cerințele programei instructiveducative. Copilul era solicitat să verbalizeze îndeplinirea acestora, la început colegilor, apoi nemijlocit, învățătorului. Îndeplinirea sarcinilor educaționale
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
universală, o lecție prin care am văzut că arta literară poate servi nu doar ca o educație În sens lingvistic, ci și spiritual și intercultural. Copii de 8 ani au recitat expresiv, făcând uz de orice formă de limbaj - verbal, nonverbal și paraverbal - poezii din Verlaine, Mallarme sau Baudelaire. Am rămas uimit să văd la un loc copii francezi, arabi, greci, asiatici sau mulatri trăind un katharsis autentic prin intuirea unui limbaj comun, cel al literaturii, care trece dincolo de denotație spre
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Nicu CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93098]
-
întrebărilor, a chestionarului. Definit ca o succesiune logică și psihologică de întrebări scrise sau imagini grafice cu funcție de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat un comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris, chestionarul necesită o deosebită atenție atât față de conținutul între bărilor, cât și față de tipul, forma și ordinea lor. În formularea întrebărilor trebuie evitate greșelile care pot interveni: întrebări prea generale, limbaj greoi, artificializat
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
metodă de reconstituire a vieții unui individ, pornind de la diverse surse, este posibil ca această reconstituire să fie incompletă sau chiar voit deformată. METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITĂȚII Trăsăturile personalității umane, capacitățile, disponibilitățile, potențele sale, se exteriorizează nu doar în conduite nonverbale, motorii sau expresiv emoționale, ci și în produsele activității. Analiza psihologică a produselor activității - compuneri, desene, creații literare, sau de orice fel, obiecte realizate, modul de rezolvare a unor probleme etc. - furnizează informații despre însușirile psihice ale persoanei, constituind reale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
o gândire anterioară, este utilitară și are drept scop obținerea unui avantaj. Această formă se întâlnește cel mai adesea în relația dintre jucător și conducere. c. După instrumentele utilizate în codificarea informației și transmiterea mesajului se distinge: - comunicare verbală - comunicare nonverbală. Comunicarea verbală. Instrumentul prin intermediul căreia se realizează această formă de comunicare este limbajul, luat în totalitatea funcțiilor și laturilor sale: cognitivă, comunicativă, expresivă. Limbajul purtător de idei determină răspunsuri (verbale sau neverbale) din partea partenerului, produce acțiuni, provoacă concentrarea prelungită a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cuvintele adresate, jucătorul poate influența faza de joc, atât în sens pozitiv cât și în sens negativ. Comunicarea verbală folosită de jucători este aproape întotdeauna simplă, pentru că ea constă în transmiterea unei informații cu privire la faza de joc altui jucător. Comunicarea nonverbală. Instrumentul de realizare al acestei forme de comunicare îl constituie următoarele elemente: - aparența fizică; - expresia momentană a feței (mimica); - gestul - comunicarea motrică. Comunicarea cu ajutorul mingii sau comunicarea motrică este tipul de comunicare specific în echipele de polo pe apă. Jucătorul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
unui părinte care știe ce e potrivit sau nepotrivit pentru copilul său. Constrângerea cu un anumit scop, când urmărim o anumită finalitate, este chiar o necesitate în educația puiului de om. Avem de ales de multe ori între exprimarea verbală, nonverbală sau paraverbală. învățând prin imitație de la cei din mediul familial sau apropiat, copilul trebuie să audă o exprimare verbală corectă, completă, pentru ca, la rândul său, să verbalizeze la fel. Ca întărire a mesajului pe care îl transmitem verbal, apelăm la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
mesajului pe care îl transmitem verbal, apelăm la gesturi, expresii faciale dar și la elemente paraverbale- ton, timbru al vocii, ritmicitate a vorbirii, pentru a ne face mai ușor înțeleși. Sunt însă cazuri când alegem între exprimarea verbală și cea nonverbală, considerând că micuțul poate înțelege că este apreciat dacă îi zâmbim sau îl strângem în brațe. Sau încercăm să ne facem înțeleși, în cazul unui comportament nelalocul lui, abordând un ton mai aspru, accentuând anumite cuvinte... Cred că, cât putem
ARTA DE A FI PĂRINTE by Diana Cârcu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93083]
-
a lui Dimitrie Cantemir la existențialismul francez sau la teatrul lui Peter Weiss, precum și prin definirea măștii la I. L. Caragiale, A. P. Cehov, Luigi Pirandello, Alfred Jarry, este vizată o conceptualizare a limbajului teatral ca sistem de semne deopotrivă verbale și nonverbale. Considerații structurate concentric în jurul unei viziuni similare apar și în următoarele cărți, Teatru și actualitate (1984), Pragmatica teatrului (1987). „Coerența specifică” textului dramatic ca „literatură aparte”, cu două componente, una aflată în sfera limbajului, iar cealaltă întrupată din „metafora vie
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
Papers of Mary Parker Follett, Harper & Row, New York. FORSYTH, D.R. (2001), „Leadership”, în P. DE VISSCHER; A. NECULAU (coord.), Dinamica grupurilor. Texte de bază, Editura Polirom, Iași. FRIEDMAN, H.S., PRINCE, L.M., RIGGIO, R.E, DIMATTEO, M.R. (1980), „Understanding and assessing nonverbal expressiveness. The Affective Communication Test”, Journal of Personality and Social Psychology, 39. GANGLOFF, B. (2000), „L’autorité et le pouvoir”, în J.‑L. BERNAUD, C. LE MOINE (eds.), Traité de psychologie du travail et des organisations, Dunod, Paris. GAUTHEY, F.
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să susțină revendicările. Reprezentanții nu acționează în nume personal, ci în numele părților care i-au desemnat. Caracter interactiv, interrelațional. Negociererea presupune relații între persoane sau între grupuri de persoane. Mijlocul prin intermediul căruia se realizează aceste relații este comunicarea (verbală sau nonverbală). Nu întâmplător cele mai multe definiții precizează faptul că negocierea este o „procedură de discuție”, că presupune „părți interdependente” sau „procese interrelaționale”. Caracter procesual. Negocierea presupune o desfășurare în timp, o succesiune de faze și etape derulată pe intervale mari de timp
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]