2,642 matches
-
nici dumnealui nu poate / Ca să-i deie morții moarte. Da eu așa amărât / Și pe moarte-am jupuit / Ș-am pus pielea la uscat. / Ciubote din ea să fac, / Să-mi trăiesc viața cu drag."225 Împletirea planului narativ cu notațiile descriptive pune în evidență atitudinea de acceptare în fața "marii treceri", singurătatea asumată în fața morții, ca resemnare, fiind ilustrată de inversiunile care portretizează petrecerea din această lume ("neagră singurătate", "pustia moarte"), metafora exprimând chintesența vieții săvârșite ("car de lut"): "Urâtu-i, doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te-am văzut mai mult, / Da de-aș umbla lumea toată, / Tot dau peste tine-odată. / Am să cânt ș-am să muncesc, / Din nou să mă norocesc."230 Determinanții adjectivali, antepuși și postpuși, transformă "norocul" în procesualitate narativă, ilustrată de notațiile explicative: "Săracu, norocu meu, / L-o băut boii-n părău, / L-o băut un bou bălan / Noroc pe lume să n-am, / L-o băut un bou urât / Să n-am noroc pe pământ."231 Imaginea binară contrastantă reface legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urmă aproape elimină prin ecloziunea, după 1960, de noi modalități lirice. Un rol considerabil în acest proces revine generației amintite șaizeciste, dar și poeți mai în vârstă își schimbă propria orientare. Pe lângă speciile enunțate, se practică și o poezie de notație care a direcționat și ea la un moment dat poezia ultimului deceniu. Poezia reportaj nu a creat o mitologie a cotidianului și nu a reușit să transfigureze concretul, evenimentul. Simțim un "impresionism fără consistență", și fotografia realității înregistrează mișcarea printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru a evidenția "dinamica". Ca în toată lumea, perioada 1944-1950 și apoi 1950-1960 însumează revolta; poeți de după război devin tradiționaliști; ei scriu poeme de circumstanță cu mijloacele prozodiei clasice. Treptat revin la versul liber, la versul alb, la formula poeziei de notație, consemnând ritmica impresiei, deschizând câmp noii poeziei cu tonalități interioare, chiar dacă la o analiză mai atentă simțim diluarea lirismului subordonat acestei specii. Astfel versul alb (mai ales în creația poeților din a doua generație) intră în componența unor poeme de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
melancolie: "Sunt bolnav de întinsă și nemernică Melancolie/", ea se plimbă pe covoare de inimă, pe chilimuri de sânge; într-adevăr volumul este plin de aromă și culoare. Imaginile însă nu realizează poeme care să reziste; ele sunt diluate, simple notații de imagini și sentimente. "Apa se scufundă-n apă " este de exemplu singurul vers care rezistă din poemul: "Înotând trufaș până unde apa se scufundă în apă". Patima și durerea sunt exterioare, nu există zbucium și nici noi întrebări raportate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încercarea de a fugi de această vastă și impunătoare cuprindere a realității exterioare prin experimentul imagistic, printr-o poezie ostentativ intimistă, o elegie mai mult contemplativă decât sfâșietoare. Poeții se vor, unii, sentimentali, iar alții caută în formula poeziei de notație sau de cântec folcloric o suprafață liniștită, deschisă înțelegerii, fără spaime și drame,într-un context cald și luminos al existenței diurne 2. Noul conținut poetic, neocolind metrica tradițională și cea a versului popular, se exprimă într-o diversitate de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
generată de marile întrebări raportate la exigență. Toate acestea constituie numai unele aspecte ale problematicii acestei poezii. Poeții citați aici, în majoritate, nu și-au găsit un timbru liric propriu, oscilând între formula deschisă, clasică, sau cea a poeziei de notație, și o versificație încifrată, adeseori în forme fixe. Astfel, la Gr. Hagiu descoperim universul poeziei tradiționaliste: pământul, strămoșii, sămânța, nunta, dar și lupta cu tensiunea ideilor, încifrate în simboluri ce ne trimit la N. Stănescu, la Gh. Tomozei. În cele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
