4,508 matches
-
de pe pereți sunt niște fotografii ale profesorilor săi de la Hamburg și Viena și o pictură pasabilă reprezentând portul Hamburg. Doamna Bogdan nu iese niciodată cu Bogdan în cercurile românești, frecventând numai prietene germane sau austriece, și are două pisici siameze. Notabil: Bogdan are oroare de ele, însă din considerație pentru soția lui le tolerează în biroul său. Totdeodată, pentru a ajuta pe soția sa, care vorbește stricat românește, îi vorbește el însuși stricat nemțește, lăsîndu-se des corijat." Acestea sunt în scurt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ce faci, Max, pe-aici?" îl întreba demnitarul, iar Max înregistra ceea ce vedea și transmitea reporterilor, după care faptă nu uita să reclame onorarul. La legații pătrundea și mai ușor, din cauză că plenipotențiarilor le era foarte cunoscută alianța Hangerliilor cu familii notabile din țara lor și menajau o familie ce le putea fi utilă îndeplinirii misiunilor lor delicate. Prințesa Hangerliu dădea ea însăși ceaiuri diplomaților și era o vizitatoare obișnuită a ambasadelor. De la un timp, de când se deschisese orfelinatul, Hangerliu apărea în timpul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
citise și reținuse mai mult imaginile. În unele privințe, ignoranța sa era mare. Astfel, văzând filmul Don Quijote cu Șaliapin, zise că era mai bun decât cartea. Nu știa cine e Cervantes, nici în ce secol a trăit și, lucru mai notabil, nu era deloc rușinat când era surprins în ignoranță. Tot capitolul artelor și științelor nu constituia pentru Demirgian decât un fond din care se putea alimenta pentru nevoile sale strict personale, noțiunea valorilor absolute n-o avea. Astfel, prețuia motocicleta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Nu-l ataca, propuse Gaittany. . - Dacă nu scriu, îmi face mizerii, te pomenești că cere sămă pensioneze înainte de termen, rămân cu pensie prea mică. . - N-aș crede ca Pomponescu să meargă până acolo, deșide la o vreme e o schimbare notabilă în caracterul lui. Da, domnule, nu mai este Pomponescu de altădată, bărbat șarmant, cum spune madam Farfara. . - Și atunci, ce să fac? . - Poartă-l și dumneata cu vorba, amână scoaterea nu-mărului de revistă. Ideea i se păru admirabilă lui Hagienuș
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
morale. Lorwenberg și Dolgoff sunt doi dintre teoreticienii sociali care pun în discuție problema valorilor și a eticii în practica asistenței sociale. Cei doi autori pleacă de la o constatare a lui Bertram Brown, potrivit căreia ,,nici un alt domeniu, poate cu excepția notabilă a filosofiei, nu e preocupat atît de profund de problema valorilor, precum este domeniul și, în general, profesia asistenței sociale", pentru a evidenția un aparent paradox, acela că practicienii asistenței sociale folosesc relativ rar termenul ,,valoare" . Desigur, este necesar să
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
interior spațiul și timpul și sunt evenimentele centrale ale vieții colective. Târgurile anuale atrag mulțimi considerabile. Distincția dintre interior și exterior din situația precedentă nu poate fi percepută... Un contrast puternic se manifestă de asemenea odată cu emergența unei categorii de notabili comercianți prezenți în centru, însă absenți din regiunile orientale. În acest caz, activitatea comercială îi separă de universul sătesc pe cei care ajung actorii ei. Astfel, un sătean care a vrut să se lanseze în această întreprindere a fost expulzat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un sătean care a vrut să se lanseze în această întreprindere a fost expulzat din universul sătesc: el s-a văzut aruncat în sfera dominanților concepuți ca străini. În văile din ținutul Imerina, dimpotrivă, constituirea endogenă a unei categorii de notabili comercianți este izbitoare: ei se află în interior și produc o diferențiere endogenă. Activitatea comercială nu este terenul unei separări de universul local: aceștia coabitează acolo cu țărănii și cu citadinii, care au legături intense, îndeosebi ceremoniale, cu văile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
capitol, care se deschide apoi spre cooperare în munca agricolă sau spre construirea unei case (la timpul de lucru și posibilitatea de a răscumpăra acest timp prin bani) și spre amenzile monetare pentru o infracțiune sau alta în fața unei ordini. Notabilii comercianți investesc în această practică ceremonială sume considerabile: cumpărarea hranei pentru sute de participanți, construirea și restaurarea mormintelor, cumpărarea de boi sacrificați, angajarea unei trupe de teatru, a oficianților unui cult al colinelor, de la care preiau cheltuielile pentru amenajarea locului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ei caută în aceasta o confirmare a legitimității propriei poziții, care, după cum vom vedea, este elaborată în spațiul politic. Subordonarea relației comerciale este prezentă și în diferențierea ierarhică la baza căreia se află; așa stau lucrurile cu acea categorie de notabili care se formează în cadrul activităților comerciale și al bogăției, care este de altfel ostentativă, manifestată în special prin cheltuieli ceremoniale sau construirea de case cel căror stil contrastează puternic cu stilul caselor țărănești. Această diferențiere ierarhică astfel constituită nu își