copiii", Ion Creangă, 1974. Nina Cassian a scris enorm: versuri, dintre care unele pentru copii, dar și proză. În cele aproape 30 de volume, utilizează o gamă largă de tipuri prozodice și procedee care pleacă de la formule abstracte, poezii de notație, suprarealiste, expresioniste, dadaiste până la delir verbal, cu efecte comice realizate prin rimă și ritm. Nina Cassian este un poet autentic. Poetă informată, cu inspirație livrescă ce selectează doar chemările care-i corespund, distilându-le până la esență și până la saturare: "Heraclit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ceea ce ne-ar putea face fericiți pe noi și pe cei din jur. Într-un cântec cuprins în acest volum, poeta ne asigură că aparține cu tot ce are mai bun acestui pământ. "Viraje'", "Post meridian", "Frigul" sunt poeme de notație, sclipitoare prin fantezia asociativă: după-amiază are aerul de femeie între două vârste care a comis de mult o crimă; marile repausuri au loc noaptea, frigul nu are umbră, umbra e sentimentul formei, frigul nu are sentimente. Poemele se încarcă de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pentru fiecare treaptă urcată. Ion Alexandru este un poet înzestrat, cu un anume sistem în gândirea poetică, un poet modern în expresie, cu un fin simț al culorii și al nuanțelor. În poezia lui Ioan Alexandru simțim o creștere de la notația senzațiilor în context cu natura, cu existența, la neliniștea generată de elementul perisabil al vieții; contactul cu Hölderlin, cu Rilke, îi creează acea liniște și seninătate în fața durerilor cutremurătoare. Un rău originar, ca la L. Blaga, condiționează tragic fondul existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Singur printre poeți", Marin Sorescu parodiază spiritual ceea ce este formal și exterior; ceea ce a devenit manieră în creația unui poet sau a unei generații, descoperind-o în partea ei facilă; formalismul, expresia directă cu orice risc, schematismul unei poezii de notație prost înțeleasă. Parodiază pe marii poeți și satirizează și desființează ceea ce se situează în afara talentului. Iată-l identificându-se cu Arghezi: "Pândind păcatele femeii,/ O a văzut prin borta cheii" ("Mâhniri"). Același procedeu îl vom descoperi și in parodierea cântecelor
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prea de vreme, suflete/ O, suflete bun la toate". Poetul pare a ironiza obișnuința de a pune în toate suflet, când ar trebui să uzăm și de indiferență.10 În ciclul care le continuă pe cele precedente, poezia este de notație, dar de o mare sensibilitate, transmițând în imagini o anume oboseală ce apasă lumea. Pleoapele cad de la înălțimi amețitoare, după o zi lungă, ca niște "pietre aruncate în fântâni părăsite din cauza adâncimii", ele dau sentimentul de apăsare ce se topește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bacovian cu care se înrudește prin melancolie și convulsie. Poetul tulbură universul poeziei cu imaginile sale ferme, care ne trimit pe rând la simboliști, ca univers și muzică, la expresioniști, când evocă războiul și dezastrele lui, la o poezie de notație, când vorbește de lucrurile de dimineață, la suprarealiști sau la o poezie pictografică, ca în poemul "Zăpada care nu ninge niciodată": "negru cum e trecerea eschimosului pe obrajii de m o r s ă ai Antarcticei" Cu cât ne apropiem
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tocmai în lipsa de ostentație a acestei scurte dar bine pregătite secvențe trebuie căutată adevărata măsură a înzestrării regizorului-scenarist Alexa Visarion. Tot de Caragiale sau, poate, de Dostoievski: celălalt pol, mărturisit, al afinităților autorului trebuie apropiată și derutanta simbioză dintre vigoarea notației realiste și deschiderile către fantastic cu care Alexa Visarion își punctează discursul filmic: apropierea morții, și, apoi, iminența ei sunt pre-"văzute" de bătrânul artist sub chipul unei femei care nu tulbură decât prin tăcere (și, oarecum, prin vestimentație) ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
forma „romanului în roman“, fiindcă povestea de dragoste - rememorată de Ștefan în noaptea de dinaintea plecării la Câmpulung - este inserată în romanul războiului. În Cartea a doua, discursul devine un adevărat jurnal de campanie, bazat pe experiența reală a autorului, cu notații fugitive, cu întâmplări relativ independente. Fiecare dintre aceste forme de scriitură nu poziționează fabula întro cronologie realistă, ci o fragmentează ca sumă de experiențe trăite de eul narator, ca „monografie a unui sentiment“ ori ca „dosare de existență“. O altă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
recuzita, fundalul sonor, jocul de lumini etc.). 3.3.1. Opera dramatică. Discursul dramatic Opera dramatică însumează textul literar propriuzis (discursul dramatic), paratextul reprezentat de didascalii (cuprinzând lista de personaje și precizările care însoțesc numele acestora, indicațiile scenice propriuzise și notațiile privind unitățile compoziționale - acte, scene, tablouri) și metatextul alcătuit din elementele spectacolului dramatic (ansamblul mărcilor particulare ale artei dramatice: regie, scenografie - decor, cos tume, recuzită, coloană sonoră, lumini etc. - și jocul scenic al actorilor). Discursul dramatic este format din dialogul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje; - ilustrarea a patru elemente de structură și de limbaj ale comediei studiate, semnifi cative pentru analiza relației dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict dramatic, relații temporale și spațiale, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema comediei studiate în evoluția relației dintre cele două personaje. - Varianta 8 (Bacalaureat 2013, sesiunea august) Profilul umanist; Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