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
superioare este o variație de grad în relația cu centrul politic în funcție de proximitate și distanță. Așadar, această diferențiere ierarhică ce se constituie în economic (comercial) își află legitimitatea în afara lui, în spațiul politic; ceea ce ne permite să explicăm de ce toți notabilii efectuează deplasări de registru, plasându-se în spațiul politic. Astfel, decolonizarea a determinat emergența unui spațiu politic local în care notabilii vor fi actorii unei concurențe având ca obiect proximitatea mai mare sau mai mică pe care fiecare dintre ei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constituie în economic (comercial) își află legitimitatea în afara lui, în spațiul politic; ceea ce ne permite să explicăm de ce toți notabilii efectuează deplasări de registru, plasându-se în spațiul politic. Astfel, decolonizarea a determinat emergența unui spațiu politic local în care notabilii vor fi actorii unei concurențe având ca obiect proximitatea mai mare sau mai mică pe care fiecare dintre ei o are față de noua putere politică instalată în capitală; în primul rând comuna, apoi partidul guvernamental sunt locurile instituționale în care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în primul rând comuna, apoi partidul guvernamental sunt locurile instituționale în care a căpătat formă această concurență având drept miză deținerea autorității locale de stat. Dincolo de această concurență aparentă, există o contradicție care îi opune pe țărani unei fracțiuni a notabililor locali; miza acestui conflict este menținerea puterii tananarivene ca străină, aceasta fiind fixată în filiația cu francezii; ceea ce înseamnă de altfel menținerea configurației instalate în cadrul colonial și în care mediatorul simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
colonial și în care mediatorul simbolic împărtășit este fosta putere regală. Este vorba de o dorință de conservare a modului de comunicare. Negarea posibilității de a produce noua putere centrală ca mediator simbolic trece prin refuzul de a accepta autoritatea notabililor care se prezintă ca intermediari și vor să o legitimeze ca atare. Acest conflict îi pune față în față pe țăranii conduși de o fracțiune a notabililor care s-au separat de cei care au luat în posesie autoritatea locală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
noua putere centrală ca mediator simbolic trece prin refuzul de a accepta autoritatea notabililor care se prezintă ca intermediari și vor să o legitimeze ca atare. Acest conflict îi pune față în față pe țăranii conduși de o fracțiune a notabililor care s-au separat de cei care au luat în posesie autoritatea locală de stat; el se traduce prin expulzarea noilor deținători ai autorității locale de stat din întrunirile în spațiul politic. În niciun caz nu este vorba de un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
el se traduce prin expulzarea noilor deținători ai autorității locale de stat din întrunirile în spațiul politic. În niciun caz nu este vorba de un conflict social, de o punere în cauză a exploatării comerciale ai cărei beneficiari colectivi sunt notabilii comercianți. Capitolul 2 Întreprindere și mondializare Monique Selim Delimitări Așa cum oricine își poate aduce aminte, anii optzeci s-au caracterizat prin promovarea întreprinderii în centrul societății, la nivel local și mondial, atât în țările cu o veche industrializare, cât și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
weberiene, se prezintă astfel ca o imagine inversată a preocupărilor precedente ale antropologilor pentru "culturile", identitățile și "riturile muncitoare". În toate aceste cazuri exemplare, "cultura", prin elaborări mai mult sau mai puțin sofisticate și supuse unor deplasări și reamenajări conceptuale notabile în ce privește predilecția pentru o clasă sau alta, se oferă ca un fel de operator simbolic de legătură între o întreprindere împărțită de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mondializare oricât de vag ar fi acesta. Nu ar putea fi vorba de o tematică sau de un obiect special care ar veni să se juxtapună noilor domenii de anchetă etnologică inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