personaje; - ilustrarea a patru elemente de structură și de limbaj ale textului dramatic studiat semnificative pentru analiza relației dintre cele două personaje (de exemplu: acțiune, conflict dramatic, relații temporale și spațiale, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului etc.); - susținerea unei opinii despre modul în care o idee sau tema textului dramatic studiat se reflectă în evoluția relației dintre cele două personaje. Sugestii de rezolvare - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul real etc. SUBIECTUL I (30 de puncte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cu adevărat, este doar veridicitatea lui literară.“ (E. Simion) Pe de altă parte, există scriitori care, optând pentru o literatură a autenticității, își fundamentează opere majore pe jurnale intime, iar în aceste cazuri citirea romanului este rareori dublată de citirea notațiilor din jurnalulsursă. Astfel, Romanul adolescentului miop sau Maitreyi de Mircea Eliade ori Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război presupun un pact de lectură ce aduce în primplan formula jurnalului și categoria autorului. Tot astfel, proza și poezia postmoderniste
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine însuși. Construcția subiectului este foarte modernă, ilustrând „dramaturgia fără evenimente“. Aventura de cunoaștere a eroului începe odată cu depășirea situației inițiale (tabloul I), definită prin repere temporale și spațiale ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
liber tatea interioară. „Iona sunt eu“, Iona ești tu, suntem noi toți. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că identitatea scenică a personajului este construită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autocaracterizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic, fiindcă eroul sorescian ființează mai ales
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
romanului, ca și în deschiderea capitolelor III, V, VII etc. Cele cincisprezece capitole, fără titlu, se succed cronologic, alcătuind „o monografie a turburării“ (I. Lotreanu). Însemnările din jurnal sunt parafrazate ori citate secvențial, sunt comentate, adnotate, dezvoltate sau infirmate în notații din registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
englez venit să lucreze în India, și Maitreyi, fiica lui Narendra Sen, personalitate locală și șef al lui Allan - se situează încă de la început în centrul narațiunii. Prima imagine a Maitreyei, privită cu indiferență de tânărul european, e închisă în notații lapidare de jurnal. Treptat însă, impresia inițială se destramă, înlocuită de curiozitate (Căci nu înțelegeam ce taină ascunde făptura asta), de uimire, de fascinație, de tulburare. După ce se vindecă de malaria contractată pe șantierul de la Tamluk, Allan este invitat să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
surprinse prin constructul dramatic - monodrama -, prin discursul scenic (monolog aproape imposibil de structurat în acte, tablouri, scene) și prin asocierea diver selor limbaje scenice, de la comic și ironic la liric și tragic. Motivarea artistică a acestor opțiuni este formulată în notațiile autorului: Ca orice om foarte singur, Iona vorbește tare cu sine însuși, își pune întrebări șiși răspunde, se comportă, tot timpul, ca și când în scenă ar fi două personaje. Se dedublează și se „strânge“, după cerințele vieții sale interioare și trebuințele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Eu sunt Iona.) și recuperând unitatea ființei sale, își spintecă pântecul spre a răzbi cumva la lumină. Identitatea scenică a personajului este conferită prin mijloace de caracterizare specifice teatrului modern: nominalizare simbolică (profetul Iona din mitul biblic), autoca rac terizare, notațiile dramaturgului, raportare la ceilalți (soția și copiii, cei doi pescari figuranți), la propria viață (memoria afectivă), la limitele existențiale, la ideea de libertate etc. Cel mai important mijloc de caracterizare rămâne însă discursul scenic, fiindcă eroul sorescian ființează mai ales
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]