altfel. Ar fi extrem de interesant de urmărit în Congo încercările ei, pe de o parte, de a integra șefia în structura satului, pe de altă parte, de a depăși această șefie introducând o încadrare sociologică independentă de ea (consiliul de notabili, tribunalele cutumiare, SLP etc.). Reformele Eboue se traduc în această regiune în imaginile derizorii, caricaturale, ale unui fals dialog între reprezentanții artificiali ai unei populații încă total alienate și o administrație de stăpâni, și unii, și ceilalți prinși în contradicțiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a cărui infrastructură este subzistența. Care este procesul desfășurării lui? Suma este colectată printre diverșii membri ai unei familii și vărsată familiei opuse, între membrii căreia se efectuează o redistribuire; intermediarul celor două grupuri familiale este un judecător sau un notabil oarecare. De exemplu, o afacere de adulter este în mod esențial un conflict între două familii; ne uluiește inexistența unui conflict individual între soț și amant sau între soț și soție; banii vărsați șterg în totalitate evenimentul. Înțeleși în această
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se detașa de persoana pierdută și de ușurința de a dezvolta noi relații. Până acum tulburările de personalitate sau dezechilibrele biochimice erau considerate ca fiind cauza durerii depresive sau anxietății și scopul terapiilor de a trata aceste simptome dominau psihiatria. Notabil este că după această tragedie Lindemann a ajuns să accepte că paraprofesioniștii din comunitate și preoții pot fi la fel de eficienți în acordarea serviciilor de intervenție în caz de criză ca și psihiatrii. Lindemann și Gerald Caplan (apud G. S. Everly
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și Shinn, 1996, p. 75). Prin urmare, instituționaliștii ar putea minimiza importanța caracterului tot mai asertiv al Chinei în Asia de Est. Implicarea Chinei în aranjamente de securitate multilaterale regionale poate fi utilizată pentru susținerea pretențiilor instituționaliste. În acest sens, notabilă este participarea Chinei ca membru fondator al ARF începând cu 1993 (Yahuda, 1996a, p. 215). China folosește ARF ca pe o instituție cu caracter pur consultativ (Garrett și Glaser, 1994, p. 21). Cu toate acestea, Foot identifică un număr de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
avut loc recent. Conform teoriei neorealiste, Carpenter sugerează că orice încercare de a bloca India în CTBT a impulsionat India să elimine decalajul dintre capacitățile sale nucleare și cele chineze (Carpenter, 1998, pp. 2-3). Așadar, aderarea Chinei la Tratat este notabilă dintr-o perspectivă instituționalistă, mai ales dacă îi respectă prevederile în continuare, în lumina ultimelor evoluții (Gill, 2001, p. 261). În cele din urmă, pe parcursul anilor 1990 China a făcut adaptări importante la normele principalelor regimuri economice internaționale. În 1994
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
o dorință tot mai mare ale grupurilor sociale de a influența chestiunile legate de politica internă și cea externă (Swaine, 1995, p. 1). Aceste evoluții au impact asupra unor arii esențiale ale preocupărilor de securitate ale statului chinez. În mod notabil, ele au afectat politica de succesiune după moartea lui Deng Xioping în 1996. Succesorul lui Deng, Jiang Zemin, a fost nevoit să se bazeze în primul rând pe instrumente de putere diferite de autoritatea personală, precum poziția lui în cadrul executivului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
utilizărilor imediate sau parțial amânate, consumului înțeles în sens economic, adică de "distrugere". Ne putem aștepta, în consecință, ca schimbarea de statut a unui bun să provoace pentru el și mai ales pentru cel/cei pe care-i antrenează efecte notabile, caracteristice bunurilor "culturale". Se pare că, pentru aceștia din urmă, se produce o "trecere" în altă lume. Pentru a ne reprezenta fenomenul, ne putem gândi la calificarea juridică: când un fapt este recalificat și trece, de exemplu, de la statutul de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de valoare". O demonstrează pe deplin câteva exemple: originea, pedigriul tablourilor le dă valoarea. Pe piețele de artă, cercetările din studiile evaluatorilor constau în refacerea istoriei bunurilor: "Doar un mic număr de opere posedă o istorie, sub forma unei proveniențe notabile, a participării la expoziții sau a menționării în lucrările de specialitate (cataloage metodice etc.) [...]. Operele înzestrate cu un pedigri obțin, în general, prețuri mai ridicate la vânzările publice". Bernard Rouget et alii, 1991, p. 144 așa cum arată Sally Price (Arts
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]